Eventuala listare maib la o bursă de valori internațională: 6 avantaje majore pentru Republica Moldova

În cadrul evenimentului „Moldovan Capital Markets Day” de la Bursa de Valori din Londra, maib și-a prezentat prospectiva de listare la bursa internațională.

O eventuală listare la bursă (în cazul în care acționarii băncii vor lua o asemenea decizie) va aduce beneficii imense atât pentru maib, cât și pentru țara noastră. Compania își va crește substanțial vizibilitatea, atrăgând încrederea clienților, partenerilor, investitorilor și a angajaților prin stabilitatea sa financiară. Astfel, banca va atrage din ce în ce mai multe investiții.

Iată 6 avantaje majore pentru Republica Moldova:

  1. Produse și servicii care respectă cele mai înalte standarde internaționale

Clienții vor avea o mai mare încredere că vor obține produse și servicii de cea mai bună calitate, având garanția respectării tuturor standardelor internaționale, inclusiv în materie de guvernanță corporativă, transparență, raportare și comunicarea cu investitorii.

  1. Integrarea Moldovei pe piețele internaționale de capital

O poziționare corectă a Republicii Moldova în fața celor mai buni investitori este esențială pentru imaginea țării, deoarece odată atrași aici, investitorii vor avea încrederea și curiozitatea de a afla și despre alte companii în care ar putea să investească, fiind o oportunitate importantă pentru toți antreprenorii locali.

  1. Impulsionarea altor companii de a se lista la o bursă internațională

Listarea maib la o bursă de valori internațională va acționa ca o poartă deschisă pentru a aduce noi investitori în țară. Drept urmare, pentru alte întreprinderi din Moldova va deveni mai simplu procesul listării, atunci când vor decide să facă un IPO, deoarece investitorii își vor fi asumat deja riscul țării și va fi creat un precedent.

  1. „Investitorii de ancorare” vor fi urmați ulterior de alți investitori

Listarea celei mai mari bănci din țară la o bursă de valori de renume atrage cei mai reputați, de succes și de valoare investitori, iar acest fapt va face ca și ceilalți investitori să îi urmeze.

  1. Vizibilitate și reputație globală

Statistica internațională demonstrează că listarea la bursă are ca efect creșterea prețului acțiunilor companiei, dar mai ales –  creșterea renumelui atât a companiei, cât și a țării din care face parte. Așadar, o vizibilitate mai bună a Moldovei în lume, va înseamnă mai multe oportunități.

  1. Dezvoltarea economiei

Pe lângă toate cele menționate mai sus, dezvoltarea climatului investițional și a pieței de capital din țara noastră, vor avea un impact direct asupra creșterii economiei și vor facilita accesul la piața internațională.

Maib este cea mai mare bancă din Moldova, cu o cotă de 34% credite şi o cotă de 31% din depozitele din întregul sistem bancar. Banca deserveşte aproape 30% din populaţia ţării şi este unul dintre cei mai mari angajatori din republică. Obiectivele pe termen mediu ale maib includ 40% din cota de piaţă a creditelor, 55% cota plăţilor, un raport cost-venit sub 45% şi rentabilitatea de peste 20% a capitalurilor proprii, care urmează a fi atinse până în 2024. Din 2018, cel mai mare acţionar al băncii este un consorţiu care include Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Invalda INVL, un grup de gestionare a activelor în ţările baltice şi Horizon Capital, un fond de investiţii privat axat pe pieţele emergente din Europa.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

multimedia.parlament.md

Aprobat în parlament: Dumitru Alaiba devine membru al Consiliului de supraveghere al BNM. Ce salariu va primi

Fostul ministrul al Dezvoltării Economice și Digitalizării Dumitru Alaiba a fost numit în funcția de membru al Consiliului de supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei. Un proiect de hotărâre care prevede acest lucru a fost votat de 56 de deputați.

Dumitru Alaiba este licențiat în domeniul finanțelor și, în 2005, a obținut diploma de master în „International Project Management” de la Universitatea de Științe Aplicate din Rovaniemi, Finlanda. În perioada guvernării PAS, între noiembrie 2022 și martie 2025, Dumitru Alaiba a fost viceprim-ministru și ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării. Anterior, fusese deputat PAS și președinte al Comisiei economie, buget și finanțe a Parlamentului.

Consiliul de supraveghere al BNM este constituit din șapte membri, care au un mandat de șapte ani. Potrivit Legii cu privire la Banca Națională, Consiliul de supraveghere este responsabil de organizarea unui sistem eficient de supraveghere publică independentă a activităţii Băncii Naţionale. Printre atribuţii sunt: aprobarea raportului anual şi a situaţiilor financiare anuale, adoptarea, verificarea şi evaluarea standardelor sistemului de control intern etc.

Potrivit unui material realizat de Anticorupție.md, membrii Consiliului de supraveghere al BNM au avut, în 2024, salarii cuprinse între circa 2 milioane și 770 000 de lei.

4,6 milioane de colete livrate, 7 oficii noi, rebranding și premiul Notorium Brand Awards — rezultatele Nova Post Moldova pentru prima jumătate a anului 2025

În prima jumătate a anului 2025, Nova Post în Moldova a înregistrat o creștere stabilă a principalilor indicatori. Numărul livrărilor a ajuns la 4,6 milioane — cu 305,2% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Volumul total al impozitelor achitate la bugetul de stat al Republicii Moldova a constituit 26,5 milioane de lei.

Nova Post livrează colete prin toată Moldova și peste hotare. În primele șase luni, numărul livrărilor interne a depășit 396 de mii — cu 7,5% mai mult față de anul trecut. Livrările internaționale au crescut de aproape 6 ori, atingând cifra de 4,2 milioane. Cel mai frecvent, clienții primesc comenzi din China, SUA, România și Ucraina — în principal de pe platformele Temu, Joom, Aliexpress, iHerb, Zapatos, Trendyol și MakeUp.

Ca răspuns la cererea tot mai mare, Nova Post investește activ în infrastructură. În prima jumătate a anului, compania a anunțat extinderea rețelei de parteneri și a invitat antreprenorii să devină parte a grupului internațional de companii Nova. Astfel, în primele șase luni au fost deschise șapte oficii noi, dintre care trei oficii partenere în orașele Nisporeni, Drochia și Varnița.

Totodată, Nova Post deține poziții de lider în ceea ce privește numărul de poștomate și rămâne singurul operator logistic din țară care livrează colete la punctele de eliberare. În iulie 2025, rețeaua companiei în Moldova include 37 de oficii, 83 de puncte de eliberare, 260 de poștomate și 3 terminale de sortare.

Un moment important în dezvoltarea companiei în primul semestru a fost rebrandingul. Nova Poshta, care activa în Moldova de peste 10 ani, a devenit Nova Post și a început integrarea într-un sistem european unic, prezent deja în 15 țări din Europa.

„Devenim o parte integrantă a rețelei europene Nova Post. Acest lucru ne va permite să lansăm noi servicii, să extindem capacitățile logistice și să conectăm Moldova cu alte țări din Europa și din lume”, a declarat Serhii Shapran, CEO Nova Post Moldova.

În acest an, compania a fost apreciată și de consumatorii din Republica Moldova — Nova Post a câștigat premiul Notorium Brand Awards la categoria „Servicii poștale și de curierat”.

Pe lângă dezvoltarea afacerii, compania s-a alăturat inițiativelor ecologice. Nova Post a devenit partener al proiectului de împădurire a Republicii Moldova, inițiat de Ministerul Mediului și postul de televiziune JurnalTV. În cadrul acestui proiect, echipa companiei, împreună cu voluntarii, au plantat mii de arbori pe o suprafață de 30 de hectare.


kremlin.ru

Rusia și Belarus dedică 75 de pagini Moldovei, într-un raport despre drepturile omului. Dodon, printre cei mai citați

Considerate vinovate pentru încălcarea drepturilor omului și în timp ce sunt acuzate că își continuă eforturile de eliminare a societății civile în țările lor, Rusia și Belarus au decis să analizeze situația drepturilor omului în mai multe state, inclusiv în Republica Moldova. Ministerele de Externe ale celor două țări au dedicat 75 de pagini Republicii Moldova într-un raport. Acestea susțin că „situația privind respectarea drepturilor fundamentale ale omului în Republica Moldova continuă să se degradeze” și îi citează în raport pe Dodon, Nesterovschi sau pe Petrov — unul dintre adjuncții bașcanei Găgăuziei.

„Situația privind respectarea drepturilor fundamentale ale omului în Republica Moldova continuă să se degradeze”, a comunicat, pe 9 iulie, Ministerul de Externe al Rusiei, cu referire la raport. „După începerea de către Rusia a operațiunii militare speciale pentru denazificarea și demilitarizarea Ucrainei și protejarea populației pașnice din Donbas, în Moldova, în general, s-au înregistrat schimbări în rău pentru cetățenii ruși și locuitorii vorbitori de limbă rusă”, a mai declarat ministerul rus. Documentul propriu-zis a fost publicat pe 24 iunie curent. 

În raport, Republicii Moldova i-au fost dedicate 75 de pagini. În total, raportul are în jur de 1800 de pagini.

Referindu-se la situația din țara noastră, ministerele din Rusia și Belarus l-au citat sau menționat pe socialistul Igor Dodon de nouă ori. În raport au fost menționați și Victor Petrov — unul dintre adjuncții bașcanei Găgăuziei, deputatul Alexandr Nesterovschi, dat în urmărire internațională după condamnarea la 12 ani de închisoare, precum și deputata comunistă Diana Caraman.

În debutul raportului se menționează că „forțele aflate la guvernare duc țara spre un colaps economic total, către o dependență completă de instituțiile financiare occidentale și spre o catastrofă demografică”. 

Ministerele de Externe ale Rusiei și Belarusului s-au referit în raport inclusiv la „atitudinea statului față de propria istorie și identitate”, menționând că „ceea ce se întâmplă astăzi în Moldova este o copie fidelă a proceselor observate în Ucraina”. „Chișinăul depune toate eforturile pentru a rupe legăturile istorice dintre Rusia și Moldova, ale căror culturi sunt reciproc apropiate”, se comunică în document. 

NewsMaker by Mihaela Conovali

Ministerele Rusiei și Belarusului s-au referit și la alegerile prezidențiale și referendumul din 2024, menționând că acestea au fost „evenimentele politice centrale ale anului trecut în republică”. „Campania electorală a fost caracterizată de un număr fără precedent de încălcări și falsificări, precum și de represalii în masă împotriva opoziției și a mass-media independente”, se arată în raportul celor două ministere. Iar printre încălcări acestea menționează faptul că „nu i-au permis lui Vasile Bolea, din blocul „Victoria”, să se înregistreze drept candidat la funcția de președinte”. 

Cele două ministere au mai spus că „la adresa de email a Ambasadei Rusiei din Chișinău ajung plângeri din partea cetățenilor vorbitori de limbă rusă, care semnalează discriminarea lor atunci când se adresează instituțiilor de stat și municipale, deoarece funcționarii moldoveni au refuzat să comunice și să ia în considerare cererile cetățenilor în limba rusă”. 

Totodată, au vorbit despre „proceduri de verificare și interogatorii îndelungate și riguroase” pentru rușii care vin în Moldova sau „practica distructivă de a interzice intrarea în Moldova a cetățenilor Federației Ruse și conaționalilor ruși care locuiesc în Republica Moldova”. 

Cele două ministere s-au referit și la faptul că pe teritoriul Republicii Moldova a fost interzisă confecționarea, promovarea, purtarea sau răspândirea panglicii Sf. Gheorghe și a literelor „Z” și „V”, utilizate drept semne distinctive ale armatei ruse în războiul împotriva Ucrainei. 

„Aceste modificări legislative au provocat nemulțumirea unei părți a societății moldovenești. Printre cei care s-au opus interdicției s-a numărat și fostul președinte al Moldovei, Igor Dodon, care a calificat-o drept neconstituțională. El a participat la evenimentele festive dedicate zilei de 9 mai și a purtat în mod demonstrativ panglica Sfântului Gheorghe. Pentru aceasta, politicianul a fost amendat. (…) Găgăuzia s-a pronunțat, de asemenea, împotriva interdicției de a purta panglica Sfântului Gheorghe”, se arată în raport.

Reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova nu au reacționat deocamdată la raportul publicat de Rusia și Belarus.

***

Declarațiile Ministerului rus de Externe cu referire la raportul comun cu Belarus au fost făcute în aceeași zi cu decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care a emis două hotărâri în dosarele împotriva Rusiei. În prima decizie, instanța a recunoscut Moscova responsabilă pentru prăbușirea unui avion în urma căreia au murit 298 de persoane. În cea de-a doua hotărâre se precizează că Rusia a încălcat dreptul internațional în timpul războiului din Ucraina. Este primul caz în care o instanță internațională recunoaște Moscova responsabilă atât pentru doborârea avionului, cât și pentru încălcări ale drepturilor omului în timpul invaziei totale din Ucraina din 2022.

Mai precizăm că, în luna mai 2025, Consiliul European a impus măsuri restrictive împotriva mai multor persoane responsabile de încălcări grave ale drepturilor omului, reprimarea opoziției democratice și activități care subminează grav statul de drept în Rusia. Au fost vizați de aceste măsuri membri ai sistemului judiciar rus: judecători, procurori, reprezentanți ai Curții Supreme a Federației Ruse și ai instanțelor regionale, precum și membri ai Comisiei de Anchetă implicați în fabricarea unor cauze împotriva mai multor activiști.

În contextul Belarusului, în 2025, la cea de-a 58-a sesiune a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, desfășurată la Geneva, s-a comunicat că, în anul 2024, peste 7.500 de persoane au fost judecate pe baza unor acuzații motivate politic. Totodată, s-a raportat că, înaintea alegerilor prezidențiale din 2025, autoritățile belaruse și-au continuat eforturile de eliminare a societății civile și a spațiului democratic de orice sursă potențială de disidență. În același an, au fost lichidate încă 228 de organizații ale societății civile. În plus, 87 de organizații și 1.168 de persoane au fost incluse pe listele de „extremiști”, ceea ce atrage după sine urmărirea penală.

Mai precizăm că, pe 10 iulie, se împlinesc 1 233 de zile de la lansarea invaziei la scară largă a Federației Ruse asupra Ucrainei. Anterior, Parlamentul European l-a acuzat pe Alexandr Lukașenko că a participat la invazia Federației Ruse în Ucraina, prin furnizarea munițiilor și echipamentelor trupelor ruse, precum și prin deportarea forțată a copiilor ucraineni. Potrivit datelor ONU, raportate în martie 2025, de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în 2022, în Ucraina au murit peste 12.700 de civili. Aproximativ 669 de copii ucraineni au fost uciși, iar 1 833 au fost răniți.

NewsMaker / Andrei Mardari

Dragalin, în fața CSP, după ce a ratat Vettingul pentru că și-a dat demisia: „O măsură nedreaptă”

Fosta șefă a Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, contestă raportul comisiei de evaluare a procurorilor – Vetting – care stabilește că nu a promovat verificarea, deoarece și-a dat demisia după începerea procesului de evaluare. Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a examinat concluzia comisiei și a ascultat argumentele fostei șefe a PA în cadrul ședinței din 10 iulie.

La începutul ședinței, Dragalin a cerut recuzarea unui membru al CSP, Andrei Cebotari. Ea a considerat că acesta are o atitudine părtinitoare față de ea și a invocat comentariile nepotrivite pe care acesta le-ar fi făcut pe rețelele sociale.

„Temeiul cererii de recuzare este faptul că domnul Andrei Cebotari și-a exprimat în mod public, sistematic și repetat o opinie extrem de ostilă și părtinitoare la adresa mea, inclusiv prin publicații accesibile publicului pe rețelele sociale. Mai mult, a refuzat nejustificat să se prezinte în calitate de martor într-un dosar penal în care fusese citat legal. Acest lucru demonstrează lipsă evidentă de respect și părtinire față de mine”, a declarat Drăgălin.

La rândul său, Cebotari a declarat că citația i-a fost înmânată cu încălcarea procedurii, iar comentariile sale la adresa Veronicăi Drăgălin au fost doar o reacție la acuzațiile publice ale acesteia, pe care le consideră neadevărate. Cu toate acestea, majoritatea membrilor CSP au admis cererea de recuzare înaintată de Dragalin.

După aceasta, Veronica Dragalin a cerut respingerea raportului comisiei și încetarea procedurii de evaluare în privința sa, fără ca demisia voluntară să fie considerată echivalentă cu nepromovarea verificării. De asemenea, ea susține că nu ar trebui să i se aplice restricțiile asociate — interdicția de a ocupa funcții publice și de a activa în sistemul justiției timp de 5 până la 7 ani.

Dragalin și-a motivat solicitarea prin faptul că „aplicarea formală și strictă a literei legii, fără a ține cont de scopul acesteia și de consecințele concrete, poate duce la rezultate absurde și contravine atât principiului proporționalității, cât și celui al raționalității”.

„Instituțiile statului au obligația nu doar să respecte litera legii, ci și să evite interpretările mecanice care contrazic sensul juridic sănătos și interesul public, pentru ca un act administrativ să fie echitabil și logic. Solicit aplicarea legii într-un mod rezonabil și proporțional. În cazul meu, interzicerea ocupării oricărei funcții publice timp de cel puțin cinci ani doar pentru faptul că am demisionat este o măsură excesivă și nedreaptă. Comisia nu a constatat nicio încălcare a criteriilor de integritate din partea mea”, a argumentat Dragalin.

În cele din urmă, membrii Consiliului Superior al Procurorilor au decis că au nevoie de timp suplimentar pentru a examina argumentele prezentate de fosta șefă a PA și materialele dosarului. Decizia finală urmează să fie luată la următoarea ședință.

Amintim că șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, și-a depus demisia pe 19 februarie, solicitând încetarea mandatului la data de 21 martie. Ea a declarat că „simte responsabilitatea față de cetățeni, dar a decis să pună interesul țării mai presus de orice alt interes sau obligație”. Dragalin și-a exprimat speranța că plecarea sa va opri promovarea proiectului de lege privind fuziunea dintre Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Guțul, după ce Șor a anunțat că va fi prima pe lista „Victoriei” la parlamentare: „M-a bucurat decizia”

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a declarat pentru NewsMaker că va accepta să deschidă lista electorală a Blocului „Victorie” la alegerile parlamentare din toamnă. Reacția vine la scurt timp după ce politicianul Ilan Șor – care a fugit în Rusia după ce a fost condamnat în Moldova – a anunțat, de la Moscova, că formațiunea pe care o conduce va merge în alegeri cu Guțul cap de listă.

„Știți, m-a bucurat o astfel de decizie, pentru că este o dovadă de încredere din partea echipe. Știți foarte bine că nu sunt de mult timp în politică, dar în acești doi ani, probabil, cât am îndurat eu și câte au căzut pe umerii mei, niciun politician din țara noastră nu a trăit în 30 de ani. (…) Desigur că o voi accepta, pentru că nu pot să-mi dezamăgesc echipa, care mi-a acordat încredere, care cunoaște, înțelege și știe să lucreze. Noi deja am demonstrat acest lucru nu doar în Găgăuzia, ci și în alte regiuni ale țării”, a declarat Guțul.

Pe 6 iulie, Ilan Șor a organizat, la Moscova, un nou congres al Blocului „Victorie” – lansat acum un an, în ajunul alegerilor prezidențiale. La eveniment au participat mai mulți primari și deputați afiliați acestuia, inclusiv Marina Tauber, care a plecat din țară în ianuarie și de atunci nu s-a mai întors. La fel, la congresul lui Șor au fost prezenți oficiali ruși de rang înalt, printre care Leonid Sluțki și Konstantin Kosacev.

În cadrul reuniunii, Ilan Șor – condamnat definitiv în Moldova la 15 ani de închisoare pentru fraudă bancară – a declarat că, în opinia sa, „singura salvare” pentru Moldova ar fi „uniunea” cu Federația Rusă. Tot atunci, Șor a anunțat că blocul – care nici la un an de la lansare nu a fost înregistrat oficial de autoritățile electorale – va participa la parlamentare cu Evghenia Guțul cap de listă.

Reamintim că Evghenia Guțul este cercetată penal pentru finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”, declarat între timp neconstituțional. Bașcana riscă nouă ani de închisoare. Ședința de judecată în cadrul căreia urmează să fie pronunțată sentința va avea loc pe data de 5 august, cu peste o lună înainte de alegerile din toamnă.

Evghenia Guțul califică dosarul său drept o „răfuială politică”. Ea se declară nevinovată și spune că „nu a adus niciun ban în țară”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: