Ion Chicu
Максим Андреев, NewsMaker

Executivul a aprobat bugetul fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru 2021

Executivul a votat în ședința din 30 noiembrie Proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2021. Conform proiectului pentru anul viitor sunt prevăzute venituri în sumă de 11,1 miliarde lei şi cheltuieli în sumă de 11,3 miliarde lei cu un deficit în sumă de 200 milioane lei care va fi acoperit din contul soldului de mijloace bănești ce urmează să se formeze la finele anului 2020.

Pentru anul 2021, din bugetul de stat, vor fi alocate cca 2,7 miliarde lei pentru creșterea salariilor pentru personalul medical: cu 10% de la 01.04.2020, cu 30% de la 01.09.2020, precum și a punerii în aplicare a următoarei etape de majorare cu 30% începând cu 01.01.2021 și acoperirea cheltuielilor pentru personalul antrenat în acordarea asistenței medicale persoanelor care întrunesc criteriile definiției de caz COVID-19.

În cele din urmă, în fondul de  bază se planifică a fi acumulate şi utilizate 11,1 miliarde lei, cu 35,9 % mai mult comparativ cu nivelul aprobat pentru anul 2020. Astfel, veniturile respective vor fi utilizate pentru acoperirea cheltuielilor necesare realizării Programului unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală. În acest subprogram sunt prevăzute cheltuieli pentru medicamente compensate în sumă de 678,6 milioane lei.

Ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Viorica Dumbrăveanu a menționat că pentru subprogramul „Asistenţa medicală specializată de ambulator” sunt prevăzute mijloace în sumă de 989,7 milioane lei, în subprogramul „Îngrijiri medicale comunitare şi la domiciliu” este prevăzută suma în mărime de 98,5 milioane lei. La subprogramul „Asistenţa medicală urgentă prespitalicească” sunt prevăzute mijloace în sumă de peste 1 miliard de lei, iar pentru „Asistenţa medicală spitalicească” – 5,8 miliarde de lei.

Pentru anul 2021 sunt prevăzute 15 milioane de lei pentru dezvoltarea și modernizarea instituțiilor medicale. Urmează a fi procurate mai multe utilaje medicale performante,  implementate tehnologii medicale noi etc.

În cadrul proiectului Băncii Mondiale ,,Răspuns de Urgență la COVID” sistemului de sănătate i-a fost alocată suma de 31 milioane euro. Banii vor fi cheltuiți pentru achiziționarea dispozitivelor medicale, echipamente de protecție individuală, testelor, precum și reparația secțiilor de terapie intensivă și infecțioase.

La fel, în cadrul proiectului „Răspuns de urgență la COVID-19 și suport pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii”, vor fi luate măsuri în vederea fortificării sistemului de sănătate la nivel național prin asigurarea instituțiilor cu dispozitive medicale. Programul este finanțat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, în valoare de 40 de milioane de euro.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Vasile Tarlev

Ex-premierul Tarlev, prima reacție la zvonurile privind posibila interdicție în spațiul Schengen: „Mă miră tăcerea autorităților”

Fostul premier Vasile Tarlev a venit cu o primă reacție publică, după ce în presă au apărut informații precum că ar avea interdicție de intrare în România și spațiul Schengen, alături de primarul Chișinăului, Ion Ceban. Într-o postare pe rețelele de socializare, liderul Partidului „Viitorul Moldovei” a acuzat autoritățile din România și R. Moldova de „tăcere”, calificând situația drept o posibilă „provocare politică, menită să sperie și să discrediteze, mai ales în preajma alegerilor”. Tarlev precizează că nu a primit nicio notificare oficială despre presupusa interdicție.

Comentarea zvonurilor este o ocupație nerecunoscătoare, mai ales atunci când nici Bucureștiul nu oferă nume complete, iar la Chișinău domnește o tăcere mormântală. Dacă este vorba despre «securitate națională», societatea trebuie să știe exact cine anume și pentru ce motive este vizat. Iar dacă nu există detalii concrete, înseamnă că este o provocare politică, menită să sperie și să discrediteze, mai ales înainte de alegeri”, a declarat Tarlev.

El s-a arătat surprins de lipsa de reacție a autorităților din Republica Moldova, în condițiile în care, spune el, ar fi vorba despre o „ingerință în treburile interne ale țării”.

Mă miră tăcerea autorităților: nu există nicio declarație oficială, nicio încercare de a clarifica situația. Și totuși, este vorba despre o intervenție directă în treburile interne ale Republicii Moldova. Autoritățile moldovenești sunt obligate să apere suveranitatea țării, să manifeste interes, respect și să-și protejeze cetățenii”, a menționat el.

Tarlev susține că nu a fost informat oficial despre vreo interdicție.

Declar oficial: nici eu, nici echipa noastră nu am primit vreo notificare. Noi ne desfășurăm activitatea în mod deschis în Republica Moldova. Astăzi este un zvon. Mâine va deveni un instrument de presiune. Iar poimâine — o anumită tehnologie”, a adăugat Tarlev.

***

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României și în spațiul Schengen pentru Ion Ceban.

Ceban consideră că interdicția ar fi o presupusă „înțelegere între președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan”. Potrivit lui, această măsură ar reprezenta o modalitate prin care președintele român „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din România. Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.

Alături de edilul capitalei, alți doi cetățeni ai Republicii Moldova au fost vizați de aceeași decizie. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. În presa din Moldova și România au apărut informații precum că ar fi vorba despre ex-jurnalista Natalia Morari și ex-premierul Vasile Tarlev.

Morari a reacționat pe rețelele sociale, declarând că „știrea este prea serioasă” pentru a o comenta în lipsa unei confirmări oficiale.

Cine este Vasile Tarlev și ce legături are cu Ilan Șor și Kremlinul

Vasile Tarlev a fost numit prim-ministru al Republicii Moldova în 2001 și reconfirmat în funcție în 2005. Și-a dat demisia în 2008, invocând necesitatea formării unui nou guvern. Ulterior, a condus Uniunea Centristă din Moldova, iar mai târziu a devenit co-președinte al Partidului „Renaștere”.

În 2024, Tarlev a fondat Partidul „Viitorul Moldovei”, devenind președintele acestei formațiuni. În același ani a candidat la funcția de președinte al țării. În timpul campaniei electorale, o investigație realizată de redacția „CU SENS” a arătat că fostul premier ar fi fost susținut de oligarhul fugar Ilan Șor. Potrivit sursei, persoane din anturajul lui Șor s-ar fi implicat activ în organizarea și mobilizarea participanților la evenimentele electorale ale lui Tarlev.

Comisia Electorală Centrală a identificat, la rândul său, indicii privind existența unui „bloc electoral camuflat” între Partidul „Viitorul Moldovei” și Partidul „Renaștere”, formațiune asociată direct cu Ilan Șor. CEC a ajuns la această concluzie după analiza listei persoanelor de încredere prezentate de Tarlev.

Legăturile lui Vasile Tarlev cu Ilan Șor și cu cercuri influente din Federația Rusă au fost documentate în mai multe rânduri. În aprilie 2024, acesta a participat la congresul „Eurasia” de la Moscova, unde s-a întâlnit cu figuri cheie implicate în extinderea influenței Kremlinului în regiune. Întrebat despre aceste asocieri, Tarlev a declarat că a fost prezent la eveniment în calitate de lider al unei organizații internaționale, nu în nume politic, evitând să ofere răspunsuri clare privind legăturile sale directe cu Ilan Șor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: