„Eu îs jos. Văd că ei strigă „jos””. Pavel Postica a ieșit în fața susținătorilor Partidului Șansă, care protestau la CEC

Partidul „Șansă”, apropiat lui Ilan Șor, a organizat pe 27 octombrie un protest în fața Comisiei Electorale Centrale (CEC). Vicepreședintele instituției Pavel Postica, ieșit în fața manifestanților, s-a întrebat de unde aceștia au luat „gecile foarte simpatice” în care au venit mulți din ei îmbrăcați și „dacă le-au declarat în rapoartele privind gestiunea financiară”. 

Jos Pavel Postică”, au scandat manifestanții, alături de deputata Marina Tauber, în timp ce vicepreședintele CEC ieșea din clădirea instituției.

Văd că protestează. Își exercită dreptul la protest”, a declarat Postica corespondentului NewsMaker, care transmitea evenimentul live.

Eu îs jos. Văd că ei strigă „jos”, eu îs jos. (…) Eu aș vrea să-i întreb de unde au luat aceste geci foarte simpatice și dacă le-au declarat în rapoartele privind gestiunea financiară”, a conchis vicepreședintele CEC.

De menționat că Partidul „Șansă”, apropiat lui Ilan Șor, a anunțat că va desfășura un marș, la Chișinău, pe care l-a numit „Pentru Alegeri corecte”. Reprezentanții partidului au menționat anterior că acțiunea va fi pașnică și va avea loc în toate orașele din Republica Moldova. Precizăm că evenimentul de la Chișinău nu s-a desfășurat sub formă de marș. Manifestanții pe întreaga durată a evenimentului au scandat și, unii din ei, au ținut discursuri în fața CEC.

După declararea neconstituționalității Partidului Șor, în locul său a apărut o altă formațiune politică, cu același nume – Blocul Ș.O.R., format din două partide necunoscute până atunci: Partidul Moldovenesc „Ai Noștri” și Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”. Anunțul despre crearea blocului a fost făcut de Ilan Șor, fostul lider al Partidului Șor.

Între timp, partidul „Ai noștri” a fost redenumit în Partidul Politic „ȘANSĂ”, iar în mai puțin de două săptămâni, la cârma partidului s-au succedat doi lideri. După câteva zile în care președintă a partidului a fost o oarecare Olga Ursatîi, noul președinte al partidului „ȘANSĂ” a devenit jurnalistul Alexei Lungu. Ulterior, Partidul „Șansă” a anunțat că își unește oficial forțele cu echipa politicianului fugar Ilan Șor.

Reamintim că Ilan Șor a părăsit Republica Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Democrat a cedat guvernarea. Acesta s-ar afla în Israel, de unde a „orchestrat” mai multe proteste anti-guvernamentale plătite, la Chișinău. Șor a fost condamnat de Curtea de Apel Chișinău la 15 ani de închisoare, în dosarul „Frauda bancară”. Autoritățile de la Chișinău au cerut extrădarea politicianului în Moldova – cerere la care Israelul nu a răspuns, deocamdată.

Mai precizăm că Procuratura Anticorupție investighează finanțarea ilegală a partidelor politice de către fugarul Ilan Șor, condamnat în dosarul „Frauda Bancară”. În cadrul investigațiilor, deputații Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschi au fost lipsiți de imunitate parlamentară, iar ulterior reținuți, pe 21 septembrie 2023. Aceștia sunt acuzați că ar fi acceptat finanțări ilegale în favoarea Partidului „Renaștere” din partea grupului criminal Șor, spălare de bani și corupere pasivă.

Pe 26 octombrie, reprezentanții Procuraturii Anticorupție au confirmat pentru NewsMaker că, în Găgăuzia, la sediul Partidului „Șansă” au avut loc percheziții. Partidul „Șansă”, apropiat lui Ilan Șor, a declarat că „toate acțiunile ilegale vor fi contestate” și că acestea sunt „încercări” ale PAS de a-i împiedica să participe la alegeri. PAS a numit acuzațiile „aberații” și a declarat că așteaptă finalitate pe toate dosarele.

Ulterior, Poliția Republicii Moldova a declarat că au avut loc 65 de percheziții în mai multe localități din țară. Se menționa că perchezițiile s-au desfășurat în cadrul unui dosar de finanțare ilegală a unui partid politic, dar și a unor reprezentanți independenți ghidați de același stuff, în cadrul alegerilor locale. Potrivit imaginilor filmate cu camera ascunsă și publicate de oamenii legii, perchezițiile au avut loc la reprezentanții Partidului „Șansă”. Trei persoane au fost reținute, reprezentanți ai partidului vizat.

Poliția a menționat că aproape la toți figuranții percheziționați au fost găsite carduri bancare PYYPL, telefoane și tablete în care a fost instalată aplicația mobilă pentru gestionarea tranzacțiilor, liste cu înscrisuri cu participări la diferite evenimente și sumele achitate participanților.

***

Republica Moldova va organiza alegeri locale generale pe 5 noiembrie 2023. În cadrul scrutinului vor fi aleși 898 de primari și 11 058 de consilieri locali, dintre care 9 972 sătești (comunali), orășenești și 1 086 raionali/municipali.

CEC anunța pe 17 octombrie că peste 60 de mii de candidați au fost înregistrați la alegerile locale generale din 5 noiembrie. Se menționa că pentru cele 898 de funcții de primar au fost înregistrați peste 3 900 de candidați. Pentru funcția de primar general al mun. Chișinău au fost înregistrați 27 de candidați, iar pentru funcția de primar al mun. Bălți – 15.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

președinte.md

„Ucraina are nevoie de solidaritate internațională puternică”. Maia Sandu și Igor Grosu, despre atacurile Rusiei

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, susține că valul masiv de atacuri cu rachete și drone, lansat de Rusia noaptea trecută asupra Kievului, reprezintă o crimă de război. Potrivit șefei statului, răspunsul lumii libere trebuie să fie un sprijin mai mare pentru Ucraina. Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, a spus, la rândul său, că Ucraina are nevoie astăzi de solidaritate internațională puternică.

Maia Sandu a scris pe rețelele de socializare că valul masiv de atacuri cu rachete și drone, lansat de Rusia noaptea trecută asupra Kievului, este o crimă de război. „Uciderea civililor este o crimă de război”, a adăugat președinta.

Potrivit șefei statului, răspunsul lumii libere trebuie să fie un sprijin mai mare pentru Ucraina și o presiune mai puternică asupra Rusiei. „Moldova este alături de Ucraina și de poporul său curajos”, a comunicat Maia Sandu.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că „loviturile îndreptate împotriva civililor, pierderile de vieți omenești și distrugerile provocate sunt cutremurătoare”. „În aceste momente dificile, suntem alături de poporul ucrainean. Ucraina are nevoie astăzi de solidaritate internațională puternică și de un răspuns hotărât împotriva agresiunii și terorii din partea Federației Ruse. Condamnăm războiul nemilos al Rusiei și suntem alături de poporul ucrainean care luptă curajoș și, din păcate, cu vieți omenești pentru întreaga Europă”, a adăugat Grosu.

***

În dimineața zilei de 24 mai, autoritățile din Ucraina au raportat un atac masiv combinat al Rusiei, cu direcția principală – Kievul. Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, în total au fost detectate 90 de rachete și 600 de drone. Multe dintre acestea au fost doborâte, iar altele au lovit peste 50 de locații. Două persoane au murit la Kiev și peste 50 au fost rănite.

Autoritățile ucrainene au menționat că Rusia a lansat inclusiv racheta „Oreșnik”. Cu o zi înainte, Zelenski avertizase că Rusia pregătește un atac asupra Ucrainei – inclusiv asupra Kievului – cu utilizarea rachetei „Oreșnik”, iar ambasada SUA la Kiev a emis un avertisment privind un posibil atac de amploare asupra Ucrainei.

Ministerul rus al Apărării a confirmat atacul masiv, menționând că acesta a fost un „răspuns la atacurile teroriste ale Ucrainei asupra obiectivelor civile de pe teritoriul Rusiei”. Potrivit Rusiei, Forțele Armate ale țării au lansat un atacat cu rachete balistice „Oreșnik”, rachete aerobalistice „Iskander”, rachete aerobalistice hipersonice „Kinjal” și rachete de croazieră „Zircon”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: