media.canal3.md

Ex-procurorul Statnîi a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Stoianoglo, NewsMaker și alte trei instituții de presă. De ce îi (ne) acuză

Judecătoria Chișinău a admis spre examinare cererea de chemare în judecată înaintată de ex-procurorul Roman Statnîi împotriva procurorului general Alexandr Stoianoglo privind apărarea onoarei și a demnității. Patru instituții de presă, inclusiv NewsMaker, sunt co-inculpați în acest caz. NM relatează, ce anume cere ex-procurorul, de ce în vara anului trecut instanța a respins cererea acestuia și ce declară în acest context Procuratura Generală și Centrul pentru Jurnalism Independent.

În ce constă cererea

Judecătoria Chișinău a admis spre examinare cererea de chemare în judecată a lui Statnîi împotriva lui Stoianoglo din a doua încercare. Statnîi s-a adresat în instanță pentru prima dată în vara anului 2020. Atunci, instanța a respins cererea din cauza inexactităților pe care le conținea. Statnîi a contestat această decizie și Curtea de Apel a hotărât că instanța trebuie să examineze cererea fostului procuror. La sfârșitul lunii ianuarie 2021, Judecătoria Chișinău a admis spre examinare cererea lui Statnîi. În proces au fost atrase în calitate de co-inculpați redacțiile Newsmaker, TV8, Jurnal TV și Ziarul de Gardă.

Menționăm că în vara anului trecut, când Statnîi a depus cererea, el avea deja statut de învinuit în dosarul despre escrocherie care a fost deschis împotriva sa în primăvara anului 2020.

Statnîi cere ca procurorul general Stoianoglo să dezmintă afirmațiile sale precum că Statnîi ar fi încălcat legea. Fostul procuror indică faptul că Stoianoglo a declarat acest lucru în cadrul unei emisiuni la TV8 din luna decembrie 2019, într-o emisiune la Jurnal TV din luna mai 2020, precum și în interviurile acordate pentru Ziarul de Gardă și Newsmaker.

La 3 februarie, pe adresa redacției NM a parvenit o citație prin care se cere ca la 17 aprilie să ne prezentăm la ședința de judecată.

Pretenția principală a lui Statnîi față de NM constă în faptul că în articolul Eu nu am avut de ales, NM a prezentat un citat de-al procurorului general, care a spus că este nevoit să ceară demisia lui Statnîi din cauza incompatibilității cu funcția. Înainte de publicarea acestui articol, reporterul NM a încercat să ia legătura cu Statnîi, pentru a-i solicita un comentariu al declarațiilor procurorului general, dar telefonul lui Statnîi era deconectat. Iar după publicarea articolului, Statnîi nu s-a adresat către NM cu solicitarea de a i se oferi dreptul la replică, ci s-a adresat direct în instanță.

Statnîi a cerut ca afirmațiile despre el ale procurorului general Stoianoglo publicate în presă să fie declarate calomnie. De asemenea, Statnîi a prezentat în cererea sa textul scuzelor pe care Stoianoglo ar trebui să le prezinte public. Statnîi cere ca procurorul general să recunoască declarațiile sale precum că în urma verificărilor efectuate la Procuratura Anticorupție, în activitatea lui Stanîi s-au depistat încălcări ale legislației „prin minciună și calomnie, care sunt lipsite de temei factologic și care au provocat atingere demnității, onoarei și reputației profesionale lui Roman Statnîi”. Totodată, ex-procurorul a cerut de la Stoianoglo 100 mii lei prejudicii morale.

Ce spun Procuratura Generală și CJI

Solicitată de NM să comunice despre încălcările care au fost admise de Statnîi, Procuratura Generală a menționat că în timpul verificărilor, a primit plângeri de la oameni care afirmau că au avut de suferit din cauza abuzurilor din partea procurorului Statnîi. „Faptele au fost verificate, acestea s-au confirmat. În baza lor, s-au deschis două dosare penale. Pe lângă aceasta, împotriva lui Statnîi a fost inițiat un dosar disciplinar pentru încălcările pe care el le-a admis fiind procuror. La fel, Procuratura Generală verifică materialele despre o altă posibilă încălcare disciplinară gravă, pe care ar fi comis-o în timpul investigațiilor din cadrul unui dosar penal”, a comunicat pentru NM Maria Vieru, reprezentanta Procuraturii Generale.

Reamintim că în luna mai 2020, Statnîi a fost învinuit în dosarul despre escrocherie în proporții deosebit de mari și abuz de serviciu în interesul unei grupări criminale. Conform anchetei, Statnîi a deschis un dosar împotriva lui Evghenii Heiman, fostul director al „Natur Bravo”. În timp ce Heiman se afla în arest, l-a forțat să rescrie bunurile în valoare de 1,8 milioane de euro pe numele partenerului său de afaceri Muhammed Galaev.

În luna ianuarie 2021, lui Statnîi i-a fost înaintată învinuirea de fabricarea unui dosar penal împotriva coproprietarilor rețelei de benzinării „Vento”. La 29 ianuarie, Statnîi a fost plasat în arest la domiciliu în acest dosar.

Cristina Durnea, avocata Centrului de Jurnalism Independent, a menționat pentru NM că dacă Statnîi nu-și va schimba cerințele, e prea puțin probabil că cererea sa de chemare în judecată prezintă vreun pericol pentru presă.

Avocata a reamintit că Statnîi a cerut compensații, scuze și dezmințiri doar de la Stoianoglo. Ea nu exclude faptul că redacțiile respectivelor instituții de presă au fost atrase în calitate de co-inculpați în acest proces pentru a atrage atenția opiniei publice.

„Orice decizie ar lua instanța, presa nu trebuie să sufere din această cauză”, a spus Cristina Durnea.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

noi.md/imagine simbol

Două televiziuni, amendate cu 5 000 și 7 000 de lei pentru discriminare în cadrul unor emisiuni de informare electorală

Consiliul Audiovizualului (CA) a sancționat pe 11 septembrie TV-Găgăuzia și Pro TV Chișinău cu 7 000 și, respectiv, 5 000 de lei pentru admiterea unor forme de discriminare în cadrul unor programe de informare electorale. Totodată, CA a aplicat și 15 avertizări publice pentru încălcarea legislației electorale privind reflectarea alegerilor parlamentare din această lună.

Potrivit unui comunicat al CA, monitorizarea a cuprins perioada 29 august – 4 septembrie, prima săptămână din campania electorală. CA a efectuat controlul tuturor celor 22 de posturi care au declarat că vor reflecta alegerile parlamentare din această toamnă: Moldova 1, TV-Găgăuzia, TVR Moldova, Jurnal TV, TV8, R Live TV, Cinema 1, Exclusiv TV, Pro TV Chișinău, 7 TV, Next TV, 1 TV, One TV, N4,  Star TV, Vocea Basarabiei TV, TV9, TVC 21, Canal Regional, Agro TV Moldova, TV Elita și Media TV.

Rezultatele monitorizării primei săptămâni de campanie electorală au arătat următoarele:

  • Știri cu caracter electoral au fost difuzate 505, ceea ce reprezintă aproximativ 31,4% din durata cumulată a buletinelor informative.
  • Prezența protagoniștilor în subiectele electorale: Concurenții electorali au fost cei mai vizibili în materialele cu tematică electorală, înregistrând 738 de apariții (47,9%). Cele mai puține apariții le-au avut organul electoral, cu 86 de menționări (5,6%).
  • Reflectarea concurenților electorali în buletinele informative: 18 servicii media audiovizuale (SMA) monitorizate au inclus informații despre concurenții electorali în cadrul buletinelor de știri. Singura excepție a fost ”TV-Găgăuzia” (GRT), care nu a difuzat niciun material referitor la aceștia.
  • Concurenții electorali cu cea mai mare vizibilitate: Blocul „Patriotic” a fost cel mai mediatizat concurent electoral, beneficiind de 1 oră, 24 min și 54 sec, ceea ce reprezintă 19,9% din timpul total dedicat concurenților. Următorii în clasament au fost Blocul „Alternativa”, cu 1 oră, 14 min și 42 sec (17,5%), și PAS, cu 1 oră, 13 min și 38 sec (17,3%). Împreună, acești trei concurenți au cumulat peste jumătate din durata totală de reflectare acordată tuturor actorilor electorali.
  • Reflectarea subiectelor conflictuale în buletinele informative: 18 SMA au difuzat în total 147 de subiecte cu caracter conflictual, dintre care 20 au fost prezentate într-un mod dezechilibrat.
  • Distribuția de gen a surselor citate în subiectele electorale: În ansamblu, subiectele electorale difuzate de cele 19 posturi TV au prezentat un ușor dezechilibru de gen în ceea ce privește sursele citate – 64% din totalul aparițiilor fiind a persoanelor de sex masculin și 36% a celor de sex feminin.
  • Relevanța temelor abordate în cadrul reflectării electorale: Majoritatea subiectelor difuzate au fost considerate relevante pentru procesul electoral, contribuind la informarea publicului cu privire la campania și actorii implicați, excepție fiind TVC 21 care a difuzat două subiecte irelevante incluse în rubrica specială.
  • Dezbateri electorale: 2 SMA au difuzat cumulat 4 dezbateri electorale: Vocea Basarabiei TV și Media TV fiecare câte 2 dezbateri. Next TV nu a organizat dezbateri electorale, deși s-a angajat prin declarație să organizeze dezbateri electorale în zi de miercuri, fără reluare, în perioada de raportare.
  • Publicitate electorală: 9 SMA din 22 au difuzat în total 224 spoturi de publicitate (dintre care 16 spoturi gratuite), cu o durată totală de 1 oră 53 min și 27 sec. Cele 9 SMA care au difuzat publicitate electorală sunt: Moldova 1, TV-Găgăuzia, Jurnal TV, TV8, Cinema 1, Exclusiv TV, Pro TV Chișinău, Next TV și One TV. Patru dintre acestea– Jurnal TV, Pro TV Chișinău, Next TV, One TV – au admis abateri la difuzarea publicității electorale.

O constatare a controlului a vizat admiterea de către postul public regional TV-Găgăuzia și cel privat național Pro TV Chișinău a exprimărilor de natură să constituie anumite forme de discriminare. „Or, contrar prevederilor art. 13 alin. (1) lit. d) din Codul serviciilor media audiovizuale, „în virtutea dreptului fundamental la informare, furnizorii de servicii media trebuie să respecte următoarele exigențe: … d) să evite orice formă de discriminare”, în cadrul unui program de informare electorală, difuzat de furnizorul public din regiunea găgăuză, invitatul a exprimat o opinie cu elemente de discriminare pe criteriul de orientare sexuală, fără ca moderatoarea să reacționeze sau să intervină pentru a semnaliza interlocutorului afirmația improprie”, a menționat CA.

Același tip de încălcare a fost remarcat în una din edițiile emisiunii de informare electorală, difuzate la postul Pro TV Chișinău. „Unele afirmații din intervenția invitatului au făcut referire la vârsta și starea fizică ale unui lider politic, cu statut de concurent electoral, aspecte care au fost catalogate de monitori ca forme de discriminare pe criteriul de vârstă”, a precizat CA.

Astfel, membrii CA au amendat compania GRT, care deține TV-Găgăuzia, cu 7 000 de lei, iar Pro TV Chișinău cu 5 000 de lei.

De asemenea, CA a aplicat și 15 avertizări publice pentru încălcarea legislației electorale privind reflectarea alegerilor parlamentare, care vor avea loc pe 28 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: