Slusari
Максим Андреев, NewsMaker

„Este cea mai severă secetă de la independența țării”. Platforma DA colectează semnături pentru convocarea ședinței extraordinare a parlamentului

Fracțiunea parlamentară a Platformei Demnitate și Adevăr (DA) va demara procesul colectării celor 34 de semnături ale deputaților necesare pentru a convoca ședința extraordinară a parlamentului. Anunțul a fost făcut de către vicepreședintele formațiunii Alexandr Slusari, în cadrul briefingului din 7 august. Potrivit acestuia, situația din agricultură este extrem de gravă, iar efectele vor fi resimțite în toamnă.

Conform deciziei Biroului politic al Platformei DA, fracțiunea parlamentară propune inițierea procedurii de organizare de urgență a ședinței extraordinare a parlamentului în vederea soluționării unor probleme extrem de grave cu care se confruntă antreprenorii din agricultură.

„Republica Moldova se confruntă cu cea mai severă secetă de la independența țării, este comparabilă, și vom vedea acest lucru la toamnă, cu seceta din 1946-1947. Ramura riscă să intre în câteva luni în insolvență. Vorbim de mii sau chiar zeci de mii de agricultori”, a subliniat Slusari.

Vicepreședintele parlamentului și a platformei DA, Alexandr Slusari, a anunțat și ordinea de zi a ședinței extraordinare a parlamentului pe care o propune formațiunea:

1. Audierea prim-ministrului Republicii Moldova și ministrului agriculturii, dezvoltării regionale și mediului privind situația în agricultură prin prisma:
a) necesității introducerii stării de urgență în mai multe raioane ale țării în legătură cu calamitățile naturale;
b) adresării către partenerii externi după asistență;
c) majorarea semnificativă a subvențiilor pentru agricultorii afectați;
d) introducerea facilităților fiscale pentru agricultoriii afectați.

2. Proiectul de lege nr.204 cu privire la modificarea articolului 4 al Legii nr.393/1999 cu privire la Camera de Comerț și Industrie (deblocarea procedurii eliberării certificatelor de forța majoră)

3. Proiectul de lege nr. 323 cu privire la instituirea vacanței fiscale pentru unele categorii de întreprinderi (se propun vacanțele fiscale inclusiv pentru toți fermieri afectați de calamități naturale).

Platforma DA consideră că există posibilitatea obiectivă de a identifica, chiar în august, 500 de milioane de lei pentru compensarea pierderilor agricultorilor la cerealele de prima grupă și plantațiile multianuale deteriorate de grindină. În septembrie ar urma să fie găsite resurse și pentru compensarea prejudiciului la culturile de primăvară.

„Suntem gata să discutăm proiectul ordinii de zi cu alți deputați și vom accepta orice alte proiecte elaborate în beneficiul categoriilor de persoane afectate de criza generalizată din Republica Moldova, cu condiția ca inițiativele respective să fie realiste, lipsite de populism și fără intenții imorale de a obține dividende politice electorale gratuite”, a menționat Alexandru Slusari.

Potrivit Regulamentului Parlamentului, în cazul în care legislativul nu se află în sesiune ordinară, acesta se poate întruni în sesiune extraordinară sau specială la cererea președintelui țării, a președintelui parlamentului sau a 1/3 din numărul deputaților.

Amintim că și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a cerut convocarea de urgență a ședinței parlamentului, dar și declararea stării de urgență în agricultură. În caz contrar,  Maia Sandu a precizat că, pe 16 august, PAS va organiza un protest.

Pe 27 iulie, premierul Ion Chicu a declarat că prejudiciul provocat de secetă pentru semănăturile cu grâu depășește 700 de milioane de lei, iar pentru orz și rapiță – câte o sută de milioane de lei. Pentru compensarea parțială a pierderilor suferite de agricultori în urma secetei și grindinei, guvernul alocă, la această etapă, 350 de milioane de lei.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

În regiunea transnistreană vor fi majorate tarifele la serviciile comunale

Începând cu 1 ianuarie 2026, în regiunea transnistreană vor crește tarifele la gaz, electricitate, apă și încălzire. Despre aceasta a anunțat pe 28 iulie organul executiv local într-un comunicat de presă.

Astfel, tariful la gaz pentru consumatorii casnici va crește cu 3% — până la 1,75 ruble per metru cub. Electricitatea se va scumpi cu 5% și va costa 1,5 ruble per kWh. Apa va fi mai scumpă cu 8%, ajungând la 10,54 ruble per metru cub.

Tariful pentru încălzirea centralizată se va majora cu 5% — până la 769,83 ruble per gigacalorie. În schimb, încălzirea de la centralele autonome va fi puțin mai ieftină — până la 578,9 ruble (anul acesta fiind 586,21 ruble).

Amintim că, pe 18 iunie anul acesta, liderul de facto de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat că regiunea transnistreană se confruntă cu riscul unui „colaps financiar și social”. Prăbușirea economică bruscă a provocat o criză energetică, cu care regiunea s-a confruntat la începutul anului 2025. Rusia a întrerupt livrările de gaz către stânga Nistrului. Din această cauză, localnicii de pe malul stâng al Nistrului au trăit mai bine de o lună fără gaz, căldură, apă caldă și cu pene de curent programate.

În februarie, Chișinăul și Tiraspolul au ajuns la un acord privind modul de livrare a gazului în regiunea transnistreană. Această schemă, potrivit autorităților de la Tiraspol, este finanțată printr-un credit din partea Rusiei. Gazul este livrat de compania maghiară MET prin intermediul Moldovagaz, iar plata este făcută de o companie din Dubai (numele ei nu este cunoscut). Atunci, Chișinăul a anunțat că vor fi livrate până la 3 milioane de metri cubi zilnic, pentru a fi acoperit strictul necesar al regiunii, dar nu și pentru a reporni producția industrială. Cu toate acestea, autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol au decis să încheie mai devreme sezonul de încălzire, iar ulterior s-a aflat că marile întreprinderi industriale — care alimentează în mare parte bugetul regiunii — și-au reluat activitatea.

În iunie a apărut informația că regiunea se confruntă din nou cu probleme în ceea ce privește livrarea gazului. Volumul producției industriale a scăzut aproape la jumătate în această perioadă. Scăderea în sectorul energetic a constituit 51,5%, iar în metalurgia feroasă — 68%. Doar industria alimentară, care deservește piața internă a regiunii, a fost afectată într-o măsură mai mică. Exporturile regiunii transnistrene s-au redus cu 31,5%, iar asta fără a lua în calcul exportul de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan către malul drept al Nistrului.

Criza, însă, nu s-a încheiat aici. La începutul lunii iunie, stațiile PECO au încetat să mai vândă gaz. De asemenea, organul executiv local a anunțat că salariile vor fi plătite în tranșe, dar nu mai rar de o dată pe lună. Totodată, legislativul nerecunoscut de la Tiraspol a decis redirecționarea încasărilor curente din bugetele locale către cel al regiunii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: