Viață

Este posibilă o nouă scumpire a luminii? Răspunsul premierului Recean VIDEO

Mihaela Conovali
| 9 ianuarie, 2025
12:52

Premierul Dorin Recean a fost întrebat, în timpul vizitei la Varnița, dacă urmează noi majorări ale tarifelor la energia electrică pentru consumatorii de pe malul drept al Nistrului. „Astăzi nu există premise ca prețurile să crească”, a dat asigurări oficialul. În continuare, el a îndemnat cetățenii să economisească consumul de energie electrică. „Și atunci, cu siguranță, nu vor exista motive să creștem tarifele”, a adăugat Recean.

Recean a fost întrebat dacă putem să ne așteptăm, în perioada imediat următoare, la majorări ale tarifelor la energia electrică în condițiile în care va crește consumul în orele de vârf.

„Pentru malul drept al Nistrului noi am luat în calcul absolut toate riscurile care se pot materializa în următoarele jumătate de an și astăzi nu există premise ca prețurile să crească”, a dat asigurări Recean. Ulterior, el a adăugat: „Rămânem la aceeași rugăminte și solicitare către toți – să economisim consumul de energie electrică în mod special în orele de vârf și atunci, cu siguranță, nu vor exista motive să creștem tarifele”.

Pe 3 ianuarie 2025, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat un tarif de 4,10 lei/kWh (fără TVA) la lumină pentru consumatorii din centrul și sudul țării, deserviți de către Premier Energy. S-a întâmplat după ce ultima a cerut scumpirea energiei electrice, de la 2 lei și 34 de bani la 5 lei și 13 bani/kWh. Totodată, ANRE a aprobat un tarif de 4,68 lei/kWh pentru consumatorii din nordul Moldovei, deserviți de către FEE-Nord. Ultima a cerut scumpirea energiei electrice, de la 2 lei și 84 bani/kWh la 4 lei și 53 bani/kWh. Detalii AICI. Tot pe 3 ianuarie s-a anunțat că unii consumatori pot beneficia de preț diferențiat la lumină, începând cu 20 ianuarie 2025. Detalii AICI. Ulterior, autoritățile au anunțat că majorările de tarif vor fi acoperite de compensații. Detalii AICI.

Mai precizăm că, în noiembrie 2024, ANRE a aprobat și noi tarife la gaz. Începând cu 1 decembrie, consumatorii casnici achită 16 lei și 74 de bani (cu TVA) pentru un metru cub de gaz, cu 27,5% mai mult sau cu 3 lei și 62 de bani. Detalii AICI. În context s-a anunțat că acești consumatori vor beneficia de compensații mai mari din partea statului. Detalii AICI.

Amintim, în septembrie 2024, premierul Dorin Recean declara că cetățenii Republicii Moldova nu vor achita tarife mai mari pentru gazele naturale și energia electrică în acest sezon. Oficialul califica drept „false” declarațiile apărute în spațiul public cu privire la eventuale creșteri ale tarifelor pentru aceste resurse energetice. Precizările erau făcute de oficial după ce liderul formațiunii „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, declara că tarifele la gaz ar urma să fie mai mari „imediat după alegerile prezidențiale”. Detalii AICI.

***

Pe 28 decembrie 2024, concernul rusesc Gazprom a expediat către Moldovagaz – companie fiică pe care o controlează – o notificare în care a informat că nu va mai livra gaze naturale în Republica Moldova, care sunt direcționate în regiunea transnistreană, începând cu 1 ianuarie 2025. Concernul rus și-a argumentat decizia prin neachitarea pretinsei datorii a Moldovagaz. Datoria nu a fost confirmată în urma efectuării unui audit internațional.

Din volumele de gaz rusesc era acoperit necesarul de consum al regiunii transnistrene și era produsă energie electrică pentru ambele maluri ale Nistrului.

Centrala de la Cuciurgan livra peste 50% din necesarul de energie electrică al malului drept, ceea ce permitea acoperirea deplină a consumului. În prezent, acoperirea volumului necesar se face, în special, prin procurări de pe bursa de energie electrică din România sau în baza contractelor în vigoare dintre Energocom cu producătorii și furnizorii de energie electrică din regiune. „Mai multe provocări legate de rezervarea de capacități sunt așteptate după sărbătorile pe rit vechi”, a menționat compania Energocom pe 3 ianuarie. Detalii AICI. Iar pe 5 ianuarie, Energocom a îndemnat consumatorii să utilizeze rațional electricitatea, în special în intervalul 16.00-22.00 „pentru a avea atât facturi mai mici, cât și pentru a avea energie în flux continuu”. Detalii AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

ANRE, asigurări, compensații, Dorin Recean, economie, energia electrică, Lumina, majorare, ore de vârf

Știri similare

Transnistria

Regiunea transnistreană intră din nou în stare de urgență economică, din cauza gazelor

Transnistria

Bula gazului ieftin s-a spart: Cum trăiește Transnistria de un an fără gaz rusesc ieftin și ce urmează în 2026? ANALIZĂ

Bani

Va reuși Moldova să își redreseze economia în 2026? Prognozele Guvernului, FMI și ale experților

Nicolai Paholinițchii
| 31 decembrie, 2025
09:02

Situația economică din Republica Moldova s-a stabilizat, iar de anul viitor economia va începe să crească moderat, consideră Guvernul. Experții vorbesc, însă, despre o „bază de creștere foarte slabă”, în condițiile în care „tot ce putea să cadă a căzut”, iar Fondul Monetar Internațional (FMI) – despre o „incertitudine semnificativă”. NewsMaker explică ce perspective se conturează pentru economia Republicii Moldova în următorii ani.

Potrivit prognozelor Ministerului Economiei și ale organizațiilor internaționale, anul viitor economia Moldovei va începe să crească moderat. Conform proiectului bugetului de stat, în 2026 PIB va crește cu 2,4%, în 2027 – cu 3,3%, iar în 2028 – cu 3,6%. Anterior, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, declara într-un interviu pentru NM că ritmul potențial de creștere al PIB-ului în Moldova se situează în jurul valorii de 4%, iar depășirea acestui prag nu este realistă în actualele condiții.

Inflația, potrivit prognozelor Guvernului, va constitui anul viitor 4,3%, în 2027 – 4,5%, iar în 2028 – 5%, adică va intra în coridorul inflaționist stabilit de Banca Națională: 5% ± 1,5%. Exporturile, potrivit estimărilor Guvernului, vor crește în următorii trei ani cu 6% – 7,6% pe an, însă importurile vor crește mai rapid. Din acest motiv, deficitul balanței comerciale externe va crește de la 5,5 miliarde de dolari în 2025 la 6,9 miliarde de dolari în 2026, iar până în 2028 va ajunge la 9,1 miliarde de dolari.

În ceea ce privește salariul mediu, Guvernul prognozează că acesta va crește de la 15,6 mii de lei în acest an la 17,4 mii de lei în 2026, la 19,3 mii de lei în 2027, iar în 2028 – până la 21,3 mii de lei.

FMI, a cărui misiune s-a aflat în Moldova în prima jumătate a lunii decembrie, oferă o prognoză a creșterii PIB-ului Moldovei similară cu cea a Guvernului: în 2026 – cu 2,3%, iar până în 2028 – cu 3,7%. „Creșterea de 3,7% în 2028 va reflecta un nivel mai ridicat al investițiilor publice și private și reforme structurale orientate spre creșterea productivității în cadrul Planului de creștere al UE. Deficitul contului curent al balanței de plăți [depășirea importurilor față de exporturi] va rămâne ridicat pe termen scurt și se va reduce doar treptat pe termen mediu, pe fondul diminuării cererii de importuri”, consideră experții FMI.

În anul 2025, care se apropie de final, PIB-ul Republicii Moldova, potrivit prognozei FMI, va crește cu 2,7% datorită unei recolte care a depășit așteptările, precum și a unui nivel ridicat al consumului și al investițiilor.

În același timp, FMI a atras atenția că această prognoză este marcată de o „incertitudine semnificativă”. În special, există riscuri de deteriorare a situației, care sunt legate în principal de posibila intensificare a impactului negativ al războiului din Ucraina și de alte evenimente geopolitice, precum și de întârzieri în implementarea reformelor și de utilizarea necorespunzătoare a fondurilor oferite Republicii Moldova. „Pe de altă parte, implementarea accelerată a reformelor și evenimentele geopolitice potențial mai favorabile pot influența pozitiv perspectivele de creștere economică”, consideră reprezentanții fondului.

Totodată, experții FMI au remarcat că în bugetul pentru anul 2026 este prevăzută o creștere ambițioasă a cheltuielilor de capital, care ar putea contribui la trecerea de la o creștere bazată pe consum la una bazată pe investiții. „Cu toate acestea, pentru valorificarea acestor avantaje este necesară o capacitate mai mare de absorbție a fondurilor investiționale și îmbunătățiri în implementarea proiectelor. Prin urmare, sunt salutate eforturile continue ale autorităților de perfecționare a proceselor de gestionare a investițiilor publice”, au precizat experții FMI.

Experții fondului consideră, de asemenea, că Republica Moldova are nevoie de reformarea bugetului de stat. „Un sistem bugetar-fiscal solid și transparent, care să includă o planificare atentă a bugetului și o executare consecventă a acestuia, respectarea regulilor bugetare și un control independent din partea consiliului bugetar-fiscal, va permite reducerea cheltuielilor guvernului prin diminuarea primelor de risc aferente datoriei suverane, va spori eficiența cheltuielilor și va asigura o mai mare predictibilitate”, au precizat experții FMI.

Ce spun experții

Expertul economic Victor Ciobanu a menționat că bugetul pentru anul viitor a fost elaborat în proporție de 80% de Guvernul lui Dorin Recean (până la demisia acestuia). „Nu sunt de așteptat idei revoluționare în el. Abia anul viitor pot fi așteptate idei noi, modificări ale parametrilor bugetari și așa mai departe. Nici o creștere a indicatorilor macroeconomici nu ar trebui așteptată. PIB-ul va crește în limitele de 2–3% și aceasta pe seama împrumuturilor externe. Este un scenariu în mare parte previzibil. Sunt prudent optimist. Cred că va exista o tendință de stabilizare a creșterii economice după ani îndelungați [de criză]”, a spus Ciobanu.

El a menționat, de asemenea, situația alarmantă a balanței comerciale externe a Republicii Moldova: în primele zece luni ale anului, deficitul comerțului exterior a ajuns la aproape 6 miliarde de dolari, în condițiile în care exporturile au fost de 3,04 miliarde de dolari, iar importurile – de 8,84 miliarde de dolari. „Dacă ne uităm la pozițiile de export, acolo, în afară de piese auto, există materie primă alimentară fără valoare adăugată. Exportăm grâu și semințe și importăm făină și ulei de floarea-soarelui”, a spus Ciobanu.

Potrivit expertului IDIS Viitorul Veaceslav Ioniță, în anul 2025 au existat destule momente pozitive în economia moldovenească. „Anul care se încheie a fost unul de stabilizare. Mă aștept ca în 2026 să avem o creștere industrială normală – de 5% – 7%, iar în agricultură va fi o creștere bună. La exportul de bunuri și servicii, cred că vom depăși pentru prima dată maximul istoric de 6,8 miliarde de dolari (exportul maxim a fost în 2022 – 6,6 miliarde de dolari)”, a spus Ioniță.

Totodată, el a precizat că Republica Moldova are „o bază de creștere foarte slabă”: „Tot ce putea să cadă a căzut. Aici se poate vorbi despre o ciclicitate normală a economiei. Dar Moldova este singura țară vecină cu Ucraina al cărei PIB actual este mai mic decât înainte de război. Suntem singurii care nu au reușit să se îndrepte”.