Andrei Mardari / NewsMaker

Fără interdicții, dar și fără subvenții? Bolea, precizări despre adaptarea agriculturii în regiunile cu puține precipitații

Agricultorilor moldoveni nu li se va interzice plantarea culturilor în regiunile în care nu plouă destul. Autoritățile vor veni cu o recomandare către aceștia, însă toate recomandările se vor regăsi în politicile de subvenționare. Precizările au fost făcute de ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Vladimir Bolea, pe 29 august. Cu o zi înainte, ministrul declara că o să fie stabilit la nivel de lege că dacă în regiunea în care se cultivă sunt precipitații sub 600 sau 550 milimetri nu trebuie să fie plantat porumbul.

Oficialul a spus că „nu poate să fie nici un fel de interdicție la semănat”.

Seamănă ce vrei, cum vrei, noi o să venim cu recomandări și evident că toate recomandările se vor regăsi în politicile de subvenționare, pentru că pe noi ne interesează ca agenții economici din Republica Moldova, din sudul Moldovei, să nu falimenteze. Deci, dacă tu pui porumb și tu ai 3 tone – 4 tone, și spre exemplu în Nisporeni în 2022 cu sistem de irigare a avut 17 tone de boabe, păi cum te poți compara cu ei? Dar dacă noi vorbim despre nordul Republicii Moldova unde în mod normal au 9-10-11 tone de porumb, tu cum poți să te compari cu el? Deci tu ai pierdut, și nivelul de cheltuieli sunt aceleași, tu ai pierdut din start această concurență”, a precizat ministrul, la emisiunea „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.

El a adăugat că autoritățile vor veni cu recomandări cu tipurile de culturi care trebuie să fie semănate.

Repet, pe noi ne interesează ca agenții economici din sudul Republicii Moldova să fie pe profit, pentru că an de an se repetă povestea sărăciei lor și ei găsesc întotdeauna diferiți factori externi care, nu fără doar și poate, au influențat rezultatul lor – și Covidul, și războiul, și importurile din Ucraina, toate au influențat, dar nu stau la baza sărăciei. La baza sărăciei stă productivitatea foarte joasă a produselor, comparativ cu cei de la nord”, a menționat Bolea.

La precizarea prezentatorului emisiunii da „nu interzice cultivarea de porumb” și dacă „este o recomandare pe anumite zone a Republicii Moldova”, Bolea a spus: „Categoric nu”. E recomandare, a menționat oficialul.

Deci, să fie foarte clar, noi suntem preocupați ca agricultorii din sudul Republicii Moldova să nu dea faliment, ca să aibă profit. (…) Asta este preocuparea noastră și recomandările pe care noi le vom face lor vor fi legate anume de acest domeniu. El poate să facă ce vrea el, evident, pentru că el își face planurile de afaceri, el își asumă consecințele”, a conchis Bolea.

***

Pe 28 august, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Vladimir Bolea declara că „în toamnă, o să apară iarăși sudul Republicii Moldova” – „sunt sigur, cu probleme la culturile de grupa a II-a”.

„Floarea soarelui, spre exemplu, poate mai puțin, dar porumb. Și sincer să fiu, pentru toată lumea este clar că în ultimii 2 000 de ani în sudul Republicii Moldova precipitațiile sunt la nivel de 200 – 300 milimetri, iar porumbul are nevoie de 580 – 600 ca să crească. Practic o să urmeze la nivel de lege să stabilim că dacă în regiunea în care tu cultivi sunt precipitații sub 600 sau 550 milimetri, tu nu trebuie să pui porumb. O să ajungem la nivelul ăsta, pentru că dacă tu nu ai un agronom să-ți spună lucrul ăsta, noi la nivel de lege centralizat o să spunem că tu nu poți să pui porumb în sudul Republicii Moldova”, a spus ministrul.

Pe fondul schimbărilor climatice, savanții moldoveni consideră că porumbul trebuie înlocuit cu sorbul, iar soia – cu năutul. Totodată să fie reduse suprafețele de culturi prășitoare. Declarațiile au fost făcute de directorul Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia” din Bălţi Boris Boincean, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, doctor habilitat și profesor cercetător.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/George Alin Radu

VIDEO Rând de câțiva kilometri la Iași pentru a se închina moaștelor Sfintei Parascheva

Peste 100.000 de oameni au ajuns în ultimele zile la Iași să se închine la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, scrie Digi24. Rândul de pelerini s-a întins pe o distanță de patru kilometri, iar timpul de așteptare a depășit opt ore.

Moaştele se află la Catedrala Mitropolitană din Iaşi.

„Distanța rândului de închinare este la niște cote pe care nu-mi aduc aminte să le fi înregistrat în anii trecuți. Sunt peste 4 km, 4,5 km”, a declarat reprezentantul Arhiepiscopiei Iaşilor, Lucian Apopei.

radioconstanta.ro

Potrivit Hotnews, în perioada 8-15 octombrie, Catedrala Mitropolitană din Iaşi devine loc de pelerinaj, întrucât pe 14 octombrie este prăznuit hramul Sf. Cuvioase Parascheva. Anual, la acest pelerinaj participă, în medie, 300.000 de credincioşi din ţară şi străinătate, fapt care transformă Iaşiul în unul dintre cele mai mari centre de pelerinaj din ţară.

Cunoscută şi sub numele de Sfânta Vineri, Cuvioasa Parascheva s-a născut în localitatea Epivat, astăzi Capul Kaliacra, din Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în prima jumătate a secolului al XI-lea. Moaştele Cuvioasei au fost păstrate aproape 200 de ani într-o biserică din Epivat, apoi la Târnovo, iar în secolul al XVI-lea au fost duse la Constantinopol. În anul 1641, pe 13 iunie, voievodul Vasile Lupu a reuşit să le aducă la Iaşi, aşezându-le în biserica Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi”. În prezent, moaştele Cuvioasei Parascheva se află la Catedrala Mitropolitană din Iaşi. Racla Sfintei Parascheva a fost mutată aici de la sfârşitul secolului al XIX-lea, în 1888, după ce moaştele au scăpat neatinse din incendiul de la Biserica „Trei Ierarhi”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: