parlament.md

„Eu fără mandat n-am să rămân”. Reacția lui Vasile Bolea după ce ANI i-a depistat avere nejustificată

Deputatul neafiliat Vasile Bolea a declarat, într-un comentariu pentru NewsMaker, că va contesta actul Autorității Naționale de Integritate (ANI). Amintim că instituția a depistat o avere nejustificată în privința deputatului în valoare de 231 de mii de lei. „Eu fără mandat n-am să rămân. Nu sunt cei de la ANI acei care o să mă lipsească de mandat”, a reacționat Bolea. 

„Eu fără mandat n-am să rămân, deoarece mandatul mi-a fost oferit de către cetățeni. Nu sunt cei de la ANI acei care o să mă lipsească de mandat, în primul rând”, a declarat Bolea. La precizarea NewsMaker că dacă instanța de judecată o să decidă să rămână fără mandat, Bolea a menționat: „Haideți să așteptăm, în primul rând”.

„Cu referire la actul ANI, ce vreau să remarc. În primul rând, controlul a durat patru ani, din decembrie 2020 până în decembrie 2024. Nu veți vedea nici un demnitar în privința căruia a durat așa de mult verificarea. Între timp, în toți acești patru ani de zile, a fost verificată… eu nu știu, probabil chiar și rudele care deja nu mai sunt în viață. Toți, toți ai mei au fost verificați: soția, rudele, părinții, inclusiv și rudele care se află deja de peste 20 de ani peste hotarele țării. În toată această perioadă le-am dat toate informațiile și documentele justificative, tot ce au cerut ei”, a comunicat el.

Întrebat dacă a declarat suma de 231 de mii de lei, Bolea a răspuns: „Nu este vorba de sumă, eu am declarat toate averile mele, veniturile și obligațiile mele financiare”.

„Cei de la ANI nu au luat în considerare unele documente. (…) Unele documente se iau în considerare, altele nu se iau”, a mai spus el. Ulterior a declarat că va contesta actul ANI: „O să merg în continuare în instanța de judecată, o să contest actul respectiv”.

Pe 5 decembrie, ANI a anunțat că a depistat existența unei „averi nejustificate” în privința deputatului neafiliat Vasile Bolea. Potrivit instituției, este vorba despre suma de 231 de mii de lei. Diferența a fost constatată între averea dobândită, veniturile obținute și cheltuielile realizate în perioada anilor 2018-2019 de către Bolea și membrii de familie ai acestuia. ANI a dispus, în privința lui Bolea, „încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu”, totodată să fie decăzut din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică pe o perioadă de 3 ani. Autoritatea a adăugat că Bolea are dreptul de a contesta actul de constatare, care la moment nu este definitiv. Detalii AICI.

***

Vasile Bolea a fost în trecut membru al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), iar actualul mandat de deputat l-a obținut candidând pe listele acestei formațiuni politice. În 2023, Bolea și alți deputați socialiști – Alexandr Nesterovschi, Irina Lozovan și Alexandr Suhodolschi – au părăsit partidul, însă au păstrat fotoliile de parlamentar. Ulterior, toți patru au aderat la Partidul „Renaștere” – controlat de Ilan Șor, care este condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și se ascunde de justiție în Rusia.

Pe 21 aprilie 2024, în cadrul unei ceremonii la Moscova, Ilan Șor a anunțat crearea Blocului „Victoria-Победа” – format din partidele „Renaștere”, „Șansa”, „Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei”, „Victoria” și politicieni afiliați oligarhului fugar. La eveniment a fost prezent și Vasile Bolea. Menționăm că Blocul „Victoria” pledează pentru „parteneriat strategic” cu Rusia, consolidarea statutului de neutralitate al Republicii Moldova și este împotriva eurointegrării țării noastre.

În pofida invaziei din Ucraina, din momentul în care a aderat la Partidul „Renaștere”, iar ulterior s-a alăturat și Blocului „Victoria”, Vasile Bolea a întreprins mai multe vizite în Rusia, unde s-a întâlnit cu oficiali ruși. Iar pe 12 iunie, deputatul, împreună cu alți politicieni afiliați lui Șor, a fost la ambasada rusă din Chișinău pentru a marca Ziua națională a Rusiei.

Pe 13 iulie 2024, Bolea a venit la Parlament cu un tricou cu sintagma „Putin Team” (în trad. din engleză: „Echipa Putin”), care face referire la președintele rus. Contactat de NM, Vasile Bolea a declarat că purtând acest articol vestimentar a vrut să transmită mesajul că Blocul „Victoria”, format din partidele și politicienii controlați de Șor și în care se regăsește și el, „va câștiga” alegerile prezidențiale și referendumul privind integrarea europeană a Republicii Moldova din această toamnă. Detalii AICI.

Pe 2 august, Bolea a anunțat că va candida la alegerile prezidențiale din 20 octombrie. El a spus că va fi „candidatul blocului „Victorie”, iar staff de campanie îi va fi Marina Tauber. Pe 7 august, Comisia Electorală Centrală a refuzat înregistrarea blocului „Victorie” pentru participarea la referendum și prezidențiale. Ulterior, Bolea a cerut instituției electorale să fie înregistrat drept candidat independent la scrutinul prezidențial și a fost refuzat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Pierde doar autonomia”. Maia Sandu a comentat blocajul electoral din Găgăuzia și atitudinea Comratului față de Chișinău

În contextul blocajului electoral din Găgăuzia, reprezentanții Adunării Populare sunt aproape de a accepta regulile. O declarație în acest sens a fost făcută de președinta Maia Sandu la ediția din 14 mai a emisiunii „Территория свободы” de la Rlive. Potrivit șefei statului, s-a stabilit că, după aceste alegeri, Chișinăul și Comratul vor lucra pentru a îmbunătăți desfășurarea scrutinelor din Găgăuzia, dat fiind faptul că în regiune sunt mai multe probleme decât cele discutate astăzi. Totodată, Maia Sandu și-a exprimat speranța că, la următorul format, „va putea fi altfel de lucrat cu Adunarea Populară”, în caz contrar „va avea de pierdut doar autonomia”.

„Pentru noi este foarte important ca în Găgăuzia să fie alegeri libere și legale. Noi știm ce s-a întâmplat în anul 2023. Vrem ca oamenii din Găgăuzia să aleagă cine îi va reprezenta în Adunarea Populară, dar nu Șor sau altcineva de la Moscova. Adunarea Populară, din păcate, a decis că… a fost o comisie pe alegeri pe care ei au anulat-o și acum încercau să creeze comisia în afara oricăror reguli. (…) Sunt reguli și toți trebuie să respecte regulile”, a declarat Maia Sandu.

Ulterior, șefa statului a vorbit despre întrevederile cu reprezentanții din regiune. „Noi ne-am întâlnit de două ori pentru că, din păcate, înainte de aceasta ei nu s-au putut înțelege cu Comisia centrală electorală din Chișinău. După aceste întâlniri, eu de asemenea i-am invitat pe primari și am propus, împreună cu președintele Parlamentului, ca ei să creeze un grup de lucru comun, pentru ca acolo să fie și primarii, pentru că ei reprezintă satele și orașele din Găgăuzia. Din ceea ce am înțeles de la ultima ședință, acolo este foarte aproape ca și Comisia centrală electorală să accepte, și ei să accepte aceste reguli. (…) Comisia centrală electorală are reguli, dar sunt aproape ca reprezentanții Adunării Populare să accepte aceste reguli”, a comunicat Maia Sandu.

Potrivit șefei statului, în regiune „sunt mai multe probleme”. „Dar noi ne-am înțeles că, după aceste alegeri, ne vom așeza și acest grup de lucru va continua să lucreze pentru a îmbunătăți desfășurarea alegerilor din Găgăuzia, pentru că acolo sunt mai multe probleme decât cele pe care le discutăm astăzi”, a menționat președinta.

Maia Sandu a mai spus că sunt discuții și despre faptul că „din păcate am pierdut timp”. „Pentru că ei, nu toți, dar mulți politicieni locali din Găgăuzia nu au o altă agendă decât că „Chișinăul e rău”, „Chișinăul e vinovat”. (…) Noi sperăm că, la următorul format, va putea fi altfel de lucrat cu Adunarea Populară, pentru că din aceasta va avea de pierdut doar autonomia, nu că Chișinăul. Da, pentru Chișinău, desigur, că este o problemă că, iată, au loc astfel de scandaluri. (…) În pofida faptului cum va fi Adunarea Populară, (…) vor fi deschiși la cooperare sau nu, cel mai important este ca să fie o alegere a oamenilor din Găgăuzia. Ca să nu fie alegeri la care oamenii vor primi bani și să le spună pentru cine să voteze. Aceasta este cea mai importantă problemă pe care noi astăzi trebuie să o rezolvăm, dar ulterior deja vom vedea și sperăm că va fi o deschidere pentru ca să fie îmbunătățit dialogul”, a conchis șefa statului.

Detalii despre blocajul din Găgăuzia

Menționăm că mandatul actualei Adunări Populare a expirat, însă un nou scrutin nu a putut fi organizat. Inițial, alegerile urmau să aibă loc pe 16 noiembrie 2025, însă ulterior au fost reprogramate pentru 22 martie 2026. Totuși, instanța a anulat decizia privind completarea componenței organului electoral, ceea ce a făcut imposibilă desfășurarea scrutinului.

Blocajul este alimentat și de neconcordanțele dintre legislația autonomiei și normele electorale naționale. În timp ce legislația găgăuză folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, noul Cod electoral al Republicii Moldova operează cu termenul de „Consiliu Electoral Central”. Din cauza acestei diferențe, instanțele au declarat ilegale mai multe decizii ale Adunării Populare, iar organul electoral a rămas incomplet.

Chișinăul insistă asupra armonizării legislației și susține că regulile de organizare a alegerilor din autonomie trebuie aliniate cadrului național. Comratul, în schimb, insistă că autonomia trebuie să își păstreze dreptul de a-și constitui independent propriul organ electoral și de a organiza alegeri în baza legii privind statutul său special.

Tensiunile au crescut după ce Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională și i-a cerut să verifice constituționalitatea prevederilor din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei care stabilesc că Adunarea Populară aprobă componența organului electoral al autonomiei.

Pe 26 martie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că blocajul APG ar fi indus de Kremlin și „pionii” oligarhului fugar Ilan Șor.

Consultările desfășurate

În aprilie, Maia Sandu și Igor Grosu au avut consultări cu primarii localităților din Găgăuzia și cu membrii Adunării Populare a regiunii. Un anunț în acest sens a fost făcut pe 24 aprilie de reprezentanții instituției prezidențiale. În urma consultărilor s-a convenit crearea unui grup de lucru. În același timp, președintele Parlamentului a spus că reprezentanții autonomiei găgăuze trebuie să elaboreze „ceea ce n-a elaborat Adunarea Populară timp de un an de zile” – un document privind particularitățile alegerilor în autonomie, pentru a fi posibilă desfășurarea alegerilor în acest an. Detalii AICI.

Pe 11 mai, Maia Sandu și Igor Grosu au avut noi consultări. La acestea au participat deputați ai Adunării Populare, deputați de la Chișinău, precum și reprezentanți ai Comisiei Electorale Centrale. Urmare a acestora, Igor Grosu a spus că, în câteva zile, va fi prezentat un proiect de decizie cu toate particularitățile alegerilor din Găgăuzia. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: