Facturi și rate ipotecare, achitate din contul statului. Facilități pentru italienii din zonele afectate de coronavirus

Italienii din zonele afectate de coronavirus ar putea fi scutiţi de plata ratelor la creditele ipotecare. De asemenea, guvernul de la Roma le va plăti facturile la energie, gaze naturale şi colectarea deşeurilor. Anunțul a fost făcut de către  ministrul italian pentru dezvoltare economică, Stefano Patuanelli, potrivit publicaţiei La Repubblica, citată de Mediafax.

Guvernul condus de Giuseppe Conte a pregătit un pachet de măsuri ce vine să amelioreze efectele economice negative ale epidemiei asupra populaţiei.

„Conţine primele măsuri de urgenţă. Acestea sunt legate de suspendarea plăţii facturilor la energie electrică, gaze naturale şi colectarea deşeurilor, împreună cu suspendarea plăţii ratelor la creditele ipotecare şi consolidarea fondului de garantare”, a spus Patuanelli.

Guvernul italian va mai reveni ulterior cu un alt pachet de măsuri pentru a ameliora „pagubele directe suferite de companiile din zona roşie”, a mai anunţat ministrul. „Trebuie apoi să ne gândim la impactul indirect asupra lanţurilor de aprovizionare”, a afirmat Stefano Patuanelli.

Proiectul de ordonanţă prevede scutirea de la plată a facturilor la energie electrică, gaze şi cele pentru colectarea deşeurilor pe o perioadă de şase luni. Italienii din zonele afectate de coronavirus vor mai fi scutiţi şi de plata ratelor la creditele ipotecare. Companiile care au primit finanţări de la Agenţia italiană pentru investiţii şi dezvoltarea afacerilor, Invitalia, vor fi şi ele scutite de la rambursarea finanţărilor. Toţi cei care vor să fie subvenţionaţi trebuie să depună cereri în acest sens la autorităţile locale, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a ordinului.

Totodată, vor fi suspendate plăţile RCA până la 31 iulie, dar şi contribuţiile plătite de companiile italiene la Camerele de Comerţ. Companiile mici şi mijlocii vor mai putea primi garanţii pentru credite de la fondul de garantare naţional pentru a se asigura o reluare corespunzătoare a activităţii economice.

Firmele care profită de criză şi majorează preţurile la produse şi echipamente medicale pentru a-şi majora câştigurile riscă amenzi usturătoare, mai arată documentul.

Amintim că, potrivit celui mai recent bilanț, 650 de oameni sunt infectați cu COVID-19. De asemenea, sunt 17 decese și 45 de cazuri de însănătoșire.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Максим Андреев, NewsMaker

Cum ar vota românii la un referendum pentru unirea cu Republica Moldova: sondaj

56% dintre respondenții unui sondaj, realizat în rândul populației adulte din România, au declarat că ar vota pentru reunirea cu Republica Moldova la un eventual referendum. Sondajul a fost realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) în perioada 14–23 ianuarie și prezentat pe 25 ianuarie.

„În ipoteza unui vot privind reunirea Republicii Moldova cu România, susținut public de președinta Maia Sandu, 56% dintre respondenți declară că ar vota pentru reunire la un eventual referendum”, au relatat autorii sondajului.

Potrivit sursei citate, 37% au afirmat că nu ar susține un astfel de demers, iar 7% nu au o opinie clară. „Datele indică existența unei majorități favorabile unirii, dar și un nivel semnificativ de opoziție, ceea ce sugerează un subiect puternic polarizant în spațiul public românesc”, au comunicat autorii cercetării.

Potrivit autorilor, sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1 067 respondenți, populație adultă rezidentă din România, cu vârsta de 18 ani și peste. Datele au fost colectate prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de computer), în perioada 14–23 ianuarie 2026. „Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, cu o marjă maximă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%”, au comunicat autorii cercetării.

***

Subiectul unirii a fost readus în discuție după ce, într-un interviu pentru presa britanică, publicat pe 11 ianuarie 2026, președinta Maia Sandu a declarat că, dacă ar avea loc un referendum, ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România. Maia Sandu a mai declarat că, în prezent, nu există o majoritate de cetățeni moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău urmăresc mai degrabă aderarea Republicii Moldova la UE, sprijinită de majoritatea populației. 

Nu este pentru prima dată când Maia Sandu se pronunță în favoarea unirii cu România. În 2016, anul în care a participat pentru prima dată la alegerile prezidențiale, ea a declarat că ar vota pentru unirea cu România în eventualitatea unui referendum.

Ultima declarație a Maiei Sandu a generat un val de reacții în spațiul public. Unii au lansat apeluri la demisie și acuzații de trădare, în timp ce alții au transmis mesaje de susținere. NewsMaker a analizat ce impact ar putea avea această declarație asupra reputației politice a Maiei Sandu și asupra mișcării unioniste.

Menționăm că, la câteva zile după declarațiile Maia Sandu, Nicușor Dan a spus că autoritățile de la București vor sprijini aderarea Republicii Moldova la UE, adăugând că „integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă una din căile de a fi împreună„. Ulterior, Nicușor Dan a declarat că România va fi pregătită să ia în serios scenariul unirii „în momentul în care o majoritate în Republica Moldova va dori asta”.

În prezent, datele sociologice arată că ideea unirii nu se bucură de susținerea majorității cetățenilor moldoveni. Un sondaj al Barometrului Opiniei Publice, publicat în septembrie 2025, a arătat că 33,4% dintre cetățenii moldoveni ar susține unirea cu România, în timp ce 45,7% ar vota împotrivă, iar 16,7% rămân indeciși.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: