ipn.md

Ex-director al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină denunță abuzuri și ilegalități în activitatea actualei conduceri

Ex-directorul adjunct al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM), Adrian Jucican, susține că actuala conducere a instituției admite abuzuri și iregularități. Declarațiile au fost făcute de Jucican în cadrul unei conferințe de presă. Potrivit lui, de la preluarea conducerii de către actualul director general al instituției, Ion Dodon, au fost demise, în total, șase persane din funcții de conducere din cadrul CNAM-ului, iar alte șapte au decis să plece din propria inițiativă. „O adevărată epurare de cadre”, spune ex-directorul adjunct.

Potrivit lui Jucican atât el, cât și alți șase funcționari de rang înalt din cadrul CNAM, între care trei directori adjuncți, inclusiv el însuși, șefi de direcție sau directorul Agenției Teritoriale Centru, au fost concediați la scurt timp de la preluarea mandatului actualului director general al CNAM, Ion Dodon. Jucican califică demisia sa, alături de cea a colegilor, drept un abuz și spune că va contesta decizia în instanța de judecată.

„Pe perioada sa relativ scurtă de mandat, directorul genera s-a încumetat să demită șase persoane de rang înalt, situație care nu s-a mai întâlnit și pomenit în întreaga activitate de 20 de ani a CNAM-ului. Cum poate fi catalogată această plecare? Eu o cataloghez ca o adevărată epurare de cadre, care nu a mai fost niciodată, câte partide politice și coaliții nu s-ar fi perindat la conducerea acestui stat”, a declarat Adrian Jucican.

Potrivit ex-directorului CNAM, totul a început încă în toamna anului trecut, când a remis spre avizare Ministerului Sănătății avizul legii fondurilor obligatorii de asistență medicală pentru anul 2022. El spune că a fost nevoie, pentru prima dată de la crearea CNAM-ului, ca acest act să fie avizat și coordonat de toată conducerea de vârf a CNAM-ului, dar și toți șefii de direcție care aveau atribuție sau tangență la acest proiect de lege.

Practic după aceea, spune Jucican, la o săptămână de zile după remiterea acestui aviz, i s-a găsit „un înlocuitor”, adică pe actualul director, Ion Dodon. Mai mult, Jucican spune că pe parcursul mandatului său în care a exercitat funcția de director general interimar al CNAM, ar fi avut o relație „complicată” cu Ministerul Sănătății (MS), dar care se deteriorase „iremediabil” din momentul transmiterii către MS a avizului CNAM-ului sus menționat.  „În noiembrie 2021, după epopeea cu acest aviz al CNAM, persoana mea peste noapte a devenit una de nedorit, iar actualul director a fost adus la conducerea CNAM-ului”, a declarat Adrian Jucican.

Potrivit lui Adrian Jucican, Ion Dodon a fost numit în funcția de director general al companiei în noiembrie 2021 fără a avea experiență în domeniu.

„Acest om nu a lucrat nicio zi în instituție, în CNAM. O persoană care a avut tangență cu sistemul de asigurări obligatorii de asistență medicală doar pe vremea cât lucrase la Ministerul Sănătății, în diferite funcții – jurist, șef de direcție, secretar de stat și care, venind în această postură, a dat dovadă de o slabă cunoaștere a sistemului și specificului acestuia”, a mai spus Adrian Jucican.

Fostul director adjunct a atras atenția președintei Maia Sandu asupra acestei situații, cu îndemnul să intervină.

Contactat de NM, Elena Mudrii, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Sănătății a solicitat să îi transmitem întrebările în scris, pentru a veni cu o reacție vizavi de declarațiile făcute de Adrian Jucican. Până la ora publicării știrii, însă, nu am primit un răspuns oficial din partea instituției.

Actualul director al CNAM, Ion Dodon, a declarat că va comenta situația în cadrul unei întâlniri personale, stabilite pentru data de 10 august, ora 10:00.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Liderul LOC, acuzat că ar fi promovat în Blocul „Împreună” partide apropiate de Plahotniuc și Șor: „regretabil”

Plecarea Ligii Orașelor și Comunelor (LOC) din Blocul politic „Împreună” a generat un val de acuzații și replici între liderii politici implicați. Ștefan Gligor, liderul Partidului Schimbării, susține că retragerea formațiunii conduse de Alexandru Bujorean ar fi fost provocată de refuzul celorlalte partide de a accepta în alianță formațiuni și persoane asociate cu fugarii Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.

„Aceste atacuri au fost regizate și executate prin intermediul lui Alexandru Bujorean, co-președintele Ligii Orașelor și Comunelor, care a pledat cu mare insistență să acceptăm în cadrul Blocului Împreună mai multe partide politice și persoane afiliate în trecut regimului Plahotniuc, grupului criminal organizat Ilan Șor și sateliților acestora”, a scris Gligor într-o postare pe rețelele sociale.

Potrivit acestuia, motivul real al plecării Ligii Orașelor și Comunelor ar fi insistențele repetate ale lui Bujorean privind acceptarea unor partide în alianță.

„La ultima ședință a Consiliului de coordonare a Blocului Împreună, Bujoreanu a insistat repetat asupra extinderii Blocului prin accederea PSDE, PNM și CUB. Vă aduc aminte că Comisia Electorală Centrală a depistat în listele de subscripție depuse de CUB în alegerile prezidențiale, liste identice cu cele depuse de Victoria Furtună. Concluziile le faceți Dvs, nemaivorbind de faptul că CUB a sabotat Blocul Împreună în alegerile prezidențiale. Propunerea lui Bujorean a fost refuzată unanim de Partidul Schimbării, PPDA și Partidul Verde Ecologist și acesta este motivul adevărat al plecării Ligii Orașelor și Comunelor din Blocul Împreună”, a mai menționat Gligor.

În același timp, Ștefan Gligor a respins declarațiile legate de o posibilă apropiere între Blocul „Împreună” și PAS.

„Cât privește pretinsele alegații despre PAS, deși Blocul Împreună înțelege necesitatea unui proces de coalizare a forțelor proeuropene veritabile, la moment nu există nicio înțelegere, acord sau decizie în acest sens, în primul rând pentru că PAS nu are deschiderea necesară pentru a crea un front pro-european larg”, a mai subliniat Gligor.

În sprijinul acestei poziții a venit și Dinu Plîngău, liderul Platformei „DA”, care susține că plecarea LOC nu ar trebui privită ca un semn de slăbiciune, ci ca o „curățenie generală înainte de alegeri”.

„O ispită de moment a distrus mulți oameni destoinici în țara noastră. Plecarea câtorva oameni din Blocul Împreună nu trebuie tratată ca o slăbiciune, ci ca o curățenie generală înainte de alegeri”, a declarat Plîngău.

El a criticat presupusele schimbări de poziție ale LOC-ului, făcând referire la alegerile prezidențiale, când aceștia ar fi susținut-o pe Maia Sandu din primul tur, iar acum s-ar prezinta ca adversari ai PAS.

„Este ciudată poziția neașteptată a unor foști colegi, care la alegerile prezidențiale nu au susținut candidatul Blocului Împreună, Octavian Țîcu, dar chiar din primul tur al scrutinului au susținut candidatura doamnei Sandu – pentru ca azi să se prezinte drept cei mai mari dușmani ai PAS-ului și ai Maiei Sandu. Înțeleg această metamorfoză, cred că toată lumea o înțelege, dar ispitele de moment nu aduc beneficii nimănui”, a punctat liderul Platformei „DA”.

Plîngău a mai adăugat că Alexandru Bujorean ar fi fost implicat în toate discuțiile cu partidele interesate să adere la Blocul „Împreună”, inclusiv cu PAS și alte formațiuni.

„Domnul Bujorean a participat la absolut toate discuțiile, atât cu PAS, cât și cu alte forțe politice care erau sau sunt în proces de aderare la Blocul Împreună. I-am spus-o lui Munteanu, i-o spun și lui Bujorean: pleacă CUB, vin Verzii. Pleacă LOC, vin alții. Pentru că Bujorean știe câte partide au bătut la ușa noastră”, a afirmat Plîngău.

În replică, Alexandru Bujorean respinge acuzațiile lansate de Gligor și Plîngău și acuză o tactică „regretabilă” a foștilor parteneri din Bloc.

„Eu regret astfel de mesaje, pentru că dacă acum se vine cu astfel de atacuri, înseamnă că un an și mai mult de la constituirea acestui bloc nu venea iz de la Plahotniuc, de la Șor, iar acum, în momentul în care noi nu mai suntem parteneri de bloc, se recurge la astfel de tactici. Din păcate, asta e înțelegerea unor colegi de a face politică. Nu o să reacționăm cu atacuri. Avem respect față de cele trei partide rămase în Blocul Împreună. Știu cui sunt convenabile astfel de mesaje – cu siguranță partidului de guvernământ”, a declarat Bujorean în cadrul podcastului Gonța Media.

Cu o reacție la declarațiile lui Gligor a venit și președintele Partidului Național Moldovenesc (PNM), Dragoș Galbur. Într-o postare pe Facebook acesta a comentat asociarea partidului său de către Gligor cu fugarii Plahotniuc și Șor.

„Într-adevăr, PNM a fost invitat să facă parte din Blocul Împreună, invitația venind din partea dlui Bujorean și dl Plîngău, doi băieți din aceeași generație cu mine, pe care îi respect. Sincer să fiu, am fost aproape să accept propunerea, până când am avut o discuție separată cu Ștefan Gligor. Domnul Gligor mi-a comunicat direct că nu sunt binevenit în Blocul Împreună din cauza politicii naționaliste pe care o duc împreună cu PNM. Ștefan mi-a spus că trebuie să încetăm să promovăm așa de insistent limba română, că sunt minorități etnice pro-europene care nu înghit românismul, să nu mai cerem închiderea robinetului pentru transnistria și găgăuzia, să o luăm mai ușor cu unirea. Am rămas perplex să aud una ca asta, mai ales că dl Gligor provine din nordul Bucovinei, ocupată de ruși și deznaționalizată de ucraineni.

În fine, după astfel de reproșuri antiromânești, am întrerupt orice discuție privind aderarea la acest bloc. Eu și colegii mei am venit în politică anume pentru promovarea valorilor naționale românești și a unirii cu România. Altceva nu ne interesează.

***

Pe 7 iulie, Partidul „Liga Orașelor și Comunelor” (LOC) și-a anunțat retragerea din Blocul politic „Împreună”, precizând că va participa separat la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Reprezentanții LOC au declarat că blocul politic din care făceau parte și-a pierdut direcția inițială și a fost transformat într-un „instrument politic izolat”, în care dialogul și deschiderea au fost înlocuite cu „tergiversare, etichetări și jocuri de culise”.

Aceștia au acuzat PAS că ar ademeni oameni din bloc pe listele lor electorale. În cadrul podcastului Gonța Media, Alexandru Bujorean a declarat că PAS ar fi propus blocului Împreună trei mandate de deputat pentru cele patru partide din bloc. 

Purtătoarea de cuvânt a partidului de guvernare a declarat pentru NM că PAS „este în discuții cu partidele proeuropene”.

„Ne dorim o listă cât mai reprezentativă și unitatea forțelor europene. Le mulțumim celor care se alătură acestui efort de menținere a Moldovei pe calea cea dreaptă în alegerile din toamnă”, a declarat Adriana Vlas, reprezentanta PAS.

Blocul „Împreună”, o alianță politică pro-europeană, a fost înființat în aprilie 2024. Inițial, acesta a fost format din Partidul Schimbării, Liga Orașelor și Comunelor, Platforma pentru Demnitate și Avedăr și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB). În august 2024, CUB a părăsit blocul politic. În schimb, pe 1 martie, la bloc a aderat Partidul Verde Ecologist.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: