LIVE Partidul Șansă, apropiat lui Șor, desfășoară un marș: l-a numit „Pentru alegeri corecte” și ar avea loc în toate orașele din Moldova

Partidul „Șansă”, apropiat lui Ilan Șor, desfășoară un marș pe care l-a numit „Pentru Alegeri corecte”. Reprezentanții partidului au menționat anterior că acțiunea va fi pașnică și va avea loc în toate orașele din Republica Moldova. 

„Prieteni, astăzi este o zi foarte importantă. În câteva ore, în Moldova va începe marșul pașnic „Pentru Alegeri corecte”. La amiază, în toate orașele, vor ieși în stradă oameni care sunt uniți de dragostea pentru Patrie și dorința de a schimba în bine viața în țara lor”, a declarat pe 27 octombrie liderul partidului Alexei Lungu.

UPDATE 12.18: La Chișinău, evenimentul a început din fața Comisiei Electorale Centrale. Membrii partidului țin discursuri în fața manifestanților. „Noi suntem o șansă”, „Ilan Șor” și „Jos Maia Sandu” – scandează oamenii.

UPDATE 12.22: „Jos Pavel Postică”, au scandat manifestanții la apariția vicepreședintelui Comisiei Electorale Centrale.

Într-o reacție Postică a declarat pentru corespondentul NM, care transmite live evenimentul: „Protestează, își exercită dreptul la protest. Eu văd că ei strigă „jos”, eu îs jos. Vreau să îi întreb de unde au luat aceste geci foarte simpatice și dacă sunt reflectate în raportul financiar”.

UPDATE 12.47: „La pușcărie” – scandează unele persoane, care desfășoară un contra-protest.

După declararea neconstituționalității Partidului Șor, în locul său a apărut o altă formațiune politică, cu același nume – Blocul Ș.O.R., format din două partide necunoscute până atunci: Partidul Moldovenesc „Ai Noștri” și Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”. Anunțul despre crearea blocului a fost făcut de Ilan Șor, fostul lider al Partidului Șor.

Între timp, partidul „Ai noștri” a fost redenumit în Partidul Politic „ȘANSĂ”, iar în mai puțin de două săptămâni, la cârma partidului s-au succedat doi lideri. După câteva zile în care președintă a partidului a fost o oarecare Olga Ursatîi, noul președinte al partidului „ȘANSĂ” a devenit jurnalistul Alexei Lungu. Recent, Partidul „Șansă” a anunțat că își unește oficial forțele cu echipa politicianului fugar Ilan Șor.

Reamintim că Ilan Șor a părăsit Republica Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Democrat a cedat guvernarea. Acesta s-ar afla în Israel, de unde a „orchestrat” mai multe proteste anti-guvernamentale plătite, la Chișinău. Șor a fost condamnat de Curtea de Apel Chișinău la 15 ani de închisoare, în dosarul „Frauda bancară”. Autoritățile de la Chișinău au cerut extrădarea politicianului în Moldova – cerere la care Israelul nu a răspuns, deocamdată.

Mai precizăm că Procuratura Anticorupție investighează finanțarea ilegală a partidelor politice de către fugarul Ilan Șor, condamnat în dosarul „Frauda Bancară”. În cadrul investigațiilor, deputații Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschi au fost lipsiți de imunitate parlamentară, iar ulterior reținuți, pe 21 septembrie 2023. Aceștia sunt acuzați că ar fi acceptat finanțări ilegale în favoarea Partidului „Renaștere” din partea grupului criminal Șor, spălare de bani și corupere pasivă.

Pe 26 octombrie, reprezentanții Procuraturii Anticorupție au confirmat pentru NewsMaker că, în Găgăuzia, la sediul Partidului „Șansă” au avut loc percheziții. Partidul „Șansă”, apropiat lui Ilan Șor, a declarat că „toate acțiunile ilegale vor fi contestate” și că acestea sunt „încercări” ale PAS de a-i împiedica să participe la alegeri. PAS a numit acuzațiile „aberații” și a declarat că așteaptă finalitate pe toate dosarele.

Ulterior, Poliția Republicii Moldova a declarat că au avut loc 65 de percheziții în mai multe localități din țară. Se menționa că perchezițiile s-au desfășurat în cadrul unui dosar de finanțare ilegală a unui partid politic, dar și a unor reprezentanți independenți ghidați de același stuff, în cadrul alegerilor locale. Potrivit imaginilor filmate cu camera ascunsă și publicate de oamenii legii, perchezițiile au avut loc la reprezentanții Partidului „Șansă”. Trei persoane au fost reținute, reprezentanți ai partidului vizat.

Poliția a menționat că aproape la toți figuranții percheziționați au fost găsite carduri bancare PYYPL, telefoane și tablete în care a fost instalată aplicația mobilă pentru gestionarea tranzacțiilor, liste cu înscrisuri cu participări la diferite evenimente și sumele achitate participanților.

***

Republica Moldova va organiza alegeri locale generale pe 5 noiembrie 2023. În cadrul scrutinului vor fi aleși 898 de primari și 11 058 de consilieri locali, dintre care 9 972 sătești (comunali), orășenești și 1 086 raionali/municipali.

CEC anunța pe 17 octombrie că peste 60 de mii de candidați au fost înregistrați la alegerile locale generale din 5 noiembrie. Se menționa că pentru cele 898 de funcții de primar au fost înregistrați peste 3 900 de candidați. Pentru funcția de primar general al mun. Chișinău au fost înregistrați 27 de candidați, iar pentru funcția de primar al mun. Bălți – 15.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Congresul Autorităților Locale critică termenul-limită pentru amalgamarea voluntară: „O presiune uriașă pe primării”. Guvernul: „Este momentul să găsim limbă comună”

Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, susține că termenul-limită de 31 iulie pentru încheierea amalgamării voluntare a primăriilor nu are bază legală. Totodată, el a spus că „invocarea agresivă a datei pune o presiune uriașă pe primării”. În același timp, potrivit acestuia, „nu există niciun mecanism care să garanteze că localitățile amalgamate vor primi efectiv finanțările”. NewsMaker a solicitat în acest sens o reacție de la secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu. La rândul său, Buzu a declarat, în aceeași zi, pe o rețea de socializare, că Guvernul va oferi sprijin financiar concret și i-a îndemnat pe primari „să găsim limbă comună, să finalizăm discuțiile și să luăm decizii responsabile”.

Ce a declarat Furdui

Pe 9 iulie, Furdui a scris pe rețelele de socializare că „data de 31 iulie 2026 este o construcție politică fără bază legală”. „Este ilegală: nu există în nicio lege care să o prevadă. (…) Invocarea agresivă a datei de 31 iulie 2026 pune o presiune uriașă și nejustificată pe primăriile din toată țara. Această grabă artificială distruge din start ideea de „amalgamare voluntară”. Când primarii sunt fugăriți, presați și împinși să decidă în câteva săptămâni, nu mai vorbim de o unire benevolă, ci de o amalgamare impusă”, a adăugat acesta.

Totodată, a spus că „nu există niciun mecanism care să garanteze că localitățile amalgamate vor primi efectiv finanțările promise”.

„De la lansarea sa, la începutul lui 2024, și până nu demult, procesul de amalgamare voluntară a produs doar două fuziuni finalizate. Apoi, la un moment dat, în câteva luni avem deja sute!!!! Am întrebat public, încă din februarie: Ce sa schimbat: au apărut, brusc, fonduri sau stimulente atât de mari încât să justifice o asemenea accelerare? Răspunsul nostru a rămas neschimbat: nu stimulentele s-au schimbat — presiunea s-a schimbat”, se mai arată în mesajul lui Furdui.

Potrivit directorului executiv al CALM, „conceptul reformei nu a fost niciodată consultat real cu APL, societatea civilă, CALM și alți actori relevanți”.

NewsMaker a solicitat în acest sens o reacție de la secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu.

Ce a declarat Buzu despre procesul de amalgamare

Menționăm că, tot pe 9 iulie, Alexei Buzu a declarat pe rețelele de socializare că, în august, Executivul va începe procesul de amalgamare normativă.

„Procesul de amalgamare voluntară se va încheia pe 31 iulie. În august, Guvernul va începe procesul de amalgamare normativă. Pentru primăriile sub 3000 de locuitori, amalgamarea va deveni obligatorie. De aceea, încurajăm aleșii locali să valorifice această etapă voluntară și să ia decizii responsabile în interesul comunităților pe care le reprezintă. Este momentul să găsim limbă comună, să finalizăm discuțiile și să luăm decizii responsabile pentru viitorul localităților noastre”, a comunicat Buzu.

El a mai spus că, „acum, localitățile pot decide singure cu cine se unesc, cum își organizează administrația și care sunt prioritățile de investiții”. „Guvernul oferă sprijin financiar concret pentru această etapă: 3000 de lei pentru fiecare locuitor din primăria unită, bani pentru proiecte de infrastructură, până la un milion de lei pentru pregătirea procesului și sprijin anual în bugetul local timp de 3 ani. Aceste resurse sunt disponibile în cadrul etapei de amalgamare voluntară”, a conchis secretarul general al Guvernului.

***

Pe 7 iulie, președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a declarat că reforma administrației publice locale continuă, menționând că a auzit falsuri în acest sens. De asemenea, oficialul a precizat că peste 760 de primării au inițiat deja procedura de amalgamare voluntară.

Menționăm că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. Reforma este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

La începutul lunii iunie, președinta Maia Sandu a recunoscut că această reformă va avea „costuri politice” pentru partidul de guvernare, însă aceasta nu mai poate fi amânată. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova –  trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: