Andrei Mardari/NewsMaker

Elevii din 5 sate din raionul Ialoveni vor merge la liceu în localitățile vecine. Precizările Ministerului Educației

Elevii din cinci sate din raionul Ialoveni vor trebui să meargă la liceu în alte localități. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării (MEC), 7 licee din raion au un număr mic de cereri înregistrate pentru admitere în clasa a X-a. Numărul elevilor ar fi sub numărul recomandat de 22 de elevi în clasele din mediul rural. În consecință, Ministerul Educației și Cercetării a anunțat că susține decizia Comisiei raionale de admitere de a nu deschide câte o clasă de a X-a în 5 instituții și de a desemna două dintre licee în calitate de instituții zonale în care se recomandă încadrarea elevilor din celelalte instituții. 

Ministerul Educației și Cercetării a anunțat că, pe 15 august 2023, Direcția Generală Educație Ialoveni a adresat MEC un demers prin care solicită opinia referitor la problema admiterii elevilor în învățământul liceal, sesiunea 2023.

Potrivit Ministerului, demersul vizează 7 licee din raion care aveau un număr mic de cereri înregistrate pentru admitere în clasa a X-a:

  1. LT Teoretic „Aurel David”, satul Bardar, care avea înregistrate 15 cereri;
  2. LT „Dimitrie Cantemir”, satul Văsieni – 16 cereri;
  3. LT  Ruseștii Noi – 16 cereri;
  4. LT  Zîmbreni – 16 cereri;
  5. LT  Horești – 18 cereri;
  6. LT „Mihail Bârcă”, satul Mileștii Mici – 18 cereri;
  7. LT Țîpala – 17 cereri.

Comisia raională de admitere în învățământul liceal a decis, la 15 august 2023, să desemneze Liceul Teoretic „Aurel David”, satul Bardar ca instituție zonală pentru încadrarea elevilor din Liceul Teoretic Ruseștii Noi și Liceul Teoretic „Dimitrie Cantemir din Văsieni”. Un alt liceu – cel din Țîpala, a fost propus ca instituție zonală pentru încadrarea elevilor din Liceul Teoretic Horești și Liceul Teoretic Zîmbreni”, se arată în declarația Ministerului Educației.

Reprezentanții Ministerului au adăugat că „decizia Comisiei raionale de admitere este bazată pe prevederile Metodologiei de admitere a elevilor în învățământul liceal, adoptată în anul 2017”: „Punctul 14 din metodologie prevede deschiderea claselor liceale în instituțiile care au cel puțin două clase de a X-a”.

Instituția de la educație a mai spus că „metodologia prevede, cu titlu de excepție, că MEC poate accepta, la propunerea consiliilor raionale, organizarea învățământului liceal în baza unei singure clase de a X-a dacă instituțiile de învățământ din mediul rural întrunesc următoarele condiții:

  1. Decizia Consiliului raional privind excepția de deschidere a unei singure clase a X-a;
  2. Corespunderea numărului total de elevi solicitanți pentru admitere în învățământul liceal în sesiunea curentă cu numărul stabilit/ recomandat de MEC;
  3. Analiza perspectivelor demografice de organizare a învățământului liceal pentru următorii trei ani de studii (rețeaua de clase VII-IX);
  4. Gradul de asigurare cu resurse umane (cadre didactice calificate: formare inițială/ recalificare la disciplină, grad didactic);
  5. Gradul de asigurare cu resurse financiare și materiale necesare pentru organizarea procesului educațional conform prevederilor curriculare, în special a componentei practice a curricula școlare;
  6. Performanțe înregistrate de elevii din clasele gimnaziale/liceale la olimpiadele raionale și republicane la disciplinele școlare în ultimii trei ani de studii;
  7. Rata promovabilității în instituție pentru ultimele trei sesiuni de bacalaureat;
  8. Datele statistice privind organizarea învățământului liceal pentru ultimii trei ani;
  9. Instituția este inclusă în Lista localităților din zona de securitate (după caz)”.

Ministerul Educației a menționat că „în opinia Comisiei raionale de admitere, LT Ruseștii Noi, LT „Dimitrie Cantemir” din Văsieni,  LT  Horești, LT „Mihail Bârcă”, satul Mileștii Mici, LT Zîmbreni nu întrunesc condițiile prevăzute de Metodologie”.

Ministerul a mai declarat că a examinat opinia Comisiei și a analizat următoarele date statistice:

mecc.gov.md

Analiza relevă că distanța pentru transportarea elevilor variază între 4 km și 12 km. Numărul elevilor este sub numărul recomandat de 22 de elevi în clasele din mediul rural. Rata de promovabilitate în 4 din cele 5 instituții vizate nu atinge 100%. În consecință, Ministerul Educației și Cercetării susține decizia Comisiei raionale de admitere de a nu deschide câte o clasă de a X-a în cele 5 instituții și de a desemna LT „Aurel David”, din satul Bardar și LT Țîpala în calitate de instituții zonale în care se recomandă încadrarea elevilor din celelalte instituții, cu condiția asigurării transportării gratuite a elevilor de către autoritățile publice locale, în caz de necesitate”, au conchis reprezentanții Ministerului.

***

Moldova 1 scrie că pe 25 mai, Consiliul Raional Ialoveni a emis o decizie potrivit căreia numărul limită pentru crearea unei clase de liceu era de 18 elevi. Decizia a stârnit nemulțumirea conducătorilor liceelor, primarilor și părinților elevilor din Văsieni, Ruseștii Noi, Bardar, Mileștii Mici, Țipala, Zâmbreni și Horești. Consiliul Raional Ialoveni și-a revizuit decizia în data de 10 august. Consilierii au votat pentru stabilirea unui număr de 15 elevi pentru formarea unei clase de liceu. Decizia, însă, nu a fost pusă în aplicare. Marți dimineață, managerii instituțiilor au fost convocați de către Consiliul Raional într-o ședință. Directorilor li s-a prezentat procesul-verbal cu privire la admiterea în învățământul liceal.

Potrivit sursei citate, șeful Direcției Educație din Ialoveni Ion Scutaru a declarat că managerii celor șapte instituții ar fi admis abateri în procesul de admitere. Mai exact, liceele ar fi primit cereri de admitere la liceu de la mai mulți elevi în etapa a II-a de admitere, însă acest lucru este interzis în urma unei decizii locale.

Ministrul Educației Dan Perciun a declarat pentru Moldova 1 că decizia finală privind deschiderea claselor de liceu aparține Consiliului Raional și a recomandat administrației raionale să analizeze foarte atent fiecare situație individual și, în baza metodologiei aprobate de minister, să se pronunțe.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: