stoianoglo
Максим Андреев, NewsMaker

„Eu nu am de ales”. Stoianoglo a explicat pentru NM de ce i-a rugat pe unii procurori să plece de bună voie

Procurorul general Alexandru Stoianoglo a cerut demisia de bună voie a patru colaboratori ai Procuraturii Anticorupție. NM a aflat despre aceasta de la niște surse care sunt la curent cu situația din organele procuraturii. Într-un comentariu pentru NM, Stoianoglo a confirmat această informație și a declarat că rezultatele verificărilor efectuate la procuraturile specializate „sunt incompatibile cu activitatea de mai departe” a acestor procurori.

O sursă informată a comunicat pentru NM că la una dintre ședințele cu angajații din organele procuraturii din toată țara, Alexandru Stoianoglo a cerut ca procurorii de la Procuratura Anticorupție Andrei Băieșu, Vladislav Bobrov, Mihail Ivanov și Roman Statnîi să-și dea demisia de bună voie.

La fel, potrivit sursei citate, Stoianoglo le-a cerut acestora să înceteze „vizitele rușinoase pe la misiunile diplomatice”.

Interlocutorul NM a mai menționat că procurorii despre care este vorba gestionează dosarele penale de rezonanță despre mita de 75 de mii de euro propusă procurorilor (în dosar este vizat adjunctul procurorului general, Ruslan Popov), dosarul „Metalferos”, dosarele magistraților Ion Druță și Oleg Sternioală.

Într-un comentariu pentru NM, procurorul general Alexandru Stoianoglo a confirmat faptul că le-a cerut procurorilor să demisioneze. El a precizat că nu cunoaște personal pe nimeni dintre ei, nu are niciun fel de reglări de conturi cu aceștia, însă rezultatele verificărilor efectuate la procuraturile specializate s-au dovedit a fi „incompatibile cu activitatea lor de mai departe”.

„Procuratura este plină de zvonuri despre cine, pe cine și când va concedia. Precizez. Eu nu am dreptul să concediez procurori. Demisia poate fi sau de bună voie, sau ca urmare a unor proceduri disciplinare, care durează ani în șir”, a precizat procurorul general.

El a subliniat că nu are încredere în acești procurori, dar totuși nu dorește ca ei „să meargă ani la rând prin instanțele de judecată” și, în legătură cu aceasta, le-a propus să demisioneze de bună voie.

„Ca procurorul general, eu doar am spus aceasta. Eu nu am impus pe nimeni, dar am propus [să demisioneze] de bună voie. Împotriva unora dintre ei vor fi deschise dosare penale și eu oricum voi suspenda atribuțiile lor”, a menționat Stoianoglo.

Răspunzând la întrebarea NM dacă este vreo legătură dintre cerința de demisie a acestor procurori și dosarele pe care ei le gestionează, Stoianoglo a îndemnat „să fie prezentat măcar un dosar penal de rezonanță pe care ei l-au dus la bun sfârșit”.

„Ei pot doar să povestească, cum ani în șir au ținut oameni în arest. De la nimeni dintre ei nu am văzut fapte eroice”, a spus el.

Comentând cerința pe care a înaintat-o procurorilor de a înceta să comunice cu misiunile diplomatice, Stoianoglo a menționat că „ei au ales un asemenea mijloc de apărare”. Procurorii „se adresează către organizațiile internaționale și spun că sunt persecutați”.

„Noi nu suntem o organizație obștească. Doar procuratura generală este împuternicită să mențină relații cu misiunile diplomatice și organizațiile internaționale, prin intermediul structurilor specializate”, a spus procurorul general.

El a subliniat că toate acestea sunt pentru el „un pas deosebit de dificil, pentru că este vorba despre vieți omenești, despre familiile acestor persoane”. „Însă eu nu am de ales”, a concluzionat el.

Prin ce sunt cunoscuți acești procurori?

Vladislav Bobrov a fost procuror în dosarul ex-deputatului Chiril Lucinschi, care este acuzat de spălare de bani în proporții deosebit de mari. La fel, el a instrumentat cazul Antifa Rezist  împotriva lui Pavel Grigorciuc și a lui Mihail Amerberg.

Lucinschi nu-și recunoaște vina și susține că ancheta împotriva sa este „tendențioasă”. Cazul este examinat de Curtea de Apel.

Cazul Antifa Rezist din anul 2015 este examinat de instanța primară.

La fel, Bobrov a gestionat dosarul împotriva businessmanului Viorel Varzari care l-a învinuit, în 2019, pe coproprietarul rețelei Andy`s Pizza de șantaj și tentativă de deposedare de afacere.

Procurorul Andrei Băieșu a gestionat dosarul cu privire la escrocheria din sistemul bancar împotriva lui Ilan Șor. În această perioadă, Șor a reușit să devină primar de Orhei, să fie ales în parlament și să părăsească Moldova. Împreună cu Adriana Bețișor, Băieșu a făcut parte din grupul de lucru al procurorilor care au investigat „furtul miliardului”.

Procurorul Mihail Ivanov gestionează dosarul despre privatizarea „Air Moldova”, despre licitațiile de milioane care au fost câștigate de compania „Bass Systems”. În declarațiile sale despre venituri, Ivanov a indicat că a obținut peste 800 de mii de lei „la evenimentele de familie”.

În anul 2017, un colaborator al „Moldsilva” din Bălți, care era vizat într-un dosar despre tăierile ilicite de pădure la Fălești, l-a învinuit public pe Ivanov de intimidare și de faptul că acesta l-a alungat pe avocatul angajat și i-a desemnat învinuitului un apărător din oficiu.

Ivanov mai investighează dosarul despre mita de 75 de mii de euro pentru procurori.

Procurorul Roman Statnîi gestionează dosarul lui Oleg Sternioală, fost judecător al Curții Supreme de Justiție. Reamintim că la 12 ianuarie 2020, Statnîi s-a plâns procurorului general Alexandru Stoianoglo și a spus că, potrivit informațiilor unui martor, Sternioală „a plătit o sumă impresionantă de bani” pentru ca procurorul care gestionează cazul său să fie concediat în timpul verificărilor efectuate de către Procuratura Generală.

Avocatul lui Sternioală, Alexandru Tabarcea a declarat că Statnîi „o face pe victima și manipulează opinia publică”.

Presa a scris că, potrivit declarațiilor de venit, familia lui Statnîi a obținut în anul 2018 donații de la rude în valoare de 540 de mii de lei. Această sumă depășește de două ori salariul anual de la procuratură al lui Statnîi.

Toți cei patru procurori sunt vizați și în lista neagră a Asociației „Dreptul la Dreptate”. Reamintim că în listă sunt 47 de procurori și deputați care, în opinia activiștilor civici, în perioada de guvernare a lui Vladimir Plahotniuc, deschideau ilegal dosare penale și falsificau dovezile, inclusiv din motive politice.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Dorin Recean/Facebook

„O minciună gogonată”: Recean respinge acuzațiile lui Chicu privind presupusa schemă de la MAIB de care ar fi beneficiat soția sa

Fostul premier Dorin Recean respinge acuzațiile liderului PDCM, deputatul Ion Chicu, privind o presupusă schemă prin care acțiuni ale MAIB, inclusiv cele oferite soției sale, ar fi fost scutite de impozite în urma unor modificări legislative. Recean susține că impozitele aferente instrumentelor financiare acordate în 2021 au fost achitate, iar modificările din 2024 și 2025 nu se aplică retroactiv.

Reacția a fost publicată de Dorin Recean pe rețelele de socializare, după ce Ion Chicu a cerut Procuraturii Generale să investigheze o presupusă legătură între acțiunile oferite de MAIB unor angajați și modificarea legislației fiscale.

„În iunie 2024, Adunarea Generală a MAIB decide alocarea în cadrul programului de stimulare a acțiunilor către 100 de manageri. Printre aceștia – bineînțeles și soția domnului prim-ministru de atunci. În iulie 2024, Guvernul vine cu inițiativa de a scuti de impozite aceste plăți către angajat. În cazul domniei sale, este vorba de aproape 6 milioane de lei care nu au ajuns la buget. Per total, la buget nu au ajuns – trebuie să calculez acum – dar foarte, foarte mulți bani. Am calculat doar numai aferente familiei lui Recean. Apropo, ca să poată implementa – deja următorul guvern al lui Munteanu, pentru că se schimbase în toamnă – vine și modifică hotărârea guvernului nr 693 prin care descrie tot mecanismul cum respectiva să beneficieze de aceste facilități. Asta se întâmplă în Republica Moldova”, a declarat Ion Chicu în cadrul unei podcast pentru Gheorghe Gonța.

Reacția lui Recean: „Acuzațiile – totalmente false”

Într-o reacție publicată pe 18 septembrie, pe rețele, Recean a calificat acuzațiile lui Chicu drept „totalmente false”. Fostul premier susține toate persoanele care au primit acțiuni în cadrul programului băncii au achitat impozitele, iar modificările legislative ulterioare nu au influențat instrumentele financiare acordate în 2021. Recean susține, totodată, că noua politică fiscală dezbătută în aceste zile în Parlament va dubla impozitul pe creșterea de capital achitat la vânzarea acțiunilor.

Fostul premier a explicat că MAIB a aprobat în 2021 un Plan de Stimulare pe Termen Lung – LTIP – destinat conducerii și altor angajați ai băncii. Prin acest mecanism, beneficiarii au primit instrumente financiare convertibile în acțiuni, care pot fi valorificate doar după o anumită perioadă și în condiții prestabilite.

Potrivit lui Recean, banca a calculat și a achitat atunci impozitele aferente valorii instrumentelor financiare: impozitul pe venit de 12%, contribuțiile sociale de 24% și primele de asigurare medicală de 9%.

Recean susține că modificările operate în 2024 au introdus instrumentul LTIP în Legea privind societățile pe acțiuni, în lipsa unor prevederi fiscale specifice. Ulterior, în 2025, ar fi fost instituit un regim fiscal distinct pentru acordarea acțiunilor, care prevede neimpozitarea acestora în momentul oferirii și aplicarea unor reguli speciale la înstrăinarea titlurilor.

Recean afirmă însă că noile prevederi se vor aplica doar pe viitor și nu vizează acțiunile acordate în 2021. Potrivit lui, beneficiarii acestora vor achita, la vânzare, și impozitul pe creșterea de capital, a cărui cotă ar urma să fie dublată. Totodată, aceștia vor plăti un impozit mai mare pe dividende, de 8%, comparativ cu 6% anterior.

„Toate acestea demonstrează minciuna gogonată a deputatului: impozite s-au plătit, iar acțiunile oferite în baza instrumentului financiar acordat în 2021 nu sunt nicidecum favorizate de deciziile aprobate în 2024 și 2025. Dimpotrivă, după aprobarea noii politici fiscale, pe lângă impozitele plătite în 2021, la vânzarea acestor acțiuni primite acum 5 ani, se va mai plăti un impozit suplimentar dublat de actualul guvern – impozitul pe creșterea de capital. Mai mult decât atât, acești beneficiari vor plăti anual impozite crescute și pe dividendele primite (de la 6% la 8%)”, a mai scris Recean în reacția sa.

Deputatul Ion Chicu nu a răspuns, deocamdată, acuzațiilor lansate de fostul premier Dorin Recean.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: