În noua legislatură a parlamentului sunt cele mai multe femei din toată istoria independenței Moldovei: 40 de persoane. De notat că numărul femeilor în parlamentul moldovenesc a crescut cu fiecare legislatură, cu mici excepții. NM prezintă, cum și de ce s-a modificat componența de gen a organului legislativ al Moldovei.
Minimum femei
Cum arătau primele legislaturi ale parlamentului
Primele alegeri parțial democratice de pe teritoriul Moldovei au avut loc în primăvara anului 1990. Atunci, Sovietul Suprem al RSSM era constituit din 320 de persoane. Doar 12 dintre acestea erau femei. Raportând în procente, atunci a fost cea mai mică rată de participare a femeilor în organul legislativ din toată istoria independenței: 3,75% de femei.
Atunci, alegerile s-au desfășurat conform sistemului majoritar: din fiecare circumscripție electorală s-a ales un anumit număr de deputați. În total, au fost 44 de circumscripții: doar din opt circumscripții, au ajuns în Sovietul Suprem și bărbați, și femei. Cel mai mare număr de femei deputate au fost din partea circumscripției Chișinău – cinci.
Următoarele alegeri parlamentare s-au desfășurat în luna februarie 1994. Pe atunci, Sovietul Suprem al RSSM fusese deja redenumit în parlament, iar numărul deputaților s-a redus până la o sută patru. În acea legislatură, a fost cel mai mic număr de femei – doar cinci. Însă cota relativă s-a majorat totuși: femeile au constituit 4,81% din numărul de deputați.
Femei deputate au fost în trei dintre cele patru fracțiuni. Blocul Țăranilor și Intelectualilor, constituit din 11 deputați, a fost fracțiunea „fără femei”.
În drum spre echilibru
Cum femeile „au cucerit” parlamentul
Din anul 1998 până în anul 2009, numărul femeilor deputate în parlament a fost în continuă creștere. După alegerile din anul 1998, în parlament au ajuns nouă femei. Nici de data aceasta, ele nu au fost reprezentate în toate fracțiunile. Astfel, printre cei 24 de deputați ai fracțiunii Blocului „Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă” nu a fost nicio femeie.
În următoarea legislatură erau deja 11 femei deputate. Atunci, în parlament au ajus două partide și un bloc. De data aceasta, femeile se regăseau în fiecare dintre aceste fracțiuni.
După alegerile din anul 2005, în parlament au ajuns aproape de două ori mai multe femei decât în legislatura precedentă – 21 de persoane. Cele mai multe femei erau în fracțiunea Partidului Comuniștilor – 11 persoane. În fracțiunile Blocului „Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă” și cea a Partidului Popular Creștin Democrat erau câte cinci femei.
După evenimentele din luna aprilie 2009, numărul femeilor deputate a continuat să crească. În parlamentul de legislatura care a existat doar câteva luni (din aprilie până în iulie 2009) au fost 24 de femei.
Moldpres
Componența parlamentului format în urma alegerilor anticipate din același an s-a menținut ceva mai mult – din iulie 2009 până în noiembrie 2010. În acesta erau deja 25 de femei.
Pentru prima dată, numărul femeilor în parlament s-a redus după alegerile din anul 2010. De data aceasta, în organul legislativ au fost alese 19 femei, ceea ce a constituit 18,8% din numărul total de deputați.
Moldpres
După alegerile din anul 2014, tendința de a obține un echilibru de gen a fost reluată. În parlamentul de legislatura 2014-2019 au fost 21 de femei deputate.
În următorul parlament, care s-a format conform sistemului mixt, iar deputații au fost aleși atât în circumscripțiile uninominale, cât și pe listele de partid, au fost deja 26 de femei. Acest parlament a funcționat doar doi ani – din 2019 până în 2021.
Record feminin
Cum arată parlamentul de legislatura a XI-a
Anul acesta, Moldova a bătut recordul. În actualul parlament de legislatura a XI-a este un număr record de femei deputate – 40. Astfel, acestea constituie 39,6% din numărul total al aleșilor poporului.
În Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, 13 din cei 32 de deputați sunt femei (40,63%). În fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate – 25 din 63 de deputați (39,68%). În fracțiunea „Șor”, doi deputați din cei șase sunt femei (33,33%).
Andrei Mardari / NewsMaker
Astăzi, Moldova se înscrie în lista țărilor europene cu cea mai mare reprezentativitate a femeilor în organele legislative. În anul 2020, cea mai mare cifră a fost în Suedia (circa 50% femei deputate), Finlanda (46%), Belgia (43%) și Spania (42%).
Cel mai scăzut nivel al reprezentativității femeilor în parlament se atestă în Ungaria și Malta (câte 13%), dar și în România și Cehia (câte 20%).
Cote și subvenții financiare
Cum s-a modificat legea în raport cu femeile în politică
Legile influențează, direct sau indirect, participarea femeilor în viața politică a Moldovei.
Începând cu anul 2005, în Moldova a funcționat cota minimă de participare a femeilor în politică. Cel puțin 30 la sută din candidați trebuiau să fie femei.
În anul 2006, a fost adoptată Legea cu privire la asigurarea egalității de șanse pentru femei și bărbați. Legea încă nu prevedea cote clare pentru femei în organele statului. Însă obliga principalele autorități publice să alcătuiască statistica de gen, să elaboreze propriile politici în domeniul egalității de gen, dar și definea ceea ce putea fi considerat discriminare de gen.
Formațiunile politice trebuiau să asigure reprezentativitatea femeilor în organele de conducere ale partidelor. În același timp, nici pe listele candidaților din partea partidelor nu trebuia să existe vreo discriminare pe criterii de gen.
În anul 2016, s-au introdus un șir de modificări în legislație. Noua cotă gender obligatorie în listele candidaților la funcția de deputat din partea partidelor a constituit cel puțin 40% pentru oricare gen (deci, nu era admisă nici participarea a mai puțin de 40% din bărbați). Același raport de genuri trebuia să fie respectat și la constituirea biroului permanent.
În același timp, în listele candidaților nu erau reglementate locurile concrete oferite pentru femei. Astfel, pentru femei puteau fi oferite locuri în liste fără șanse de trecere. Așa s-a întâmplat în și realitate. Mai mulți experți au numit aceste inovații „fictive”.
În anul 2018, pentru promovarea femeilor la funcția de deputat au început să plătească suplimentar din bugetul de stat. La propunerea deputaților din Partidul Democrat, 10% din finanțarea destinată partidelor trebuiau să fie distribuite partidelor în care 40 la sută din candidații la alegeri în circumscripțiile uninominale erau femei. Partidele în care femeile au reușit să devină deputați trebuiau să primească mai mult – între acestea, se preconiza distribuirea altor 5% din finanțarea de stat.
La fel, femeilor care intenționau să concureze în calitate de candidați independenți le-au permis să colecteze de două ori mai puține semnături decât bărbații. Aceste inițiative ale democraților au fost dur criticate: apărătorii drepturilor omului au considerat că toate acestea discreditează și mai mult lupta pentru drepturi egale.
În urma alegerilor parlamentare din anul 2019, femeile au constituit doar 25,74% din aleșii poporului.
În anul 2021, în ajunul alegerilor parlamentare anticipate, pe lângă cota de 40%, a mai fost introdusă o formulă care reglementează locul femeilor în liste. Astfel, la fiecare zece candidați la funcția de deputați trebuie să fie cel puțin câte patru femei sau bărbați.
Ce urmează?
Deși activiștii au dorit timp îndelungat să obțină introducerea cotelor, unii consideră că acesta este doar primul pas.
„Să afirmăm că s-a schimbat ceva doar odată cu adoptarea acestor cote, nu ar fi prea corect. Bineînțeles, acest lucru este un instrument legislativ foarte important, dar noi spunem întotdeauna: doar adoptarea unei legi este prea puțin. Este foarte important să fie asigurată executarea acestei legi și să se lucreze în continuare pe toate pozițiile: și cu liderii politici, și cu funcționarii publici, și cu societatea civilă, și cu partidele politice, și în general, cu populația. Pentru că cine alege? Până la urmă, populația. Firește, adoptarea legii care prevede o cotă de reprezentare a ambelor sexe în organele de conducere și în listele electorale înseamnă un pas foarte important și am lucrat toți împreună: și societatea civilă, și partidele politice, și partenerii noștri de dezvoltare”, consideră Valentina Bodrug-Lungu, vicepreședinta Platformei pentru Egalitate de Gen din Moldova.
Potrivit afirmațiilor expertei, chiar și pentru un asemenea pas a fost nevoie „să se depășească împotrivirea forțelor conservatoare”.
„Noi am obținut nu numai cote cantitative, dar și o poziție specială a candidaților în liste. În consecință, numărul femeilor în parlament a devenit mai mare”, concluzionează Bodrug-Lungu.
Potrivit afirmațiilor sale, cotele nu pot fi considerate discriminatorii în raport cu bărbații. Conform legii, în liste ar trebui să fie un raport minim de sexe 60% la 40%: acesta se referă și la bărbați, și la femei.
„Aceste cote nu sunt doar pentru femei. Ar putea exista situații când, dimpotrivă, trebuie să fie susținuți bărbații. Pur și simplu anume în Moldova, acest lucru este introdus pentru participarea femeilor în viața politică și promovarea femeilor pe poziții de luare a deciziilor”, consideră Bodrug-Lungu.
