Guvernul Republicii Moldova

Expoziție în PMAN dedicată victimelor foametei din 1946–1947. Maia Sandu: „Li s-a luat până și ultimul bob de grâu”

În a treia sâmbătă din luna aprilie, în R. Moldova sunt comemorate victimele foametei din anii 1946–1947. În acest sens, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău a fost lansată o expoziție care ilustrează cauzele, amploarea și consecințele foametei. Expoziția este disponibilă și online. Președinta Maia Sandu a declarat că „decenii întregi, această tragedie a fost trecută sub tăcere”, dar „memoria colectivă nu poate fi ștearsă”. Premierul Dorin Recean a spus că primăvara și iarna anului 1947 au fost una din cele mai cumplite perioade din istoria neamului nostru și că „regimul totalitar-comunist nu a ales victimele în funcție de limbă sau de etnie”. La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a menționat că nu crede că există vreun sat din Moldova care să nu fi trecut prin această filă neagră a istoriei.

Potrivit Guvernului, care face referire la datele istoricilor, numărul documentat al celor care au fost omorâți prin înfometare în perioada decembrie 1946 – august 1947 în țara noastră a fost de circa 123 de mii de oameni. Alte circa 400.000 de persoane au fost afectate grav de malnutriţie.

Președinta Republicii Moldova Maia Sandu a scris pe o rețea de socializare că astăzi comemorăm victimele foametei comise de regimul sovietic în anii 1946 – 1947.

„Părinților, bunicilor și străbunicilor noștri li s-a luat până și ultimul bob de grâu din poduri, lăsându-i să moară înfometați. A fost un gest intenționat, o metodă barbară de subjugare a populației. Decenii întregi, această tragedie a fost trecută sub tăcere. Dar memoria colectivă nu poate fi ștearsă, iar adevărul trebuie spus”, a adăugat șefa statului.

Premierul Dorin Recean a scris că primăvara și iarna anului 1947 au fost una din cele mai cumplite perioade din istoria neamului nostru.

„După seceta din vara anului 1946, mii de oameni au fost lăsați să moară de foame, în urma unei politici organizate, cu caracter criminal, prin care autoritățile sovietice au impus forțat cote exagerate de livrări agricole și au confiscat orice resursă disponibilă de hrană. (…) Regimul totalitar-comunist, care a provocat foametea din 1946-1947, nu a ales victimele în funcție de limbă sau de etnie. Toți au suferit mult în acea perioadă, în special din zona rurală, iar acea durere comună ar trebui să ne aducă împreună, nu să ne despartă”, a declarat prim-ministrul.

Președintele Parlamentului Igor Grosu a scris că „foametea de atunci este cel mai cumplit fenomen care a cuprins RSS Moldovenească, teritoriul actual al Republicii Moldova”.

„Nu cred că există un sat din Moldova care nu a trecut prin această filă neagră a istoriei. Noi, cei de la Cahul, am auzit de-a lungul anilor istorii cutremurătoare despre cum familii întregi erau lăsate să moară de foame. Și asta pentru că regimul de atunci de la Kremlin a decis confiscarea forțată a cerealelor, indiferent dacă țăranilor le rămânea ceva sau nu pentru consumul propriu”, a menționat oficialul.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

România l-a convocat pe ambasadorul Rusiei. A doua oară în această săptămână

Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a fost convocat la sediul Ministerului român al Afacerilor Externe (MAE) pentru discuții, în contextul dronei rusești care a intrat în spațiul aerian al țării. Potrivit Digi24, informația a fost comunicată de ministrul român de Externe, Oana Ţoiu. Este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE în această săptămână.

Țoiu a anunțat că ambasadorul Rusiei la București a fost convocat la MAE pentru discuții programate să aibă loc în seara zilei de 14 septembrie. Potrivit sursei, este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE. El a fost chemat și pe 12 septembrie, pentru a i se transmite poziția de condamnare a violării spaţiului aerian al Poloniei de către drone ruseşti.

Întrebată ce se așteaptă să obțină din discuțiile din această seară cu ambasadorul rus, ministra a răspuns: „Nu ne așteptăm să obținem ceva anume din discuția respectivă, cât să comunicăm foarte clar protestul României”.

La precizarea dacă MAE este pregătit să expulzeze diplomați ruși de la București, dacă se repetă astfel de incidente, Țoiu a răspuns: „Există mai multe instrumente diplomatice, însă în acest moment principalul lucru pentru noi este să ne asigurăm că întărim colaborarea internațională atât în cadrul NATO, cât și în cadrul UE, pentru că primul lucru pe care trebuie să-l facem este să ne asigurăm că aceste incidente sunt descurajate”.

„Ce este important în această perioadă este să arătăm unitatea, alături de alți membri ai Uniunii Europene, de aliații noștri din NATO”, a mai declarat ministra de Externe.

Întrebată dacă a cerut, în numele României, garanții de securitate suplimentare din partea NATO și UE, Țoiu a comunicat: „Avem în acest moment garanții de securitate și din partea NATO și UE, în sensul atât a prezenței NATO pe teritoriul României și a bazelor NATO, cât și a eforturilor comune pe care le facem pentru mecanisme comune de descurajare, așa cum este și pachetul comun de sancțiuni”.

***

O dronă rusească a pătruns, în seara zilei de 13 septembrie, în spațiul aerian al României. Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că avioanele ridicate „au văzut” drona și „au fost foarte aproape s-o dea jos”. Și Polonia a ridicat aeronave, în seara zilei de sâmbătă, ca răspuns la amenințarea reprezentată de dronele rusești care operau deasupra Ucrainei. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că militarii ruși știu exact unde își îndreaptă dronele, ceea ce „este o extindere evidentă a războiului de către Rusia”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: