Guvernul Republicii Moldova

Expoziție în PMAN dedicată victimelor foametei din 1946–1947. Maia Sandu: „Li s-a luat până și ultimul bob de grâu”

În a treia sâmbătă din luna aprilie, în R. Moldova sunt comemorate victimele foametei din anii 1946–1947. În acest sens, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău a fost lansată o expoziție care ilustrează cauzele, amploarea și consecințele foametei. Expoziția este disponibilă și online. Președinta Maia Sandu a declarat că „decenii întregi, această tragedie a fost trecută sub tăcere”, dar „memoria colectivă nu poate fi ștearsă”. Premierul Dorin Recean a spus că primăvara și iarna anului 1947 au fost una din cele mai cumplite perioade din istoria neamului nostru și că „regimul totalitar-comunist nu a ales victimele în funcție de limbă sau de etnie”. La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a menționat că nu crede că există vreun sat din Moldova care să nu fi trecut prin această filă neagră a istoriei.

Potrivit Guvernului, care face referire la datele istoricilor, numărul documentat al celor care au fost omorâți prin înfometare în perioada decembrie 1946 – august 1947 în țara noastră a fost de circa 123 de mii de oameni. Alte circa 400.000 de persoane au fost afectate grav de malnutriţie.

Președinta Republicii Moldova Maia Sandu a scris pe o rețea de socializare că astăzi comemorăm victimele foametei comise de regimul sovietic în anii 1946 – 1947.

„Părinților, bunicilor și străbunicilor noștri li s-a luat până și ultimul bob de grâu din poduri, lăsându-i să moară înfometați. A fost un gest intenționat, o metodă barbară de subjugare a populației. Decenii întregi, această tragedie a fost trecută sub tăcere. Dar memoria colectivă nu poate fi ștearsă, iar adevărul trebuie spus”, a adăugat șefa statului.

Premierul Dorin Recean a scris că primăvara și iarna anului 1947 au fost una din cele mai cumplite perioade din istoria neamului nostru.

„După seceta din vara anului 1946, mii de oameni au fost lăsați să moară de foame, în urma unei politici organizate, cu caracter criminal, prin care autoritățile sovietice au impus forțat cote exagerate de livrări agricole și au confiscat orice resursă disponibilă de hrană. (…) Regimul totalitar-comunist, care a provocat foametea din 1946-1947, nu a ales victimele în funcție de limbă sau de etnie. Toți au suferit mult în acea perioadă, în special din zona rurală, iar acea durere comună ar trebui să ne aducă împreună, nu să ne despartă”, a declarat prim-ministrul.

Președintele Parlamentului Igor Grosu a scris că „foametea de atunci este cel mai cumplit fenomen care a cuprins RSS Moldovenească, teritoriul actual al Republicii Moldova”.

„Nu cred că există un sat din Moldova care nu a trecut prin această filă neagră a istoriei. Noi, cei de la Cahul, am auzit de-a lungul anilor istorii cutremurătoare despre cum familii întregi erau lăsate să moară de foame. Și asta pentru că regimul de atunci de la Kremlin a decis confiscarea forțată a cerealelor, indiferent dacă țăranilor le rămânea ceva sau nu pentru consumul propriu”, a menționat oficialul.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: