stoianoglo
Максим Андреев, NewsMaker

„Eu nu am de ales”. Stoianoglo a explicat pentru NM de ce i-a rugat pe unii procurori să plece de bună voie

Procurorul general Alexandru Stoianoglo a cerut demisia de bună voie a patru colaboratori ai Procuraturii Anticorupție. NM a aflat despre aceasta de la niște surse care sunt la curent cu situația din organele procuraturii. Într-un comentariu pentru NM, Stoianoglo a confirmat această informație și a declarat că rezultatele verificărilor efectuate la procuraturile specializate „sunt incompatibile cu activitatea de mai departe” a acestor procurori.

O sursă informată a comunicat pentru NM că la una dintre ședințele cu angajații din organele procuraturii din toată țara, Alexandru Stoianoglo a cerut ca procurorii de la Procuratura Anticorupție Andrei Băieșu, Vladislav Bobrov, Mihail Ivanov și Roman Statnîi să-și dea demisia de bună voie.

La fel, potrivit sursei citate, Stoianoglo le-a cerut acestora să înceteze „vizitele rușinoase pe la misiunile diplomatice”.

Interlocutorul NM a mai menționat că procurorii despre care este vorba gestionează dosarele penale de rezonanță despre mita de 75 de mii de euro propusă procurorilor (în dosar este vizat adjunctul procurorului general, Ruslan Popov), dosarul „Metalferos”, dosarele magistraților Ion Druță și Oleg Sternioală.

Într-un comentariu pentru NM, procurorul general Alexandru Stoianoglo a confirmat faptul că le-a cerut procurorilor să demisioneze. El a precizat că nu cunoaște personal pe nimeni dintre ei, nu are niciun fel de reglări de conturi cu aceștia, însă rezultatele verificărilor efectuate la procuraturile specializate s-au dovedit a fi „incompatibile cu activitatea lor de mai departe”.

„Procuratura este plină de zvonuri despre cine, pe cine și când va concedia. Precizez. Eu nu am dreptul să concediez procurori. Demisia poate fi sau de bună voie, sau ca urmare a unor proceduri disciplinare, care durează ani în șir”, a precizat procurorul general.

El a subliniat că nu are încredere în acești procurori, dar totuși nu dorește ca ei „să meargă ani la rând prin instanțele de judecată” și, în legătură cu aceasta, le-a propus să demisioneze de bună voie.

„Ca procurorul general, eu doar am spus aceasta. Eu nu am impus pe nimeni, dar am propus [să demisioneze] de bună voie. Împotriva unora dintre ei vor fi deschise dosare penale și eu oricum voi suspenda atribuțiile lor”, a menționat Stoianoglo.

Răspunzând la întrebarea NM dacă este vreo legătură dintre cerința de demisie a acestor procurori și dosarele pe care ei le gestionează, Stoianoglo a îndemnat „să fie prezentat măcar un dosar penal de rezonanță pe care ei l-au dus la bun sfârșit”.

„Ei pot doar să povestească, cum ani în șir au ținut oameni în arest. De la nimeni dintre ei nu am văzut fapte eroice”, a spus el.

Comentând cerința pe care a înaintat-o procurorilor de a înceta să comunice cu misiunile diplomatice, Stoianoglo a menționat că „ei au ales un asemenea mijloc de apărare”. Procurorii „se adresează către organizațiile internaționale și spun că sunt persecutați”.

„Noi nu suntem o organizație obștească. Doar procuratura generală este împuternicită să mențină relații cu misiunile diplomatice și organizațiile internaționale, prin intermediul structurilor specializate”, a spus procurorul general.

El a subliniat că toate acestea sunt pentru el „un pas deosebit de dificil, pentru că este vorba despre vieți omenești, despre familiile acestor persoane”. „Însă eu nu am de ales”, a concluzionat el.

Prin ce sunt cunoscuți acești procurori?

Vladislav Bobrov a fost procuror în dosarul ex-deputatului Chiril Lucinschi, care este acuzat de spălare de bani în proporții deosebit de mari. La fel, el a instrumentat cazul Antifa Rezist  împotriva lui Pavel Grigorciuc și a lui Mihail Amerberg.

Lucinschi nu-și recunoaște vina și susține că ancheta împotriva sa este „tendențioasă”. Cazul este examinat de Curtea de Apel.

Cazul Antifa Rezist din anul 2015 este examinat de instanța primară.

La fel, Bobrov a gestionat dosarul împotriva businessmanului Viorel Varzari care l-a învinuit, în 2019, pe coproprietarul rețelei Andy`s Pizza de șantaj și tentativă de deposedare de afacere.

Procurorul Andrei Băieșu a gestionat dosarul cu privire la escrocheria din sistemul bancar împotriva lui Ilan Șor. În această perioadă, Șor a reușit să devină primar de Orhei, să fie ales în parlament și să părăsească Moldova. Împreună cu Adriana Bețișor, Băieșu a făcut parte din grupul de lucru al procurorilor care au investigat „furtul miliardului”.

Procurorul Mihail Ivanov gestionează dosarul despre privatizarea „Air Moldova”, despre licitațiile de milioane care au fost câștigate de compania „Bass Systems”. În declarațiile sale despre venituri, Ivanov a indicat că a obținut peste 800 de mii de lei „la evenimentele de familie”.

În anul 2017, un colaborator al „Moldsilva” din Bălți, care era vizat într-un dosar despre tăierile ilicite de pădure la Fălești, l-a învinuit public pe Ivanov de intimidare și de faptul că acesta l-a alungat pe avocatul angajat și i-a desemnat învinuitului un apărător din oficiu.

Ivanov mai investighează dosarul despre mita de 75 de mii de euro pentru procurori.

Procurorul Roman Statnîi gestionează dosarul lui Oleg Sternioală, fost judecător al Curții Supreme de Justiție. Reamintim că la 12 ianuarie 2020, Statnîi s-a plâns procurorului general Alexandru Stoianoglo și a spus că, potrivit informațiilor unui martor, Sternioală „a plătit o sumă impresionantă de bani” pentru ca procurorul care gestionează cazul său să fie concediat în timpul verificărilor efectuate de către Procuratura Generală.

Avocatul lui Sternioală, Alexandru Tabarcea a declarat că Statnîi „o face pe victima și manipulează opinia publică”.

Presa a scris că, potrivit declarațiilor de venit, familia lui Statnîi a obținut în anul 2018 donații de la rude în valoare de 540 de mii de lei. Această sumă depășește de două ori salariul anual de la procuratură al lui Statnîi.

Toți cei patru procurori sunt vizați și în lista neagră a Asociației „Dreptul la Dreptate”. Reamintim că în listă sunt 47 de procurori și deputați care, în opinia activiștilor civici, în perioada de guvernare a lui Vladimir Plahotniuc, deschideau ilegal dosare penale și falsificau dovezile, inclusiv din motive politice.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Congresul Mondial al Viei și Vinului: 14 rezoluții strategice adoptate pentru viitorul industriei vitivinicole

Congresul Mondial al Viei și Vinului, care s-a desfășurat la Chișinău în perioada 16-20 iunie, s-a încheiat cu adoptarea a 14 rezoluții noi în domeniile Viticultură, Oenologie, Economie, Drept, Siguranță și Sănătate. Acestea au fost adoptate în cadrul celei de-a 23-a Adunări Generale a OIV, organizată la finalul congresului. Rezoluțiile se remarcă prin importanța lor strategică, conturând direcții clare privind: măsuri profilactice și intervenții pentru eradicarea epidemiilor de Flavescense dorée la vița-de-vie, noi prevederi pentru băuturile spirtoase de origine vitivinicolă, prin actualizarea standardului internațional OIV ce ține de etichetare, un nou formular de punctaj propus pentru competițiile internaționale de vinuri, dar și noi ghiduri privind educația și comunicarea în vederea reducerii consumului excesiv de vin.

„A fost o mare onoare pentru Republica Moldova să găzduiască acest congres internațional, unde au fost abordate cele mai stringente provocări cu care se confruntă sectorul vitivinicol la nivel global. Evenimentul reprezintă o recunoaștere importantă pentru țara noastră și confirmă faptul că vinurile moldovenești, promovate sub brandul de țară Wine of Moldova, se bucură de apreciere internațională pentru calitatea lor. Dincolo de sesiunile oficiale, cel mai valoros rezultat al acestui congres sunt relațiile profesionale și colaborările care s-au legat aici”, a declarat Ștefan Iamandi, director al Oficiului Național al Viei și Vinului.

„Sectorul vitivinicol din Republica Moldova a trecut, în ultimii ani, prin numeroase schimbări, cauzate de multiple crize. Cu toate acestea, a reușit să devină mai rezilient, mai modern, mai calitativ și să se impună pe piețele internaționale. Vreau să le mulțumesc tuturor participanților, care au ales să fie alături de noi în cadrul acestui eveniment extrem de important pentru Republica Moldova”, a menționat Ludmila Catlabuga, ministra Agriculturii și Industriei Alimentare. 

În cadrul Adunării Generale, OIV a acordat Distincții de Merit pentru patru persoane care s-au remarcat prin contribuțiile sale valoroase la activitatea Organizației. Este vorba despre Christiane Blum (Luxemburg), Ann Mohlén Årling (Suedia), Ricardo F. Nuñez (Argentina), dar și profesorul Gheorghe Arpentin din Republica Moldova. Acesta este considerat un lider al sectorului vitivinicol, atât la nivel național, cât și internațional.

„Gheorghe Arpentin este o personalitate bine cunoscută atât în Moldova, cât și la nivel internațional, mai ales datorită activității sale ca director al Oficiului Național al Viei și Vinului – o funcție pe care a deținut-o timp de mai mulți ani. În această calitate, el a avut un rol esențial în transformarea sectorului vitivinicol din Moldova, contribuind la modernizarea acestuia și la lansarea brandului de țară Wine of Moldova. Am avut ocazia să colaborez direct cu profesorul Arpentin în cadrul unui proiect important pentru industria vinului, iar această experiență mi-a consolidat respectul față de viziunea sa clară și integritatea profesională”, a afirmat John BARKER, Director General al Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV). 

Timp de 5 zile, în jur de 500 de experți naționali și internaționali au analizat tendințele industriei vitivinicole și au căutat soluții la provocările momentului, în cadrul a 300 de sesiuni de discuții. De asemenea, oaspeții au avut parte și de mai multe vizite tehnice la cele mai renumite vinării din Republica Moldova.

„Acest eveniment a fost extrem de important pentru noi, deoarece marchează o nouă etapă a centenarului OIV. Suntem cu adevărat entuziasmați să colaborăm și să reunim oameni din întreaga lume, pentru a valorifica referințele științifice internaționale în sectorul vinului și pentru a găsi soluții la provocările cu care ne confruntăm. Dacă vorbim despre vinul din Moldova, calitatea vinului, precum și raportul preț-calitate sunt absolut excepționale”, a precizat Adrian Oelofse, reprezentant al industriei vinului din Africa de Sud.

„Cred cu tărie că vinul nu aparține unei singure națiuni – este rezultatul unei moșteniri colective, construită prin schimb de cunoștințe. Suntem 51 de state în cadrul OIV, care învățăm constant unii de la alții, iar această diversitate ne face mai puternici. Nu cunoșteam aproape nimic despre tradiția vinicolă a Moldovei înainte de a ajunge aici, dar acest congres ne-a oferit tuturor oportunitatea de a învăța, de a descoperi și de a construi punți valoroase între culturile vitivinicole”, a menționat Fernanda Spinelli, președinta Subcomisiei pentru Metode de Analiză din cadrul Organizației Internaționale a Viei și Vinului din Brazilia.

Evenimentul a fost organizat de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV), în colaborare cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV). Republica Moldova este membră a Organizației Internaționale a Viei și Vinului din 3 aprilie 2001, fiind prima țară din CSI care a aderat la OIV. În 2024, Organizația Internațională a Viei și Vinului a marcat 100 de ani, iar congresul din Moldova a deschis cel de-al doilea centenar al organizației.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: