Facebook/Rusalina Russu

„Eu nu vreau să fiu diplomat, dacă vroiam – eram”. Botgros recunoaște că a ridicat tonul la polițiștii de frontieră

Dirijorul Nicolae Botgros a venit cu noi precizări, după ce s-a plâns că orchestra Lăutarii a fost ținută peste 2 ore la vamă. Deși Poliția de Frontieră din România a menționat că verificarea transportului în care se afla artistul a durat 20 de minute, Botgros insistă că a fost ținut „2 ore și ceva” la vama Albița. Poliția română de Frontieră mai declara că niciun pasager din autocarul în care se afla artistul nu a prezentat o motivare pentru urgentarea formalităților de control, cu toate acestea Botgros menționează că s-a adresat „personal polițiștilor într-un ton mai ridicat” și „până la urmă, s-a găsit o doamnă care ne-a dat drumul”. „Eu nu vreau să fiu diplomat cum îmi spun unii, că dacă vroiam timp de 46 de ani eram”, a spus într-un final dirijorul. 

Botgros a scris pe o rețea de socializare că situația relatată în ajun a avut loc la vama românească, la Albița: „Aș vrea să fac o mică rectificare dar f. importantă. Tot ce v-am scris eu, s-a-ntâmplat la vama Românească și nicidecum la noi. Acum să fie clar, că totul a avut loc la Albița”.

„Când am intrat cu autocarul în vamă la Albița, erau 5,6 autocare. Am tras și noi autocarul la rând și șoferii noștri s-au dus și le-au comunicat vameșilor și polițiștilor de frontieră. Ni s-a răspuns, că nu pot face nimic și să stăm la rând. Așa și am făcut… nu e prima oară când stăm la rând mai ales la ieșire din țară… Între timp au trecut câteva autocare fără rând (autocare de cursă), a mai trecut și un alt autocar cu muzicanți (orchestră) de la noi din țară și au trecut repede, ca pușca, fără probleme. Noi mai aveam încă 2 autocare în față. Atunci m-am adresat eu personal polițiștilor într-un ton mai ridicat fiind obosit, complet (10 ore am stat în picioare la concertul de la Buftea și Sala Palatului) Daaa.. Până la urmă, s-a găsit o D-nă care ne-a dat drumul, după 2 ore și ceva..”, a menționat Botgros.

„Dragi „prieteni”..!!! Eu nu am de gând să mă cert cu voi, da să știți bine că cei care scrieți și vă spuneți părerea, este dreptul vostru, puteți vorbi, precum ați mai vorbit și nu m-ați lăsat măcar să-mi înmormântez soția, v-ați apucat chiar din prima zi să tălăcaniți, precum faceți și acuma.. Dar eu aș vrea să vă văd pe fiecare și chiar să știu, ce lucrați și unde, cu ce vă ocupați voi, că sunt sigur că mulți din voi nu ați ridicat nici un pai de jos dar mai ales pentru țara noastră. Noi orchestra Lăutarii, avem mii și sute de concerte, lucrate statului, mai repet, Statului sute și mii de concerte am dat pentru Stat..”, a adăugat dirijorul.

Botgros a mai spus că nu se vrea diplomat: „Eu nu vreau să fiu diplomat cum îmi spun unii, că dacă vroiam, în timp de 46 de ani eram și eu ca toți, dar am muncit și nu mi-i rușine să spun că munca m-a făcut așa cum sunt.. dar voi cei care scrieți chichuri cu asta veți rămâne toată viața voastră trăită de prisos .. D-zeu cu voi”.

***

Pe 20 mai, dirijorul Nicolae Botgros s-a plâns pe online că ar fi fost nevoit să stea mai mult de două ore la vamă, împreună cu orchestra de muzică populară „Lăutarii”. Potrivit lui Botgros, s-a întâmplat recent la întoarcere „de la un mare concert de la București”. „Orchestră lăudată de toți cetățenii, de toți diplomații și stăm la vamă de 2 ore”, a menționat el. Botgros a mai spus că din cauza aceasta orchestra ar avea „probleme mari” și că de fiecare dată roagă vameșii „pentru a trece frontiera”. „Spuneți-mi vă rog ce-ar mai trebui să facem noi, ca să ajungem și noi Diplomați, că nu cred ca vreun diplomat, poate face, ce facem noi la ora actuală”, a menționat Botgros. Detalii AICI.

În aceeași zi, într-un comentariu pentru NewsMaker, Poliția de Frontieră a declarat că angajații instituției „ca de fiecare dată au perfectat rapid și operativ trecerea frontierei ale respectivilor artiști” și că „pe partea moldoveană timpul de așteptare nu a depășit 20 de minute”. Detalii AICI.

Și Poliția de Frontieră din România a venit cu o reacție. Potrivit instituției, cazul la care a făcut referire Botgros a avut loc în punctul de trecere a frontierei (PTF) Albița-Leușeni. Într-un comentariu pentru NewsMaker, Poliția de Frontieră din România a precizat că verificările mijlocului de transport în care se afla artistul au durat 20 de minute. „Controlul autocarului în discuție (cu un număr de 47 persoane) a fost efectuat de către polițiștii de frontieră în intervalul orar 02:40 – 03:00. Precizăm că niciun pasager din autocar nu a prezentat o motivare pentru urgentarea formalităților de control”, a comunicat Poliția de Frontieră Română. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: