Slusari
Максим Андреев, NewsMaker

„Este cea mai severă secetă de la independența țării”. Platforma DA colectează semnături pentru convocarea ședinței extraordinare a parlamentului

Fracțiunea parlamentară a Platformei Demnitate și Adevăr (DA) va demara procesul colectării celor 34 de semnături ale deputaților necesare pentru a convoca ședința extraordinară a parlamentului. Anunțul a fost făcut de către vicepreședintele formațiunii Alexandr Slusari, în cadrul briefingului din 7 august. Potrivit acestuia, situația din agricultură este extrem de gravă, iar efectele vor fi resimțite în toamnă.

Conform deciziei Biroului politic al Platformei DA, fracțiunea parlamentară propune inițierea procedurii de organizare de urgență a ședinței extraordinare a parlamentului în vederea soluționării unor probleme extrem de grave cu care se confruntă antreprenorii din agricultură.

„Republica Moldova se confruntă cu cea mai severă secetă de la independența țării, este comparabilă, și vom vedea acest lucru la toamnă, cu seceta din 1946-1947. Ramura riscă să intre în câteva luni în insolvență. Vorbim de mii sau chiar zeci de mii de agricultori”, a subliniat Slusari.

Vicepreședintele parlamentului și a platformei DA, Alexandr Slusari, a anunțat și ordinea de zi a ședinței extraordinare a parlamentului pe care o propune formațiunea:

1. Audierea prim-ministrului Republicii Moldova și ministrului agriculturii, dezvoltării regionale și mediului privind situația în agricultură prin prisma:
a) necesității introducerii stării de urgență în mai multe raioane ale țării în legătură cu calamitățile naturale;
b) adresării către partenerii externi după asistență;
c) majorarea semnificativă a subvențiilor pentru agricultorii afectați;
d) introducerea facilităților fiscale pentru agricultoriii afectați.

2. Proiectul de lege nr.204 cu privire la modificarea articolului 4 al Legii nr.393/1999 cu privire la Camera de Comerț și Industrie (deblocarea procedurii eliberării certificatelor de forța majoră)

3. Proiectul de lege nr. 323 cu privire la instituirea vacanței fiscale pentru unele categorii de întreprinderi (se propun vacanțele fiscale inclusiv pentru toți fermieri afectați de calamități naturale).

Platforma DA consideră că există posibilitatea obiectivă de a identifica, chiar în august, 500 de milioane de lei pentru compensarea pierderilor agricultorilor la cerealele de prima grupă și plantațiile multianuale deteriorate de grindină. În septembrie ar urma să fie găsite resurse și pentru compensarea prejudiciului la culturile de primăvară.

„Suntem gata să discutăm proiectul ordinii de zi cu alți deputați și vom accepta orice alte proiecte elaborate în beneficiul categoriilor de persoane afectate de criza generalizată din Republica Moldova, cu condiția ca inițiativele respective să fie realiste, lipsite de populism și fără intenții imorale de a obține dividende politice electorale gratuite”, a menționat Alexandru Slusari.

Potrivit Regulamentului Parlamentului, în cazul în care legislativul nu se află în sesiune ordinară, acesta se poate întruni în sesiune extraordinară sau specială la cererea președintelui țării, a președintelui parlamentului sau a 1/3 din numărul deputaților.

Amintim că și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a cerut convocarea de urgență a ședinței parlamentului, dar și declararea stării de urgență în agricultură. În caz contrar,  Maia Sandu a precizat că, pe 16 august, PAS va organiza un protest.

Pe 27 iulie, premierul Ion Chicu a declarat că prejudiciul provocat de secetă pentru semănăturile cu grâu depășește 700 de milioane de lei, iar pentru orz și rapiță – câte o sută de milioane de lei. Pentru compensarea parțială a pierderilor suferite de agricultori în urma secetei și grindinei, guvernul alocă, la această etapă, 350 de milioane de lei.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: