Farmacia Familiei a triumfat la „Marca Comercială a Anului 2025”, cu 8 premii de AUR

Farmacia Familiei a defilat cu mândrie la Gala Businessului Moldovenesc, un eveniment de referință dedicat performanței și excelenței în mediul de afaceri din Republica Moldova. În cadrul acestei ediții, compania a demonstrat încă o dată că standardele sale sunt de aur, fiind apreciată în mai multe categorii importante.

O distincție supremă pentru calitate

Unul dintre cele mai valoroase momente ale serii a fost obținerea celei mai înalte distincții în categoria „Premiul pentru Realizări în Domeniul Calității”. Farmacia Familiei a fost onorată cu „Premiul Calității – Zeița Calității”, un simbol al angajamentului constant față de excelență, grijă și standarde ridicate în tot ceea ce face.

Recunoaștere multiplă pentru Marca Comercială a Anului

În cadrul categoriei „Marca Comercială a Anului”, Farmacia Familiei a fost distinsă cu șapte premii importante, care reflectă performanța continuă, responsabilitatea socială și încrederea construită în timp:

  • Liderul anului – Mercuriul de Aur
  • Business Online – Mercuriul de Aur în Cristal
  • Responsabil Social – Mercuriul de Aur în Cristal
  • Femeia în Afaceri – Mercuriul de Aur în Cristal
  • Economia Verde – Mercuriul de Aur în Cristal
  • Marca Locală – Medalie de Aur
  • Aprecierea Consumatorului – Medalie de Aur

Premii care vorbesc despre oameni

Dincolo de trofee și distincții, aceste premii sunt despre oameni. Despre echipa Farmacia Familiei, o echipă dedicată și unită. Despre partenerii care contribuie zi de zi la dezvoltare. Și, mai ales, despre pacienții care aleg să aibă încredere în noi.

Fiecare recunoaștere primită ne motivează să continuăm cu aceeași responsabilitate și pasiune, oferind servicii de calitate și grijă adevărată pentru sănătate. Vă mulțumim pentru încredere!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alexandr Petkov

Situația apei potabile din Bălți: primăria instalează sisteme de filtrare în grădinițe

Primăria municipiului Bălți a început instalarea de sisteme de filtrare a apei în grădinițe, după ce o investigație a arătat că apa din rețeaua urbană ar conține elemente nocive și ar fi improprie pentru consum. Anunțul a fost făcut de primarul Alexandr Petkov, marți, 2 iunie.

Alexandr Petkov a comunicat, după mai multe plângeri din partea cetățenilor privind calitatea apei, municipalitatea a apelat la un laborator din Iași.

Analizele care au fost efectuate asupra apei provenite din foraj, în special la Bălțiul Nou, la grădinița numărul 2, au confirmat prezența unor substanțe mai puțin plăcute, inclusiv nitriți. Apa care este în apeduct, întreaga zonă Bălțiul Nou, care se alimentează de la sonda artiziană, nu este una potabilă. Acea apă este una tehnică, ca să fie clar tuturor, inclusiv celor care o facturează ca apă potabilă”, a menționat Petkov, citat într-un comunicat emis de primărie.

Edilul susține că problema nu ține de apa care ajunge la Bălți din direcția Soroca, ci de contaminarea care are loc în rețeaua municipiului. În acest sens, primarul a solicitat implicarea organelor de drept, considerând că managementul operatorului de apă nu și-ar fi îndeplinit obligația de a informa corect consumatorii.

Ca măsură de protecție, primăria a început instalarea unor sisteme de filtrare în grădinițe.

Am dispus și am căutat deja ca să punem filtru specializat pentru apă la grădinița numărul 2 din Bălțiul Nou. Acesta a fost instalat ieri. Când au revenit astăzi deja, ei consumă apă filtrată. Consumă apă filtrată la cantină. Cadrele de la grădiniță sunt instruite, referitor la aceea că apa pentru alimentație este utilizată doar din robinetul care vine de la filtru”, a precizat primarul.

De asemenea, edilul a subliniat că, treptat, și școlile din municipiu vor fi dotate cu astfel de echipamente.

Amintim că, pe 16 mai, Alexandr Petkov a semnalat că de mai bine de o săptămână locuitorii reclamau mirosul neobișnuit al apei, iar analizele efectuate pe strada Stryiska arătaseră că gustul și mirosul apei nu corespund normelor. Directorul tehnic al Apă-Canal Bălți, Vitalie Ungureanu, declarase atunci că apa este calitativă și sigură pentru consum, precizând că pe unele străzi se simte mai puternic mirosul de clor, care nu este periculos pentru consumatori.

Ulterior, primarul a sesizat Procuratura Generală în legătură cu calitatea apei potabile din Bălți, cerând deschiderea unei anchete penale împotriva conducerii întreprinderii Apă-Canal Bălți.

Recent, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că instituția pe care o conduce de gestiunea resurselor de apă din Nistru, însă obligația de a asigura că apa livrată consumatorilor îndeplinește normele de calitate revine operatorului Apă-Canal Bălți. El a spus că întreprinderea poate fi dată în judecată dacă nu respectă normele sanitare în vigoare.

NewsMaker

Vicepremier: Republica Moldova ar putea să se unească cu România, dacă procesul de aderare la UE va stagna

Autoritățile de la Chișinău vor lua în considerare scenariul reunificării Republicii Moldova cu România, dacă procesul de aderare la Uniunea Europeană va stagna. Afirmația a fost făcută de Eugeniu Osmochescu, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării și vicepremier, într-un interviu pentru Euractiv.

Eugeniu Osmochescu a declarat că obiectivul Republicii Moldova rămâne semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2028. Totodată, oficialul a spus că, în cazul în care procesul ar stagna, Chișinăul va lua în considerare alte posibilități.

El a descris o eventuală unire cu România drept una dintre opțiuni. „Acesta este planul B”, a declarat Osmochescu.

Întrebat dacă un astfel de scenariu ar schimba fundamental identitatea Republicii Moldova, ministrul Economiei a argumentat că majoritatea moldovenilor au deja legături culturale și familiale strânse cu România, iar mulți dintre ei dețin cetățenia română.

Există un cost. Acesta va trebui să fie suportat de România și de Uniunea Europeană. Dar costul nu ar fi atât de mare precum cel al reunificării fostelor Germanii (de Est și de Vest – n. r.)”, a spus el.

Amintim că, de la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o potențială unire dintre Republica Moldova și România, afirmând inclusiv că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în mai, la Strasbourg, șefa statului a semnalat că Chișinăul ar putea analiza posibilitatea reunificării drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.

Conform unui sondaj iData, în prezent, 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România. Peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt: circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.

***

Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024, iar în prezent poartă discuții tehnice cu Comisia Europeană pe toate cele șase clustere de negociere.

Deschiderea formală a clusterelor de negociere, care necesită aprobarea unanimă a statelor membre ale UE, a fost blocată de opoziția Ungariei față de candidatura Ucrainei. În urma alegerilor parlamentare ungare din aprilie, Fidesz – formațiunea care a guvernat țara timp de 16 ani – și prim-ministrul Viktor Orban au pierdut puterea. Guvernarea a fost preluată de Tisza, iar liderul său, Peter Magyar, a devenit premier. Noul lider de la Budapesta a sugerat că nu se va opune avansării procesului de negocieri.

Recent, Euractiv a scris că Comisia Europeană se așteaptă ca primul cluster de negociere să fie deschis pe 16 iunie.

Actuala conducere a Republicii Moldova și-a propus drept obiectiv semnarea tratatului de aderare la UE până în 2028.

Максим Андреев, NewsMaker

„Casa rusă” se mută la Tiraspol, după ce a fost forțată să se închidă la Chișinău? Reacția Biroului de reintegrare

Tiraspolul intenționează să deschidă un „centru rus” în regiunea transnistreană după încetarea activității Centrului Rus de Știință și Cultură de la Chișinău. Anunțul a fost făcut pe 2 iunie de pretinsul ministru de „externe” al regiunii transnistrene, Vitalii Ignatiev. Potrivit acestuia, inițiativa este un răspuns la ceea ce a numit „limitarea prezenței Rusiei” în Moldova.

„Conducerea Republicii Moldova a luat decizia de a rupe legăturile cultural-umanitare cu Rusia. Considerăm oportun să soluționăm definitiv problema deschiderii pe teritoriul Transnistriei a unui centru rus cu funcționalitate deplină pentru cooperarea culturală și umanitară multilaterală dintre Rusia și Transnistria. Această decizie ne va ajuta să contracarăm tentativele distructive de limitare a prezenței Rusiei”, a declarat Vitali Ignatiev, citat de presa locală.

Solicitat pentru o reacție de NewsMaker, Biroul politici de reintegrare a precizat că reprezentanții de la Tiraspol nu au competențe legale pentru a decide deschiderea unor asemenea centre pe teritoriul Republicii Moldova.

„Aprobarea procedurilor de resort, reglementarea modului de funcționare, a statutului și domeniilor de activitate a unor asemenea centre poate fi aprobată exclusiv prin instrumente juridice bilaterale, la nivelul autorităților competente ale statelor respective. Regiunea transnistreană este partea inalienabilă a Republicii Moldova, corespunzător, factorii de la Tiraspol care nu reprezintă sistemul instituțional național nu dețin competențe legale în acest sens”, a declarat Biroul într-o reacție pentru NewsMaker.

NM a solicitat o reacție și de la Ministerul de Externe, însă până în momentul publicării știrii, nu am primit un răspuns.

Reamintim că Centrul Rus de Știință și Cultură din Chișinău funcționează din 2009, în baza unui acord semnat la Moscova în 1998.

În noiembrie 2025, Guvernul Republicii Moldova a aprobat denunțarea acordului. La scurt timp, și Parlamentul a votat denunțarea documentului. Decizia a fost motivată de încălcarea repetată a spațiului aerian al țării de către drone rusești, inclusiv incidentul din februarie 2025.

Pe 5 decembrie 2025, Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că a notificat oficial partea rusă despre încetarea acordului. Conform prevederilor documentului, denunțarea produce efecte după șase luni de la notificare, ceea ce înseamnă că acordul care stă la baza activității Centrului Rus de Știință și Cultură își va înceta valabilitatea la 4 iulie 2026.

Ambasada Federației Ruse în Moldova a criticat anterior decizia autorităților de la Chișinău, calificând-o drept „greșită”. Totodată, misiunea diplomatică a susținut că instituția și-a desfășurat activitatea în conformitate cu legislația Republicii Moldova și a avertizat că, după închiderea centrului, va extinde „gama de activități culturale desfășurate direct de către Ambasada Rusiei”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Facebook/Dorin Damir

Dorin Damir, finul de cununie al lui Plahotniuc, achitat de Curtea de Apel în dosarul de șantaj

Dorin Damir, președintele Federației de Arte Marțiale (FEA) și finul de cununie al fostului lider PDM Vladimir Plahotniuc, a fost achitat de Curtea de Apel Centru în dosarul de șantaj în care este învinuit de o presupusă implicare în „atacul raider din 2017” împotriva companiei imobiliare „Proimobil”, scrie Ziarul de Gardă.

Decizia a fost pronunțată marți, 2 iunie, de judecătorul Marcel Popescu, în lipsa inculpatului, care își ispășește pedeapsa de trei ani de închisoare în dosarul angajărilor fictive de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

Decizia este executorie din data adoptării.

Amintim, Damir a fost achitat de Judecătoria Chișinău pe 23 decembrie 2022. Acesta era  acuzat der șantaj și amestec în înfăptuirea justiţiei şi în urmărirea penală în privința fondatorului companiei „Proimobil”, Vladislav Musteață.

Mai exact, Mustață ar fi fost șantajat pe 2 iunie 2021 prin intermediul unui avocat, cu amenințări de răfuială fizică împotriva sa și a familiei acestuia, pentru ca să-și retragă plângerea și pretențiile împotriva sa. Damir a respins acuzațiile în instanță. Potrivit sentinței emise de prima instanță, el a precizat, fiind audiat, că „nu-l cunoaște personal și nici nu s-au întîlnit vreodată” cu Vladimir Musteață.

Reamintim, procurorii au cerut pe capătul de acuzare – șantajul – ca Damir să fie amendat cu 800 de unități convenționale, adică cu 40 de mii de lei, cu dispunerea „încetării procesului penal cu liberarea de răspundere penală a lui Dorin Damir pe acest capăt de învinuire, în temeiul intervenirii actului de amnistie”. Pe al doilea capăt de acuzare – amestecul în înfăptuirea justiţiei şi în urmărirea penală – a fost solicitată aplicarea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 600 de unități convenționale (30 de mii de lei, n.r.), cu „încasarea cheltuielilor judiciare în valoare de 1200 de lei suportate pentru participarea expertei Ina Fodor la examinarea imaginilor video pe 16 noiembrie 2021”.

De cealaltă parte, avocații lui Dorin Damir au cerut achitarea clientului lor invocând faptul că „concluziile acuzării puse la baza învinuirii, iar concluziile și comentariile specialistului atras de către organul de urmărire penală, privitor la starea psiho-emoțională a persoanelor participante la discuție, constituie în esență viziuni subiective, relatate fără o fundamentare și cercetare prin metode științifice”.

În cele din urmă, Judecătoria Chișinău a decis achitarea lui Dorin Damir pe ambele capete de acuzare, „pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii”, mai scrie sursa citată.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Andrei Mardari / NewsMaker

Unde se câștigă cel mai mult și cel mai puțin în Moldova? Salariul mediu lunar brut – aproape 16 000 lei

Salariul mediu lunar brut în Republica Moldova a fost de 15 987,1 lei în primele trei luni ale anului 2026, în creștere față de aceeași perioadă a anului trecut, dar în scădere față de finalul anului 2025. Cele mai mari salarii s-au înregistrat în informații și comunicații, iar cele mai mici în agricultură, silvicultură și pescuit. Datele au fost comunicate pe 2 iunie de Biroul Național de Statistică (BNS).

Biroul a raportat că, în unitățile din sectorul real cu patru și mai mulți salariați și în toate instituțiile bugetare, în primele trei luni ale anului 2026, câștigul salarial mediu lunar brut a constituit 15 987,1 lei. Cifra este în creștere cu 9,7% față de aceeași perioadă a anului 2025 și în scădere cu 2,3% față de ultimele trei luni ale anului 2025. Pe sectoare, în sectorul bugetar salariul mediu lunar a fost de 13 287,9 lei (în creștere cu 3,7% față de aceeași perioadă a anului 2025), iar în sectorul real – 16 909,6 lei (în creștere cu 11,4%).

Cele mai mari salarii medii lunare, în primele trei luni ale anului 2026, s-au înregistrat în următoarele activități:

  • informații și comunicații – 39 374,0 lei;
  • activități financiare și de asigurări – 28 215,2 lei;
  • producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 22 644,8 lei.

Cele mai mici salarii medii lunare s-au înregistrat în:

  • agricultură, silvicultură și pescuit – 10 246,0 lei;
  • activități de cazare și alimentație publică – 11 331,2 lei;
  • artă, activități de recreere și de agrement – 12 148,2 lei.

Datele BNS mai arată că, față de primele trei luni ale anului 2025, salariile au crescut în toate activitățile economice. Cele mai semnificative creșteri au fost înregistrate în:

  • activități de servicii administrative și activități de servicii suport – cu 47,1%;
  • activități profesionale, științifice și tehnice – cu 18,0%;
  • informații și comunicații – cu 16,4%.

În același timp, față de ultimele trei luni ale anului 2025, câștigul salarial mediu lunar a scăzut cu 2,3%. Cele mai semnificative scăderi s-au înregistrat în activitățile:

  • producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – cu 10,9%;
  • sănătate și asistență socială – cu 9,6%;
  • industria extractivă – cu 7,1%.
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: