VIDEO „Cumpărăm 120 de oameni cu 60 000 lei”. Imagini filmate cu camera ascunsă în dosarul finanțării ilegale a Partidului „Șansă”

Oamenii legii au efectuat, pe 26 octombrie, percheziții în mai multe localități ale Republicii Moldova, în dosarul finanțării ilegale a Partidului „Șansă”. Poliția a menționat că aproape la toți figuranții percheziționați au fost găsite carduri bancare PYYPL, telefoane și tablete în care a fost instalată aplicația mobilă pentru gestionarea tranzacțiilor, liste cu înscrisuri cu participări la diferite evenimente și sumele achitate participanților. Trei persoane au fost reținute, reprezentanți ai partidului vizat.

Pe 26 octombrie, ofițerii Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției, în comun cu angajații Procuraturii Anticorupție și Centrului Național Anticorupție au descins cu 65 de percheziții în mai multe localități din țară.

Poliția Republicii Moldova a menționat că perchezițiile au avut loc în cadrul unui dosar de finanțare ilegală a unui partid politic, dar și a unor reprezentanți independenți ghidați de același stuff, în cadrul alegerilor locale.

Practic la toți figuranții percheziționați au fost găsite carduri bancare PYYPL, telefoane și tablete în care a fost instalată aplicația mobilă pentru gestionarea tranzacțiilor, mijloace financiare, 24 de cartușe de calibru 5,60 mm, liste cu înscrisuri cu participări la diferite evenimente și sumele achitate participanților, precum și tehnică specială utilizată în acțiuni de investigație”, au declarat polițiștii.

Se menționează că „au fost acumulate probe privind:

  • finanțarea ilegală a oficiilor teritoriale ale respectivului partid;
  • înregistrarea candidaților independenți, dar susținuți confidențial de același partid;
  • falsificarea semnăturilor în listele pentru susținerea și înregistrarea candidaților;
  • achitarea sumelor de 20 000 lei candidaților partidului și candidaților independenți susținuți confidențial de acest partid, achitarea sumelor de la 500 până la 3000 lei persoanelor care dau acordul să voteze pentru candidații acestui partid;
  • intenția de a corupe integral alegătorii unor localități, etc”.

În rezultatul perchezițiilor au fost reținute trei persoane, reprezentanți ai partidului vizat.

 

Suntem de la partidul politic „ȘOR”, care tot acum suntem „Șansa”, putem să intrăm la dumneavoastră să discutăm?”, se menționează în înregistrarea audio.

Cumpărăm 120 de oameni cu 500 lei… 60 mii”, se mai comunică în aceeași înregistrare.

Partidul nostru se numește acum partidul Șansă, da?”, a întrebat o persoană din imagini.

Ea a dat fetelor 800 de lei”, a comunicat o persoană din imagini, în timp ce alta numără bani.

Amintim că pe 26 octombrie, reprezentanții Procuraturii Anticorupție au confirmat pentru NewsMaker că, în Găgăuzia, la sediul Partidului „Șansă” au loc percheziții. Partidul „Șansă”, apropiat lui Ilan Șor, a declarat că „toate acțiunile ilegale vor fi contestate” și că acestea sunt „încercări” ale PAS de a-i împiedica să participe la alegeri. PAS a numit acuzațiile „aberații” și a declarat că așteaptă finalitate pe toate dosarele.

***

După declararea neconstituționalității Partidului Șor, în locul său a apărut o altă formațiune politică, cu același nume – Blocul Ș.O.R., format din două partide necunoscute până atunci: Partidul Moldovenesc „Ai Noștri” și Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”. Anunțul despre crearea blocului a fost făcut de Ilan Șor, fostul lider al Partidului Șor.

Între timp, partidul „Ai noștri” a fost redenumit în Partidul Politic „ȘANSĂ”, iar în mai puțin de două săptămâni, la cârma partidului s-au succedat doi lideri. După câteva zile în care președintă a partidului a fost o oarecare Olga Ursatîi, noul președinte al partidului „ȘANSĂ” a devenit jurnalistul Alexei Lungu.

Recent, Partidul „Șansă” a anunțat că își unește oficial forțele cu echipa politicianului fugar Ilan Șor.

Reamintim că Ilan Șor a părăsit Republica Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Democrat a cedat guvernarea. Acesta s-ar afla în Israel, de unde a „orchestrat” mai multe proteste anti-guvernamentale plătite, la Chișinău. Șor a fost condamnat de Curtea de Apel Chișinău la 15 ani de închisoare, în dosarul „Frauda bancară”. Autoritățile de la Chișinău au cerut extrădarea politicianului în Moldova – cerere la care Israelul nu a răspuns, deocamdată.

Mai precizăm că Procuratura Anticorupție investighează finanțarea ilegală a partidelor politice de către fugarul Ilan Șor, condamnat în dosarul „Frauda Bancară”. În cadrul investigațiilor, deputații Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschi au fost lipsiți de imunitate parlamentară, iar ulterior reținuți, pe 21 septembrie 2023. Aceștia sunt acuzați că ar fi acceptat finanțări ilegale în favoarea Partidului „Renaștere” din partea grupului criminal Șor, spălare de bani și corupere pasivă.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Cel puțin 7 partide riscă să nu poată participa la parlamentare? CEC: cazurile sunt în instanță

Secretara Comisiei Electorale Centrale (CEC), Dana Munteanu, a declarat că instituția electorală poate solicita atât suspendarea activității politice a unui partid, cât și radierea acestuia din registrul partidelor politice, în cazul încălcării legislației privind finanțarea partidelor. „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip”, a comunicat reprezentanta CEC, adăugând că „deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”. 

La emisiunea „În context” de la Moldova 1, secretara CEC a vorbit despre scrutinele anterioare, menționând că, la alegerile prezidențiale și referendumul din 2024, printre persoanele implicate în acte de corupție s-au numărat și 82 de funcționari electorali, dintre care 38 sunt din Găgăuzia.

Totodată, secretara CEC a spus că, la scrutinul din toamna anului trecut, „dacă să ne referim la concurenți, am avut o situație fără precedent”. „Am avut un bloc politic, așa-numit bloc politic. Asta în condițiile în care legislația Republicii Moldova, și aici mă refer la codul electoral, se referea doar la un bloc electoral. Blocul politic respectiv a făcut campanie pe întreagă durată a perioadei electorale, a făcut campanie neavând nicio calitate înregistrată. Urmare a acestei practici, într-adevăr ne învățăm și noi din mers, legislatorul din Republica Moldova a dat noțiunea de bloc electoral camuflat și o să avem acum o posibilitate ca să sancționăm un pic mai dur sau să intervenim mai rapid în toate aceste situații în care anumite entități politice desfășoară activități politice de campanie electorală fără a avea o anumită calitate în partea ce ține de alegeri, fie de concurent, fie de participant”, a declarat secretara Comisiei pe 7 iulie.

Ulterior, prezentatorul TV a întrebat-o pe secretara instituției electorale dacă CEC a folosit mecanismul prin care poate solicita suspendarea dreptului de a candida. „Într-adevăr ține de anumite sancțiuni pe care le poate stabili Comisia Electorală Centrală în partea ce ține de încălcarea legislației cu privire la finanțarea partidelor politice. Or, Comisia Electorală Centrală are și atribuții în acest sens. Comisia poate solicita inclusiv suspendarea activității politice a unui partid politic, fie radierea acestuia din registrul partidelor politice”, a comunicat reprezentanta CEC.

Întrebată dacă dacă s-a creat până acum un precedent, secretara Comisiei Electorale Centrale a răspuns: „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip. Respectiv, deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”.

***

Anterior, Comisia Electorală Centrală a solicitat Ministerului Justiției ca partidul politic „Șansă” să fie dizolvat. Mai exact, ca Ministerul să se adreseze în instanța de judecată în vederea adoptării unei astfel de hotărâri. Un demers în acest sens a fost semnat pe 6 februarie 2025 de către președinta CEC Angelica Caraman. Comisia a atestat „un comportament continuu vicios al entității politice în cauză de sfidare a obligațiunilor sale, manifestată atât prin inacțiune continuă de neprezentare a declarațiilor donatorilor în original, precum și neprezentarea listei membrilor de partid, blocând astfel procedura administrativă de efectuare a controalelor financiare aferente”. „Echipa partidului „Șansă” din 2023 este supusă represiunilor politice”, a reacționat liderul „Șansă” Alexei Lungu.

Ulterior, CEC a solicitat Ministerului Justiției să dizolve Partidul Oamenilor Muncii, Partidul „Moldova Unită – Eдиная Молдова”, Partidul Conservator și Partidul Regiunilor din Moldova. Solicitarea vine după ce cele patru formațiuni politice au admis repetat încălcarea de neprezentare a rapoartelor privind gestiunea financiară.

De asemenea, CEC a sesizat Ministerul Justiției pentru a limita activitatea „Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei” și Partidului Socialist din Moldova timp de șase luni, pentru aceiași abatere. 

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: