Andrei Mardari / NewsMaker

Fără interdicții, dar și fără subvenții? Bolea, precizări despre adaptarea agriculturii în regiunile cu puține precipitații

Agricultorilor moldoveni nu li se va interzice plantarea culturilor în regiunile în care nu plouă destul. Autoritățile vor veni cu o recomandare către aceștia, însă toate recomandările se vor regăsi în politicile de subvenționare. Precizările au fost făcute de ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Vladimir Bolea, pe 29 august. Cu o zi înainte, ministrul declara că o să fie stabilit la nivel de lege că dacă în regiunea în care se cultivă sunt precipitații sub 600 sau 550 milimetri nu trebuie să fie plantat porumbul.

Oficialul a spus că „nu poate să fie nici un fel de interdicție la semănat”.

Seamănă ce vrei, cum vrei, noi o să venim cu recomandări și evident că toate recomandările se vor regăsi în politicile de subvenționare, pentru că pe noi ne interesează ca agenții economici din Republica Moldova, din sudul Moldovei, să nu falimenteze. Deci, dacă tu pui porumb și tu ai 3 tone – 4 tone, și spre exemplu în Nisporeni în 2022 cu sistem de irigare a avut 17 tone de boabe, păi cum te poți compara cu ei? Dar dacă noi vorbim despre nordul Republicii Moldova unde în mod normal au 9-10-11 tone de porumb, tu cum poți să te compari cu el? Deci tu ai pierdut, și nivelul de cheltuieli sunt aceleași, tu ai pierdut din start această concurență”, a precizat ministrul, la emisiunea „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.

El a adăugat că autoritățile vor veni cu recomandări cu tipurile de culturi care trebuie să fie semănate.

Repet, pe noi ne interesează ca agenții economici din sudul Republicii Moldova să fie pe profit, pentru că an de an se repetă povestea sărăciei lor și ei găsesc întotdeauna diferiți factori externi care, nu fără doar și poate, au influențat rezultatul lor – și Covidul, și războiul, și importurile din Ucraina, toate au influențat, dar nu stau la baza sărăciei. La baza sărăciei stă productivitatea foarte joasă a produselor, comparativ cu cei de la nord”, a menționat Bolea.

La precizarea prezentatorului emisiunii da „nu interzice cultivarea de porumb” și dacă „este o recomandare pe anumite zone a Republicii Moldova”, Bolea a spus: „Categoric nu”. E recomandare, a menționat oficialul.

Deci, să fie foarte clar, noi suntem preocupați ca agricultorii din sudul Republicii Moldova să nu dea faliment, ca să aibă profit. (…) Asta este preocuparea noastră și recomandările pe care noi le vom face lor vor fi legate anume de acest domeniu. El poate să facă ce vrea el, evident, pentru că el își face planurile de afaceri, el își asumă consecințele”, a conchis Bolea.

***

Pe 28 august, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Vladimir Bolea declara că „în toamnă, o să apară iarăși sudul Republicii Moldova” – „sunt sigur, cu probleme la culturile de grupa a II-a”.

„Floarea soarelui, spre exemplu, poate mai puțin, dar porumb. Și sincer să fiu, pentru toată lumea este clar că în ultimii 2 000 de ani în sudul Republicii Moldova precipitațiile sunt la nivel de 200 – 300 milimetri, iar porumbul are nevoie de 580 – 600 ca să crească. Practic o să urmeze la nivel de lege să stabilim că dacă în regiunea în care tu cultivi sunt precipitații sub 600 sau 550 milimetri, tu nu trebuie să pui porumb. O să ajungem la nivelul ăsta, pentru că dacă tu nu ai un agronom să-ți spună lucrul ăsta, noi la nivel de lege centralizat o să spunem că tu nu poți să pui porumb în sudul Republicii Moldova”, a spus ministrul.

Pe fondul schimbărilor climatice, savanții moldoveni consideră că porumbul trebuie înlocuit cu sorbul, iar soia – cu năutul. Totodată să fie reduse suprafețele de culturi prășitoare. Declarațiile au fost făcute de directorul Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia” din Bălţi Boris Boincean, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, doctor habilitat și profesor cercetător.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Maia Sandu/Facebook

Maia Sandu, la 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România: „Cine știe care era soarta noastră azi dacă nu se înfăptuia?”

Republica Moldova marchează, pe 27 martie, 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România, iar conducerea țării a transmis mesaje în care a subliniat despre importanța istorică și simbolică a acestui eveniment pentru identitatea națională și parcursul european. Președinta Maia Sandu a declarat că Unirea din 1918 a reprezentat „o reîntoarcere vitală în familie”, după o perioadă îndelungată de ocupație a Imperiului Rus, care a încercat să șteargă identitatea și limba populației dintre Prut și Nistru.

„Cine știe care era soarta noastră azi dacă nu se înfăptuia acel act istoric?  Adevărul istoric trebuie știut și rostit: pasul curajos de acum 108 ani a dat neamului nostru puterea de a rezista identitar în fața ocupației sovietice ulterioare, de a-și duce mai departe tradițiile, limba română, de a-și cere locul binemeritat ca parte a lumii libere”, a menționat șefa statului.

Președinta a evidențiat că chiar dacă Republica Moldova și România sunt deja state separate, Bucureștiul a acordat sprijin constant țării noastre.

„Chiar dacă timpurile vitrege ne-au despărțit, România ne este aproape, cu grijă și sprijin constant. Cu România la braț, vom reuși să îndeplinim dezideratul generației noastre – să revenim în familia europeană, să ne modernizăm și să ne protejăm democrația și pacea”, a adăugat Maia Sandu.

La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a calificat Unirea drept „un act de voință națională” și un reper al demnității și aspirațiilor comune. Acesta a remarcat sprijinul oferit de România în momente dificile, inclusiv în timpul pandemiei, în contextul războiului din regiune și al crizelor energetice.

În ultimii ani, fiecare dintre noi a simțit sprijinul constant al României. România ne-a fost alături în timpul pandemiei, ne este alături de mai bine de patru ani, de când avem război la hotar, ne sprijină atunci când suntem lăsați în frig și în beznă, ne susține în parcursul nostru european și a intervenit prompt în ajutor zilele trecute, când râul Nistru a fost poluat în urma agresiunii ruse. Cel mai bun mod de a onora acel moment istoric este să întărim legăturile dintre oamenii de pe ambele maluri ale Prutului. Și asta facem!”, a precizat speakerul.

Mesaj a transmis și prim-ministrul Alexandru Munteanu, care a subliniat că apropierea dintre cele două state este vizibilă prin proiecte concrete, de la infrastructură la cooperare economică și sprijin pentru integrarea europeană.

„România rămâne cel mai statornic și de încredere partener al Republicii Moldova. Vorbim aceeași limbă, împărtășim aceleași valori și tradiții și construim împreună un viitor în pace și prosperitate. Cea mai înălțătoare formă de a onora Ziua Unirii Basarabiei cu România este să continuăm munca începută: să fortificăm relațiile noastre economice, să asigurăm independența energetică a țării și să ne asigurăm că viitorul copiilor noștri este unul al libertății, într-o familie europeană unită”, a declarat Munteanu.

***

Amintim că, în cadrul unui interviu publicat pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a reiterat una dintre pozițiile sale din trecut privind unirea Republicii Moldova cu România. Ea a spus că ar vota în favoarea unirii celor două state în eventualitatea organizării unui referendum. Maia Sandu a menționat că un astfel de scenariu ar proteja statul de amenințările care vin partea Rusiei, care duce de aproape patru ani un război de agresiune împotriva Ucrainei și a încercat să influențeze procesele electorale din Republica Moldova. În acela și timp, Maia Sandu a subliniat că, în prezent, nu există o majoritate de moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău vor urmări dezideratul privind aderarea Republicii Moldova la UE, care este sprijinit de cea mai mare parte a societății.

Ulterior, mai mulți oficiali de la Chișinău, inclusiv președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Alexandru Munteanu, la fel au declarat că ar sprijini unirea cu România dacă ar fi un organizat un referendum pe acest subiect.

Un sondaj al companiei IDara, publicat pe 10 marti 2025, arată că sprijinul pentru unirea Republicii Moldova cu România a crescut cu aproape 10% în ultimele luni. Autorii cercetării spun că schimbarea ar putea avea legătură cu declarația președintei Maia Sandu, care a spus într-un interviu că ar vota pentru unire, dacă ar fi organizat un referendum în acest sens.

Conform sondajului, 42,3% dintre respondenți se declară în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, iar 47,7% sunt împotrivă. Alți 10% spun că nu știu sau nu au oferit un răspuns. Prin comparație, un sondaj iData realizat în septembrie 2025 arată că doar 32,4% dintre respondenți susțineau unirea, în timp ce 60,6% erau împotrivă, iar 7% nu aveau o opinie sau un răspuns.

Sondajul a analizat și reacția cetățenilor la declarația președintei Maia Sandu privind unirea cu România. Potrivit rezultatelor, 43,5% dintre respondenți spun că nu susțin deloc această declarație, iar 8,9% afirmă că mai degrabă nu o susțin. Pe de altă parte, 23,7% spun că o susțin pe deplin, iar 15,6% declară că mai degrabă o susțin. Alți 6,6% nu au o opinie, iar 1,8% nu au răspuns.

Pe 27 martie 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care spune că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: