MSMPS

Eficacitatea vaccinurilor Pfizer şi Moderna în SUA a scăzut de la 91% la 66% de când varianta Delta a devenit dominantă

Eficacitatea vaccinurilor Pfizer şi Moderna împotriva infectării cu COVID-19 a scăzut de la 91% la 66% de când varianta Delta a devenit dominantă în Statele Unite. Sunt concluziile publicate marţi de autorităţile sanitare americane, informează AFP, citată de Agerpres.

Aceste date provin dintr-un studiu realizat pe mii de angajaţi din centre de îngrijire şi spitale din şase state, care a examinat performanţa vaccinurilor în condiţii reale. Participanţii sunt testaţi săptămânal atât pentru infectările simptomatice, cât şi pentru cele asimptomatice.

În perioada decembrie 2020 – aprilie 2021, eficacitatea vaccinurilor în prevenirea infectării a fost de 91%, potrivit datelor publicate de Centrele pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC), principala agenţie federală de sănătate publică din SUA. Însă după ce varianta Delta a devenit dominantă, adică când a fost identificată în peste 50% din cazuri, eficienţa sa a scăzut la 66%. Autorii studiului avertizează însă că acest declin poate fi cauzat nu doar de varianta Delta, ci şi de o erodare în timp a eficacităţii vaccinurilor.

„Deşi aceste date intermediare sugerează o reducere moderată a eficacităţii vaccinurilor anti-COVID-19 în prevenirea infectării, faptul că reducerea infectărilor rămâne la două treimi subliniază importanţa şi beneficiile continue ale vaccinării” apreciază autorii studiului.

Datele publicate marţi nu au urmărit şi diferenţa între eficacitatea vaccinului Moderna şi cea a serului Pfizer.

Această scădere a eficacităţii în cazul variantei Delta a fost evidenţiată de mai multe studii, chiar dacă cifra exactă diferă de la un studiu la altul. Acesta este unul din motivele invocate săptămâna trecută de autorităţile sanitare pentru a anunţa o campanie de rapel începând cu mijlocul lunii septembrie pentru toţi adulţii americani care au primit a doua doză în urmă cu opt luni. Cu toate acestea, protecţia vaccinurilor împotriva cazurilor severe, a spitalizărilor şi a deceselor rămâne ridicată.

Un alt studiu lansat marţi de CDC, efectuat pe pacienţi din Los Angeles în perioada cuprinsă între începutul lunii mai şi sfârşitul lunii iulie, arată că persoanele nevaccinate sunt de 29 de ori mai susceptibile de a fi spitalizate decât persoanele vaccinate.

Varianta Delta a devenit dominantă în SUA la începutul lunii iulie şi este în prezent responsabilă pentru peste 98% din infectări.

***

În cadrul unei emisiuni televizate din 24 august, ministrul Sănătății Ala Nemerenco a declarat că, cel târziu începând cu luna octombrie, în Republica Moldova ar urma să fie posibilă depistarea tulpinilor COVID-19.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Global Look Press

Moldova vrea să reglementeze criptomonedele: de ce marile burse ar putea rămâne „în afara legii”? ANALIZĂ

Ministerul Finanțelor a publicat un proiect de lege care reglementează utilizarea criptomonedelor în Republica Moldova. NewsMaker explică modul în care autoritățile intenționează să reglementeze criptomonedele și de ce cele mai mari burse cripto ar putea ajunge „în afara legii”.

Ce s-a întâmplat?

Ministerul Finanțelor a publicat, pentru consultare publică, un proiect de lege care vizează reglementarea pieței criptoactivelor în Republica Moldova.

Documentul, care are peste100 de pagini, este structurat în șapte capitole care reglementează piața criptomonedelor în Moldova. Necesitatea adoptării acestuia este determinată de angajamentele asumate de țara noastră de a-și armoniza legislația națională cu cea europeană. Potrivit notei informative, proiectul va permite aplicarea treptată a normelor UE care reglementează piețele cripto (MiCA).

Care este situația criptomonedelor acum?

Criptomonedele nu sunt interzise în Republica Moldova, însă cadrul legal actual face utilizarea lor dificilă. Oficial, tranzacțiile cu criptomonede sunt permise în limita a 50 de mii de lei pe lună.

În practică, însă, există mai multe restricții: activitatea caselor de schimb cripto este interzisă, iar băncile moldovenești blochează frecvent tranzacțiile asociate acestor active, ceea ce face aproape imposibilă investiția prin intermediul cardurilor bancare.

În aceste condiții, utilizatorii recurg la servicii de tip P2P, unde schimbă bani fiat pe active digitale direct cu alți utilizatori, prin intermediul burselor cripto.

De menționat că, în pofida restricțiilor, Republica Moldova Moldova rămâne unul dintre liderii în utilizarea criptomonedelor. În 2023, cetățenii au obținut venituri de aproximativ 150 de milioane de dolari din tranzacții cu criptoactive.

Cum ar putea fi reglementată piața cripto?

Documentul este structurat în șapte capitole și depășește 100 de pagini. Proiectul introduce o serie de termeni tehnici și definiții legate de piața criptoactivelor. Va apărea, de exemplu, noțiunea de furnizor de servicii legate de criptoactive.

Acești furnizori vor putea oferi servicii precum păstrarea criptoactivelor, schimbul și transferul acestora, dar și consultanță și alte operațiuni specifice pieței.

Un capitol separat reglementează în detaliu activitatea acestor companii. Statutul de furnizor îl va putea obține o companie înregistrată în Republica Moldova și autorizată de Comisia Națională a Pieței Financiare. De asemenea, astfel de servicii vor putea fi oferite și de bănci, depozitarul central unic al valorilor mobiliare, emitenții de monedă electronică și administratorii fondurilor de investiții alternative.

Compania trebuie să aibă prezență juridică în Moldova – un loc unde se află conducerea sa. În plus, directorul sau unul dintre directori trebuie să fie rezident al țării.

În funcție de serviciile prestate, capitalul social al companiei trebuie să constituie de la 50 de mii până la 150 de mii de euro.

Reglementarea criptoactivelor este împărțită în mai multe categorii: criptoactive legate de bani electronici (stablecoin-uri), active tokenizate (de exemplu, legate de aur) și alte criptomonede. Legea prevede chiar și reguli în cazul emiterii propriilor criptoactive.

Supravegherea pieței va ajunge în responsabilitatea Comisiei Naționale a Pieței Financiare și Banca Națională a Moldovei. Banca Națională va reglementa aspectele legate de emisiunea stablecoin-urilor legate de valute fiat, iar Comisia Națională – eliberarea licențelor și controlul asupra altor criptoactive.

Va contribui asta la popularizarea criptomonedelor?

Autorul canalului de Telegram specializat CryptoDigest Moldova, Alexandru Gîscă, consideră că reglementarea platformelor internaționale va fi factorul-cheie pentru dezvoltarea pieței.

Potrivit acestuia, proiectul de lege introduce cerințe stricte: înregistrarea obligatorie în Moldova și existența unei echipe de management în interiorul țării.

„Aceasta înseamnă că, pentru a presta servicii direct clienților din Moldova, platformele mari vor trebui să creeze aici reprezentanțe. Și acest lucru pare puțin probabil pentru Binance sau Coinbase. Piața este prea mică, iar costurile de reglementare nu vor fi justificate. Pentru platformele mari va fi mai simplu să excludă această jurisdicție decât să respecte cerințele”, consideră Gîscă.

El a adăugat că în UE funcționează un mecanism care permite obținerea unei licențe într-o singură țară și activitatea pe întreg teritoriul Uniunii. În Moldova un astfel de mecanism nu există.

Potrivit lui, legea creează premise pentru apariția unor operatori locali – sisteme de plăți, bănci sau startup-uri. Totuși, aceștia ar putea avea o lichiditate mai mică și costuri mai mari, ceea ce s-ar reflecta în comisioane mai ridicate pentru utilizatori. În plus, există riscul ca anumite instrumente complexe, precum contractele futures, să nu fie disponibile.

Expertul a mai menționat că în prezent băncile blochează tranzacțiile legate de criptoactive, iar noua lege ar putea să le permită să lucreze cu astfel de operațiuni. Totuși, dacă platformele internaționale vor fi considerate „ilegale”, astfel de tranzacții pot continua să fie blocate.

În opinia sa, este vorba despre o formalizare treptată a pieței: o parte dintre utilizatori vor trece în sistemul reglementat, iar o altă parte va rămâne în segmentul neformal.

Gîscă a precizat, de asemenea, că legea nu face din criptomonedă un mijloc de plată în Moldova.

„Domeniul va fi privit mai degrabă din perspectiva investițională. Documentul reglementează în principal serviciile conexe – tranzacționarea, schimbul și păstrarea activelor digitale – fără a introduce reguli clare privind utilizarea acestora în economia reală. Cu toate acestea, apariția operatorilor locali poate influența economia prin noi venituri fiscale, reducerea costurilor sistemului bancar și dezvoltarea serviciilor de investiții”, a explicat Alexandru Gîscă.

Expertul a amintit că Moldova se numără deja printre lideri în utilizarea criptomonedelor raportată la populație. În aceste condiții, nu este de așteptat o creștere bruscă a popularității. Totuși, în opinia sa, noul cadru legal ar putea consolida încrederea în piață și ar putea atrage utilizatori mai conservatori.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: