Guvernul Republicii Moldova

Expoziție în PMAN dedicată victimelor foametei din 1946–1947. Maia Sandu: „Li s-a luat până și ultimul bob de grâu”

În a treia sâmbătă din luna aprilie, în R. Moldova sunt comemorate victimele foametei din anii 1946–1947. În acest sens, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău a fost lansată o expoziție care ilustrează cauzele, amploarea și consecințele foametei. Expoziția este disponibilă și online. Președinta Maia Sandu a declarat că „decenii întregi, această tragedie a fost trecută sub tăcere”, dar „memoria colectivă nu poate fi ștearsă”. Premierul Dorin Recean a spus că primăvara și iarna anului 1947 au fost una din cele mai cumplite perioade din istoria neamului nostru și că „regimul totalitar-comunist nu a ales victimele în funcție de limbă sau de etnie”. La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a menționat că nu crede că există vreun sat din Moldova care să nu fi trecut prin această filă neagră a istoriei.

Potrivit Guvernului, care face referire la datele istoricilor, numărul documentat al celor care au fost omorâți prin înfometare în perioada decembrie 1946 – august 1947 în țara noastră a fost de circa 123 de mii de oameni. Alte circa 400.000 de persoane au fost afectate grav de malnutriţie.

Președinta Republicii Moldova Maia Sandu a scris pe o rețea de socializare că astăzi comemorăm victimele foametei comise de regimul sovietic în anii 1946 – 1947.

„Părinților, bunicilor și străbunicilor noștri li s-a luat până și ultimul bob de grâu din poduri, lăsându-i să moară înfometați. A fost un gest intenționat, o metodă barbară de subjugare a populației. Decenii întregi, această tragedie a fost trecută sub tăcere. Dar memoria colectivă nu poate fi ștearsă, iar adevărul trebuie spus”, a adăugat șefa statului.

Premierul Dorin Recean a scris că primăvara și iarna anului 1947 au fost una din cele mai cumplite perioade din istoria neamului nostru.

„După seceta din vara anului 1946, mii de oameni au fost lăsați să moară de foame, în urma unei politici organizate, cu caracter criminal, prin care autoritățile sovietice au impus forțat cote exagerate de livrări agricole și au confiscat orice resursă disponibilă de hrană. (…) Regimul totalitar-comunist, care a provocat foametea din 1946-1947, nu a ales victimele în funcție de limbă sau de etnie. Toți au suferit mult în acea perioadă, în special din zona rurală, iar acea durere comună ar trebui să ne aducă împreună, nu să ne despartă”, a declarat prim-ministrul.

Președintele Parlamentului Igor Grosu a scris că „foametea de atunci este cel mai cumplit fenomen care a cuprins RSS Moldovenească, teritoriul actual al Republicii Moldova”.

„Nu cred că există un sat din Moldova care nu a trecut prin această filă neagră a istoriei. Noi, cei de la Cahul, am auzit de-a lungul anilor istorii cutremurătoare despre cum familii întregi erau lăsate să moară de foame. Și asta pentru că regimul de atunci de la Kremlin a decis confiscarea forțată a cerealelor, indiferent dacă țăranilor le rămânea ceva sau nu pentru consumul propriu”, a menționat oficialul.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Vasile Tofan

Tofan a finalizat discuțiile cu miniștrii interimari: „Am o imagine mai clară asupra situației”. Ce le-a cerut înainte de formarea noului Guvern

Prim-ministrul desemnat, Vasile Tofan, a încheiat discuțiile cu cei 16 miniștri interimari, în cadrul procesului de pregătire a viitorului program de guvernare și de formare a echipei executive. Anunțul a fost făcut marți, 14 iulie, într-o postare pe rețelele de socializare.

Tofan a precizat că le-a solicitat miniștrilor să prezinte note privind principalele priorități pentru următoarele 12 luni, problemele și riscurile din domeniile pe care le gestionează, precum și măsurile prin care șeful Guvernului ar putea sprijini accelerarea proceselor.

De asemenea, miniștrii au fost rugați să ofere informații despre resursele umane, bugetele și instituțiile din subordinea ministerelor, obligațiile legate de integrarea europeană, posibilitățile de reducere a costurilor administrative și schimbările pe care le-ar considera necesare în funcționarea ministerelor sau a întregului Guvern.

Am acum o imagine mult mai clară asupra situației din fiecare domeniu: unde există echipe și proiecte solide, unde trebuie să accelerăm, unde sunt blocaje și unde este nevoie de ajustări”, a menționat prim-ministrul desemnat.

El a menționat că, în continuare, urmează deciziile privind echipa și consultări cu partidele politice și cu reprezentanți din mai multe domenii, pentru definitivarea programului de guvernare.

Îmi doresc un Guvern concentrat pe câteva priorități clare, disciplinat în folosirea banilor publici și evaluat în funcție de rezultate. Am încredere că, împreună, putem răspunde așteptărilor oamenilor”, a precizat el.

Amintim că Vasile Tofan a fost desemnat oficial prim-ministru al Republicii Moldova de președinta Maia Sandu pe 11 iulie, la o săptămână după demisia lui Alexandru Munteanu. Acesta este un susținător al reformelor liberale radicale, inclusiv al unor măsuri nepopulare, care au stârnit numeroase critici încă înainte de desemnarea sa.

NewsMaker a explicat la ce ne putem aștepta de la mandatul de premier al lui Tofan și ce legătură are cu acesta președintele Argentinei, Javier Milei – AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: