„Ea este Vanga!”. Cum se examinează în instanță cazul de corupere a judecătorilor. Reportaj. NM

Câțiva acuzați într-un dosar de rezonanță despre coruperea judecătorilor au depus mărturii la 14 iulie, la Judecătoria sectorului Buiucani din capitală. În toamna anului 2018, în acest dosar au fost reținuți 10 colaboratori ai judecătoriilor și ai procuraturii, inclusiv cinci judecători. Cum a fost stabilită urmărirea judecătorilor, ce „dovezi din dosar au distrus procurorii” și de ce auzații consideră că vina lor nu este demonstrată – despre toate acestea aflați din reportajul NM.

La Judecătoria sectorului Buiucani continuă să fie examinat un dosar de corupție în care sunt acuzați cinci magistrați, un procuror și un avocat. Acest lucru a devenit cunoscut la sfârșitul lunii octombrie 2018, când au fost reținuți 10 colaboratori ai judecătoriilor și ai procuraturii. Mai târziu, ei toți au fost eliberați. Ei au depus mărturii la ședința din 14 iulie.

„Ne-au ținut în subsol, acolo unde îi țin pe cei pe care doresc să-i pedepsească”

Mai întâi a fost audiat Mihail Gandrabur. El a fost acuzat într-un alt dosar – despre escrocherie. Magistratele Curții de Apel Ludmila Ouș, Liubovi Brânză și Galina Moscalciuc (sunt acuzate în dosarul privind coruperea judecătorilor) au transmis dosarul acestuia spre reexaminare, iar în luna august 2018, Gandrabur a fost eliberat din arest preventiv. În luna octombrie, el a fost din nou arestat, deja în dosarul privind coruperea judecătorilor.

Potrivit părții acuzării, soția acestuia a transmis, prin intermediul procurorului Vera Chiranda, 3 mii de euro magistratelor Ouș, Brânză și Moscalciuc, pentru ca Gandrabur să fie eliberat. Intermediar în acest dosar, potrivit acuzării, a fost avocata Nadejda Agatii. Depunând mărturii la ședința din 14 iulie, Gandrabur a menționat că nu i-a cerut nimic soției și că ea i-a spus că nu a rugat nimic pe nimeni. Gandrabur a mai subliniat că starea financiară a familiei sale nu permitea nici măcar achitarea la timp a serviciilor avocatei Nadejda Agatii.

De asemenea, Mihail Gandrabur a spus că era impus de colaboratorii Centrului Național Anticorupție (CNA) să semneze declarații împotriva judecătorilor. Potrivit afirmațiilor sale, aceste depoziții au fost scrise de procurorul Mariana Botezatu. Gandrabur a menționat că în penitenciarul nr. 13 i-au creat condiții de întreținere insuportabile, „îl țineau în subsol, unde, așa cum se știe, îi țin pe cei pe care vor să-i pedepsească”. Potrivit lui Gandrabur, el a mai fost supus presiunii din partea vecinilor de cameră. El a recunoscut că în cameră apăreau cu regularitate deținuți noi, care se interesau dacă el este persoana „care a fost reținută de colaboratorii CNA” și începeau să-l sâcâie cu orice ocazie. Deținutul nu a putut comunica și alte detalii despre „intimidare”. Dar a comunicat că după ce a fost reținut, a anunțat greva foamei din cauza intimidărilor din partea colaboratorilor CNA și a colegilor de cameră. Peste zece zile, procurorii au inițiat verificări ale acestor fapte, dar au decis să nu deschidă un dosar.

După aceasta, au apărut probleme de sănătate și el a fost transferat în blocul sanitar al penitenciarului nr. 16, însă l-au plasat în secția psihiatrie, deși avea probleme cu rinichii, coloana vertebrală și hepatită B.

În timp ce Gandrabur povestea despre toate acestea, în sală s-au auzit râsete. Gandrabur însă a continuat să povestească, subliniind că a refuzat să primească tratament, pentru că nu știa ce medicamente i-au fost prescrise: „Când am rugat să fiu transferat în altă secție, șeful secției psihiatrie mi-a spus: „Când vei prinde la minte, atunci te vom transfera la alt medic””.

„Procurorii au distrus dovezile”

Cea care a continuat să depună mărturii a fost magistrata Galina Moscalciuc. Ea a comunicat că nu-și recunoaște vina și că nu a săvârșit infracțiunile care îi sunt incriminate. Moscalciuc a spus că a lucrat la Curtea de Apel Chișinău din anul 2017. Din luna mai 2018, ea a lucrat în completul de judecători condus de Ludmila Ouș. Din acest complet mai făcea parte magistrata Liubovi Brânză. Moscalciuc a spus că în vara anului 2018, i-au depistat o tumoare, fiind suspectată o boală oncologică. La 8 august 2018, a fost supusă unei intervenții chirurgicale la Institutul Oncologic și a început chimioterapia. Moscalciuc a declarat că unii colegi de-ai săi de la Curtea de Apel i-au promis ajutor și, la sfârșitul lunii august, când ea a revenit la muncă, a împrumutat de la Liubovi Brânză 1 mie de euro pentru tratament. Ea a subliniat că Brânză a refuzat să ia recipisă.

Referindu-se la dosarul lui Mihail Gandrabur, Moscalciuc a comunicat că acesta a ajuns spre examinare în luna mai 2018. Potrivit ei, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a expediat spre reexaminare dosarul lui Gandrabur. CSJ a stabilit că în acest caz, drepturile omului au fost încălcate de nenumărate ori. Colegiul Curții de Apel, din care făcea parte Moscalciuc, a emis sentința în cauza lui Gandrabur la 24 august: dosarul a fost întors spre reexaminare în instanța primară.

Moscalciuc a dat asigurări că nu a fost nicio înțelegere la emiterea sentinței. În opinia sa, acest lucru este confirmat de faptul că ea și colegii săi au greșit la calcularea termenului de arest pentru Gandrabur și l-au prelungit cu 30 de zile, deși el a fost deja un an în arest preventiv, adică termenul maxim posibil conform legii.

Potrivit lui Moscalciuc, după pronunțarea sentinței, ea a plecat în concediu medical de două ori. La 27 septembrie, a revenit la muncă și a intrat în oficiul Ludmilei Ouș (atunci, biroul judecătoarei era interceptat în dosarul despre corupție). Moscalciuc a spus că în birou era și Liubovi Brânză, pe care a anunțat-o că nu-i va putea restitui banii la timp. „Aceste înregistrări sunt din 27.09.2018, din cabinetul doamnei Ouș și au fost distruse. Ele au fost distruse pentru că aceste dovezi contraveneau versiunii procurorilor”, a declarat Moscalciuc.

Ea a subliniat faptul că probele împotriva sa au fost colectate în mod ilegal. Totodată, ea a menționat că a fost interceptată în cadrul unui dosar penal în care nu avea niciun statut procesual, iar decizia în acest caz a fost luată de alți judecători.

„Declar: aceste acuzații sunt presupuneri și invenții ale procurorului”

În continuare, a depus mărturii Ludmila Ouș (în luna noiembrie 2018, ea a demisionat din funcția de judecător). Și ea a declarat că nu-și recunoaște vina și că nu a săvârșit infracțiunile care i se incriminează. Ouș a spus că la 8 septembrie 2018, împotriva sa a fost deschis un dosar penal fiind suspectată de corupție în contextul dosarului lui Alexandru Panaguță, pe care ea îl gestiona (în cadrul acestui dosar, procurorii au obținut autorizația pentru interceptarea și urmărirea lui Ouș, Brânză și Moscalciuc). Ulterior, acest caz a fost completat cu acuzația în cauza lui Gandrabur. În luna decembrie 2019, Ouș a fost scoasă de sub urmărire penală în dosarul lui Panaguță.

Depunând mărturii, Ouș a spus de câteva ori că acuzațiile care i se înaintează sunt „povești” și „invenții ale procurorului”. Ea a mai spus că i-a văzut pe Gandrabur și procurorul Vera Chiranda doar în timpul ședințelor de judecată. Ouș a repetat afirmațiile lui Moscalciuc precum că judecătorii au emis decizia „în defavoarea sa” și, pe lângă aceasta, i-au prelungit termenul de arest cu încă 30 de zile. La fel, Ouș s-a întrebat, de ce procurorii au indicat că aceste 3 mii de euro au fost transmise în luna septembrie, deși judecătorii au luat decizia în acest caz cu o lună mai devreme.

Totodată, ea a menționat că, potrivit versiunii acuzării, la 22 august, la ora 15:45, magistrata Liubovi Brânză a contactat-o pe Vera Chiranda și a rugat-o să se întâlnească „în același loc”. Conform versiunii procurorilor, la întâlnire, procurorul Chiranda a transmis banii lui Brânză și colegilor acesteia pentru ca Gandrabur să fie eliberat. „Declar: aceste acuzații sunt presupuneri și invenții ale procurorului, pentru că denotă faptul că ea [procurorul] este o clarvăzătoare și că a presupus că Ludmila Ouș va accepta banii”, a spus Ouș.

„Ea este Vanga!”, a strigat cineva din ultimele rânduri.

Ouș a mai menționat că procurorul nu a prezentat dovezi despre ce anume au discutat Brânză și Chiranda și că în pachetul pe care procurorul l-a transmis judecătoarei au fost anume bani. „Dacă acolo au fost bani, de ce nu au fost reținute în flagrant de colaboratorii CNA, care efectuau urmărirea?”, s-a întrebatOuș. În acest moment, președintele completului de judecată a rugat-o să încheie și a promis că ea va continua să depună mărturii la următoarea ședință.

***

Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție au reținut, în luna octombrie 2018, 10 colaboratori de la Curtea de Apel Chișinău, Judecătoria sectorului Centru din capitală și de la procuratura municipale. Printre aceștia sunt cinci judecători, un procuror, un avocat, un medic și un asistent judiciar. Organele de drept l-au reținut și pe Mihail Gandrabur, dosarul căruia era examinat de una dintre magistratele reținute. După reținere, unii au fost plasați în arest, alții – în arest la domiciliu. Mai târziu, acuzații în dosarul magistraților au fost transferați sub control judiciar. În luna aprilie 2019, dosarul a fost preluat spre examinare de către Judecătoria sectorului Buiucani.

NM a relatat detaliat despre modul în care Ludmila Ouș a fost scoasă de sub urmărire penală în cazul lui Panaguță în articolul «Дела судьи Оуш. Как система Плахотнюка «воспитывала» судей» („Dosarele judecătorului Ouș. Cum sistemul lui Plahotniuc „educa” judecătorii”).

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Telegram/Veaceslav Platon

NM Espresso: Platon a fost eliberat din arest, plângerea MAN împotriva PAS a fost respinsă, în Rusia a fost simplificată legalizarea moldovenilor

Platon la libertate

Omul de afaceri moldovean Veaceslav Platon, reținut în Marea Britanie, a fost eliberat pe cauțiune. «Ciopârțit serios, dar nu înfrânt», a scris el pe canalul său de Telegram și a publicat o fotografie după eliberare.

Procuratura Generală a Moldovei a confirmat informația, precizând că instanța britanică i-a interzis lui Platon să părăsească țara și l-a obligat să se prezinte regulat la poliție. Cererea Moldovei de extrădare a lui Platon urmează să fie examinată.

Anterior, președintele Parlamentului, Igor Grosu, comentând posibila eliberare a lui Platon pe cauțiune, a subliniat importanța «supremației legii» și obligația sistemului britanic de a-i asigura «acces la toate mijloacele de apărare».

Între timp, Judecătoria Preobrajenski din Moscova l-a condamnat în lipsă pe Platon la 24 de ani de închisoare pentru «coordonarea scoaterii» din Rusia, prin Moldindconbank, a peste 48 miliarde de ruble.

Arestarea lui Plahotniuc: continuare

Povestea cu arestul lui Vlad Plahotniuc continuă. Pe rețelele sociale au apărut imagini în care el și Constantin Țuțu sunt escortați în veste antiglonț spre judecătoria din Atena. Audierea a fost însă amânată la cererea apărării, care a solicitat mai mult timp pentru a se pregăti de proces. După ședință, cei doi reținuți au fost trimiși în penitenciarul Korydallos.

Grosu a calificat reținerea lui Plahotniuc drept rezultatul «unei munci foarte ample» a autorităților moldovene și grecești, menționând că «instituțiile își fac treaba — încet, dar sigur». El a subliniat și că extrădarea lui Plahotniuc va fi «una dificilă».

Alegeri: CEC, MAN, falsuri

Comisia Electorală Centrală a acceptat pentru participare la alegerile parlamentare 39 din cele 66 de partide înregistrate, menționând că celelalte nu au prezentat documentele cerute de lege. Dintre acestea, 25 de partide îndeplinesc complet cerințele, iar 14 au fost înregistrate «provizoriu».

CEC a respins de asemenea plângerea Partidului MAN al primarului Chișinăului, Ion Ceban, care a acuzat PAS de desemnarea candidaților înainte de termenul stabilit și promovarea contra cost a acestor acțiuni. CEC a considerat că acțiunile PAS nu conțin «semnele unei desemnări oficiale».

Reprezentantul MAN, Victor Pruteanu, a acuzat comisia de părtinire și a numit CEC, PAS și Maia Sandu mincinoși care «ne iau de proști». CEC a refuzat să comenteze aceste acuzații.

Poliția a anunțat că pe TikTok sunt postate «numeroase videoclipuri cu informații false» despre alegerile parlamentare din Moldova și despre războiul din Ucraina. Potrivit autorităților, este vorba despre «sute de conturi noi» create zilnic pentru dezinformare, manipulare și atacuri la adresa funcționarilor.

Moldova și Rusia

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat un decret prin care simplifică legalizarea în Federația Rusă a cetățenilor moldoveni care nu și-au reglementat statutul juridic de aflare pe teritoriul țării.

Moldovenii care au intrat în Rusia după 1 octombrie 2025, inclusiv prin țări terțe, vor putea până la 1 ianuarie 2026 să-și reglementeze statutul și să lucreze fără patentă, după ce efectuează biometria și controlul medical.

Roșca a vizitat Bender și Varnița

Noul vicepremier pentru reintegrare, Roman Roșca, a vizitat Zona de Securitate, mergând la Varnița și Bender.

Roșca s-a familiarizat cu activitatea poliției locale, a discutat probleme legate de securitate și respectarea drepturilor omului.

Greva avocaților: continuare

Avocații din Moldova, la un congres extraordinar, au discutat modificările recente la Legea cu privire la avocatură, care, în opinia juriștilor, amenință independența breslei.

Avocații intenționează să ceară Președintei Maia Sandu să nu promulge proiectul de lege controversat și să sprijine greva începută.

Salariile feroviarilor

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a declarat că angajații CFM (Calea Ferată din Moldova) își vor primi toate restanțele salariale până la sfârșitul lunii octombrie.

Bolea a recunoscut că «este foarte greu să muncești și să primești în iulie salariul pentru ianuarie», dar a afirmat că din martie plățile sunt efectuate regulat.

CFM a anunțat că a reușit să optimizeze cheltuielile întreprinderii, reducând în jumătate de an fondul de salarii de la 42,5 milioane lei la 29 milioane lei.

Taxa pe colete

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a dezmințit zvonurile privind achitarea TVA pentru coletele internaționale cu valoarea sub 150 €, numindu-le «manipulare intenționată» și «speculație electorală».

Potrivit acestuia, Guvernul «nu ia în considerare nicio modificare» în această privință.

Francez în Moldova: reportaj NM

În satul Horodiște, raionul Rezina, trăiește de mai bine de 10 ani un francez, Fred, împreună cu viitoarea sa soție, Olesea.

El crește gâște, fierbe dulceață, face vin și visează să deschidă o pensiune turistică. Cei doi s-au cunoscut printr-o aplicație de întâlniri și au ales o viață rurală liniștită în locul agitației urbane.

În reportajul video «Jiguli, gâște și dragoste» este prezentată povestea lui Fred și Lesiei, care au găsit fericirea într-un sat moldovenesc.

IT în Moldova: joc cu troleibuz

Un dezvoltator IT din Chișinău, Vadim Andreev, a creat jocul Troleu — un simulator al activității de taxator în troleibuz, cu rute, bancnote și reclame moldovenești.

Jucătorul verifică abonamentele, supraveghează pasagerii și prinde călătorii fără bilet. Versiunea beta a fost primită călduros de jucători din Moldova, Rusia, SUA și alte țări.

Weekend fierbinte

În sudul și unele raioane centrale ale Moldovei, pentru zilele de 26–27 iulie, Servicul Hidrometeo a emis cod portocaliu de caniculă, cu temperaturi de până la +39°C, iar în nord și la Bălți — cod galben, cu maximum +35°C.

Meteorologii avertizează și asupra unor ploi de scurtă durată, însoțite de descărcări electrice.

***

Redacția NM are vești excelente! Am lansat un canal în limba engleză pe rețeaua X.com (fostul Twitter). Acum, puteți afla rapid și în engleză cum se pregătește țara pentru alegerile parlamentare din această toamnă. Urmăriți-ne și trimiteți linkul celor pentru cine este important să înțeleagă ce se întâmplă în Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: