media.canal3.md

Ex-procurorul Statnîi a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Stoianoglo, NewsMaker și alte trei instituții de presă. De ce îi (ne) acuză

Judecătoria Chișinău a admis spre examinare cererea de chemare în judecată înaintată de ex-procurorul Roman Statnîi împotriva procurorului general Alexandr Stoianoglo privind apărarea onoarei și a demnității. Patru instituții de presă, inclusiv NewsMaker, sunt co-inculpați în acest caz. NM relatează, ce anume cere ex-procurorul, de ce în vara anului trecut instanța a respins cererea acestuia și ce declară în acest context Procuratura Generală și Centrul pentru Jurnalism Independent.

În ce constă cererea

Judecătoria Chișinău a admis spre examinare cererea de chemare în judecată a lui Statnîi împotriva lui Stoianoglo din a doua încercare. Statnîi s-a adresat în instanță pentru prima dată în vara anului 2020. Atunci, instanța a respins cererea din cauza inexactităților pe care le conținea. Statnîi a contestat această decizie și Curtea de Apel a hotărât că instanța trebuie să examineze cererea fostului procuror. La sfârșitul lunii ianuarie 2021, Judecătoria Chișinău a admis spre examinare cererea lui Statnîi. În proces au fost atrase în calitate de co-inculpați redacțiile Newsmaker, TV8, Jurnal TV și Ziarul de Gardă.

Menționăm că în vara anului trecut, când Statnîi a depus cererea, el avea deja statut de învinuit în dosarul despre escrocherie care a fost deschis împotriva sa în primăvara anului 2020.

Statnîi cere ca procurorul general Stoianoglo să dezmintă afirmațiile sale precum că Statnîi ar fi încălcat legea. Fostul procuror indică faptul că Stoianoglo a declarat acest lucru în cadrul unei emisiuni la TV8 din luna decembrie 2019, într-o emisiune la Jurnal TV din luna mai 2020, precum și în interviurile acordate pentru Ziarul de Gardă și Newsmaker.

La 3 februarie, pe adresa redacției NM a parvenit o citație prin care se cere ca la 17 aprilie să ne prezentăm la ședința de judecată.

Pretenția principală a lui Statnîi față de NM constă în faptul că în articolul Eu nu am avut de ales, NM a prezentat un citat de-al procurorului general, care a spus că este nevoit să ceară demisia lui Statnîi din cauza incompatibilității cu funcția. Înainte de publicarea acestui articol, reporterul NM a încercat să ia legătura cu Statnîi, pentru a-i solicita un comentariu al declarațiilor procurorului general, dar telefonul lui Statnîi era deconectat. Iar după publicarea articolului, Statnîi nu s-a adresat către NM cu solicitarea de a i se oferi dreptul la replică, ci s-a adresat direct în instanță.

Statnîi a cerut ca afirmațiile despre el ale procurorului general Stoianoglo publicate în presă să fie declarate calomnie. De asemenea, Statnîi a prezentat în cererea sa textul scuzelor pe care Stoianoglo ar trebui să le prezinte public. Statnîi cere ca procurorul general să recunoască declarațiile sale precum că în urma verificărilor efectuate la Procuratura Anticorupție, în activitatea lui Stanîi s-au depistat încălcări ale legislației „prin minciună și calomnie, care sunt lipsite de temei factologic și care au provocat atingere demnității, onoarei și reputației profesionale lui Roman Statnîi”. Totodată, ex-procurorul a cerut de la Stoianoglo 100 mii lei prejudicii morale.

Ce spun Procuratura Generală și CJI

Solicitată de NM să comunice despre încălcările care au fost admise de Statnîi, Procuratura Generală a menționat că în timpul verificărilor, a primit plângeri de la oameni care afirmau că au avut de suferit din cauza abuzurilor din partea procurorului Statnîi. „Faptele au fost verificate, acestea s-au confirmat. În baza lor, s-au deschis două dosare penale. Pe lângă aceasta, împotriva lui Statnîi a fost inițiat un dosar disciplinar pentru încălcările pe care el le-a admis fiind procuror. La fel, Procuratura Generală verifică materialele despre o altă posibilă încălcare disciplinară gravă, pe care ar fi comis-o în timpul investigațiilor din cadrul unui dosar penal”, a comunicat pentru NM Maria Vieru, reprezentanta Procuraturii Generale.

Reamintim că în luna mai 2020, Statnîi a fost învinuit în dosarul despre escrocherie în proporții deosebit de mari și abuz de serviciu în interesul unei grupări criminale. Conform anchetei, Statnîi a deschis un dosar împotriva lui Evghenii Heiman, fostul director al „Natur Bravo”. În timp ce Heiman se afla în arest, l-a forțat să rescrie bunurile în valoare de 1,8 milioane de euro pe numele partenerului său de afaceri Muhammed Galaev.

În luna ianuarie 2021, lui Statnîi i-a fost înaintată învinuirea de fabricarea unui dosar penal împotriva coproprietarilor rețelei de benzinării „Vento”. La 29 ianuarie, Statnîi a fost plasat în arest la domiciliu în acest dosar.

Cristina Durnea, avocata Centrului de Jurnalism Independent, a menționat pentru NM că dacă Statnîi nu-și va schimba cerințele, e prea puțin probabil că cererea sa de chemare în judecată prezintă vreun pericol pentru presă.

Avocata a reamintit că Statnîi a cerut compensații, scuze și dezmințiri doar de la Stoianoglo. Ea nu exclude faptul că redacțiile respectivelor instituții de presă au fost atrase în calitate de co-inculpați în acest proces pentru a atrage atenția opiniei publice.

„Orice decizie ar lua instanța, presa nu trebuie să sufere din această cauză”, a spus Cristina Durnea.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională spune NU Comratului: continuă examinarea sesizării depuse de Ministerul Justiției

Curtea Constituțională a respins demersurile Adunării Populare a Găgăuziei privind suspendarea examinării sesizării depuse de Ministerul Justiției și solicitarea unui aviz din partea Comisiei de la Veneția. Înalta Curte a stabilit pentru 7 și 8 iulie examinarea în fond a cauzei privind constituționalitatea unor prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, transmite Moldova 1.

Avocatul Adunării Populare, Iurie Mărgineanu, a solicitat, în debutul ședinței din 7 iulie, adresarea unei cereri către Comisia de la Veneția pentru elaborarea unui amicus curiae – o opinie consultativă – cu privire la constituționalitatea normelor contestate, prin raportare la standardele europene privind autonomia teritorială, precum și suspendarea examinării cauzei până la obținerea acestei opinii.

Totodată, vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei, Gheorghe Leiciu, a depus un demers prin care a solicitat suspendarea examinării sesizării Ministerului Justiției până la pronunțarea unei hotărâri definitive de către Curtea Constituțională privind verificarea constituționalității unor prevederi din Codul electoral.

Iurie Mărgineanu a argumentat necesitatea adresării către Comisia de la Veneția prin respectarea principiului loialității constituționale și a obligațiilor internaționale asumate de Republica Moldova prin Acordul de Asociere Republica Moldova–UE.

„În calitate de stat candidat, Republica Moldova și-a asumat angajamente ferme privind consolidarea statului de drept, dat fiind că prezenta cauză vizează însăși funcționalitatea instituțiilor democrației și independența justiției constituționale. Pilonii centrali ai Clusterului 1 de aderare și criteriile de la Copenhaga impun ca soluționarea acestor excepții să fie aliniată la acquis-ul comunitar și la standardele Comisiei de la Veneția. O interpretare unilaterală, care ar risca să fragmenteze coerența sistemului de justiție, ar putea pune în discuție angajamentele țării în procesul de screening și în negocierea Clusterului 1”, a declarat avocatul.

Potrivit lui Iurie Mărgineanu, adresarea unei solicitări de amicus curiae reprezintă un act de diligență europeană și va asigura că soluția care va fi pronunțată de Curtea Constituțională va contribui la succesul negocierilor privind Clusterul 1.

În demersul adresat de vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leiciu, acesta a invocat neconstituționalitatea termenului de Consiliu electoral, utilizat în Codul electoral în raport cu organul electoral din Găgăuzia, care, potrivit Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, se numește Comisie Electorală Centrală.

„Divergența menționată nu reprezintă o simplă incoerență de redactare. Aceasta a generat incertitudine juridică, litigii administrative și judiciare și a servit drept temei pentru suspendarea, de către instanțele judecătorești, a efectelor actelor Adunării Populare adoptate în limitele competenței prevăzute de Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, inclusiv a actelor privind constituirea organului electoral al Găgăuziei și stabilirea datei desfășurării alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei”, a declarat Gheorghe Leiciu, cerând suspendarea examinării sesizării Ministerului Justiției până la verificarea constituționalității normelor contestate din Codul electoral.

Vicepreședintele Legislativului de la Comrat a mai spus că prevederile Legii privind statutul Găgăuziei, care consacră competența Adunării Populare de a organiza și stabili data desfășurării alegerilor, precum și de a aproba componența Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei pentru organizarea alegerilor, nu pot fi modificate prin simpla modificare a unei alte legi organice.

„Cu toate acestea, după cum se cunoaște, Parlamentul a încercat, în fapt, să limiteze competențele Găgăuziei nu prin modificarea acestei legi speciale, în conformitate cu procedura prevăzută de Constituție, ci prin modificarea Codului electoral, adoptată, de altfel, cu 55 de voturi. Astfel, a fost creat un mecanism de modificare indirectă a fundamentului instituțional al Găgăuziei, fără respectarea procedurii constituționale speciale. Tocmai aceste împrejurări au stat la baza cererii formulate anterior privind suspendarea aplicării dispozițiilor contestate ale legii”, a mai spus Leiciu.

Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Mihai Gheorghieș, a remarcat că opinia Comisiei de la Veneția este întotdeauna benefică. Totodată, acesta a spus că nu vede cum examinarea pe fond a cauzei ar putea prejudicia acest demers. Reprezentantul Parlamentului, Radu Radu, a declarat, la rândul său, că nu consideră drept o necesitate stringentă obținerea opiniei Comisiei de la Veneția pe această chestiune.

Curtea s-a retras pentru deliberări.

Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a sesizat Curtea Constituțională la 9 martie 2026, cerând verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, inclusiv a celei care atribuie Adunării Populare competența de a aproba componența autorității electorale de la Comrat, prevedere pe care ministerul o consideră un dualism instituțional.

Mandatul actualei Adunări Populare a expirat în noiembrie 2025, însă datele stabilite pentru alegeri – 22 martie și 21 iunie – au fost anulate prin decizii judecătorești. La 3 iulie curent, Legislativul de la Comrat a stabilit o nouă dată pentru alegerea deputaților locali: 15 noiembrie, aprobând, totodată, o contrasesizare la Curtea Constituțională, prin care a cerut declararea neconstituționalității unor prevederi din Codul electoral al Republicii Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: