Andrei Mardari / NewsMaker

Fără interdicții, dar și fără subvenții? Bolea, precizări despre adaptarea agriculturii în regiunile cu puține precipitații

Agricultorilor moldoveni nu li se va interzice plantarea culturilor în regiunile în care nu plouă destul. Autoritățile vor veni cu o recomandare către aceștia, însă toate recomandările se vor regăsi în politicile de subvenționare. Precizările au fost făcute de ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Vladimir Bolea, pe 29 august. Cu o zi înainte, ministrul declara că o să fie stabilit la nivel de lege că dacă în regiunea în care se cultivă sunt precipitații sub 600 sau 550 milimetri nu trebuie să fie plantat porumbul.

Oficialul a spus că „nu poate să fie nici un fel de interdicție la semănat”.

Seamănă ce vrei, cum vrei, noi o să venim cu recomandări și evident că toate recomandările se vor regăsi în politicile de subvenționare, pentru că pe noi ne interesează ca agenții economici din Republica Moldova, din sudul Moldovei, să nu falimenteze. Deci, dacă tu pui porumb și tu ai 3 tone – 4 tone, și spre exemplu în Nisporeni în 2022 cu sistem de irigare a avut 17 tone de boabe, păi cum te poți compara cu ei? Dar dacă noi vorbim despre nordul Republicii Moldova unde în mod normal au 9-10-11 tone de porumb, tu cum poți să te compari cu el? Deci tu ai pierdut, și nivelul de cheltuieli sunt aceleași, tu ai pierdut din start această concurență”, a precizat ministrul, la emisiunea „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.

El a adăugat că autoritățile vor veni cu recomandări cu tipurile de culturi care trebuie să fie semănate.

Repet, pe noi ne interesează ca agenții economici din sudul Republicii Moldova să fie pe profit, pentru că an de an se repetă povestea sărăciei lor și ei găsesc întotdeauna diferiți factori externi care, nu fără doar și poate, au influențat rezultatul lor – și Covidul, și războiul, și importurile din Ucraina, toate au influențat, dar nu stau la baza sărăciei. La baza sărăciei stă productivitatea foarte joasă a produselor, comparativ cu cei de la nord”, a menționat Bolea.

La precizarea prezentatorului emisiunii da „nu interzice cultivarea de porumb” și dacă „este o recomandare pe anumite zone a Republicii Moldova”, Bolea a spus: „Categoric nu”. E recomandare, a menționat oficialul.

Deci, să fie foarte clar, noi suntem preocupați ca agricultorii din sudul Republicii Moldova să nu dea faliment, ca să aibă profit. (…) Asta este preocuparea noastră și recomandările pe care noi le vom face lor vor fi legate anume de acest domeniu. El poate să facă ce vrea el, evident, pentru că el își face planurile de afaceri, el își asumă consecințele”, a conchis Bolea.

***

Pe 28 august, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Vladimir Bolea declara că „în toamnă, o să apară iarăși sudul Republicii Moldova” – „sunt sigur, cu probleme la culturile de grupa a II-a”.

„Floarea soarelui, spre exemplu, poate mai puțin, dar porumb. Și sincer să fiu, pentru toată lumea este clar că în ultimii 2 000 de ani în sudul Republicii Moldova precipitațiile sunt la nivel de 200 – 300 milimetri, iar porumbul are nevoie de 580 – 600 ca să crească. Practic o să urmeze la nivel de lege să stabilim că dacă în regiunea în care tu cultivi sunt precipitații sub 600 sau 550 milimetri, tu nu trebuie să pui porumb. O să ajungem la nivelul ăsta, pentru că dacă tu nu ai un agronom să-ți spună lucrul ăsta, noi la nivel de lege centralizat o să spunem că tu nu poți să pui porumb în sudul Republicii Moldova”, a spus ministrul.

Pe fondul schimbărilor climatice, savanții moldoveni consideră că porumbul trebuie înlocuit cu sorbul, iar soia – cu năutul. Totodată să fie reduse suprafețele de culturi prășitoare. Declarațiile au fost făcute de directorul Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia” din Bălţi Boris Boincean, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, doctor habilitat și profesor cercetător.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: