Tudor Mardei/NewsMaker

Edificii noi, construite pe ruinele monumentelor istorice. Ministerul Culturii cere Procuraturii Generale o investigație

Ministerul Culturii solicită Procuraturii Generale crearea unui grup de anchetă specializat în investigarea distrugerii monumentelor istorice. Solicitararea a venit după ce Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor a publicat un raport de activitate,  urmare a numeroaselor sesizări privind demolările ilegale ale clădirilor monumente istorice.

„De la constituirea noului Minister al Culturii, în anul 2021, conservarea patrimoniului cultural a devenit una dintre cele mai importante priorități de activitate. Ministerul Culturii a modificat Legea privind protecția monumentelor, stabilind  prevederi clare pentru zonele protejate, a schimbat componența Consiliului Național al Monumentelor Istorice, iar activitatea Agenției de Inspecție și Restaurare a Monumentelor  a fost restartată”, a comunicat instituția.

Ministerul Culturii a precizat că din 2022, s-au întocmit zeci de procese verbale de constatare a infracțiunilor, transmise Agenției pentru Supraveghere Tehnică și  Poliție.

„Au fost consemnate numeroase cazuri de  demolare a monumentelor și construire de noi edificii, cele mai multe dintre care se referă la perioada anterioară constituirii noului Minister al Culturii. În baza actelor de constatare ale acestor grave încălcări legislative au fost transmise cereri către Procuratura Generală. Raportul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor oferă o listă a actelor întocmite pentru anii 2022 și 2023, inclusiv adresările către Procuratură. Agenția a  constatat, potrivit instituției, că  în perioada 2018 – 2021 nu a fost înaintată nicio contestare privind demolarea monumentelor”, a menționat reprezentanții ministerului.

Astfel, în baza raportului Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, Ministerul Culturii a făcut apel către Procurorul General interimar al Republicii Moldova, Ion Munteanu, cu cererea de preluare a controlului asupra situației, cu instrumentarea dosarelor de demolare a monumentelor.

„Distrugerea patrimoniului, în cele mai multe cazuri, este de natură organizată, acțiuni comise de  grupuri infracționale, ale căror scop este demolarea monumentelor și construirea ulterioară a clădirilor cu mai multe nivele. Aceste activități ilegale conțin falsuri în documente, proiecte cu abateri de la normativele în construcție,  eliberarea de autorizații de construcții ilegale, tentative de a construi noi clădiri pe locul monumentelor distruse, sub pretextul reconstrucției”, a comunicat instituția.

De asemenea, Ministerul Culturii solicită Procuraturii Generale crearea unui grup de anchetă specializat în  investigarea acestor acțiuni.

„Totodată, Ministerul Culturii consideră necesară înăsprirea răspunderii pentru  distrugerea monumentelor, prin operarea de modificări corespunzătoare în Codul Penal și contravențional”, a conchis ministerul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: