Reuters

Fethullah Gülen, considerat principalul oponent al lui Erdogan, a murit în SUA. Ce legături a avut cu Moldova

Fethullah Gülen, acuzat de Ankara că a pus la cale o lovitură de stat, a murit în Statele Unite. Despre moartea lui Gülen scrie presa turcă. Totodată, informația a fost confirmată de rudele sale, scrie Meduza. Gülen, în vârstă de 83 de ani, a murit într-o clinică din Pennsylvania. El locuia în SUA din 1999 și era considerat oponentul lui Erdogan. Menționăm că pedagogii de origine turcă extrădați ilegal din Moldova erau acuzați de Ankara de legături cu Fethullah Gülen. 

Gülen, în vârstă de 83 de ani, a murit într-o clinică din Pennsylvania. El a fost diagnosticat anterior cu insuficiență renală, diabet și demență. 

Gülen locuia în SUA din 1999.

În Turcia, el a fost acuzat de o tentativă de lovitură de stat în perioada 15-16 iulie 2016. Atunci, în timpul concediului președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, militarii au încercat să preia controlul asupra obiectelor importante din punct de vedere strategic din Ankara, Istanbul și alte orașe. Urmare a două zile de ciocniri în Turcia, peste 250 de persoane au fost ucise și peste două mii au fost rănite. Peste 300 de persoane au primit condamnări pe viață sub acuzația de tentativă de a prelua puterea și de tentativă de asasinare a președintelui.

La Ankara, Gülen este considerat organizatorul acestei tentative de lovitură de stat.

Anterior, Turcia a cerut de la SUA extrădarea lui Gülen și a declarat „mișcarea FETO” teroristă. Gülen a negat acuzațiile.

Fethullah Gülen a fost scriitor dar și ideolog al mișcării pe care a creat-o în anii 1970 numită „Hizmet” (numită mai târziu „FETO” de Erdogan).

Fethullah Gülen – expulzarea celor 7 profesori de la Orizont

În 2024 s-au împlinit 6 ani de când Moldova a extrădat ilegal 7 pedagogi de origine turcă, acuzați de Ankara de legături cu Fethullah Gülen, considerat de autoritățile turce responsabil de lovitura de stat care a avut loc în vara anului 2016 în Turcia. Profesorii care lucrau la Liceul „Orizont” din Chișinău au fost acuzați de legături cu organizatorii acelor evenimente, iar guvernarea de atunci, controlată de Vladimir Plahotniuc, a decis expulzarea pedagogilor.

NewsMaker a scris anterior, în contextul acestui caz, despre scrisorile SIS către procuratură. Într-o scrisoare se menționa faptul că după ce în 1993 în Moldova au fost deschise șapte licee moldo-turce „Orizont”, serviciile speciale monitorizau activitatea acestora. Potrivit informațiilor SIS de atunci, temei pentru aceasta a fost faptul că rețeaua de licee „Orizont” era menționată pe site-ul oficial al predicatorului și scriitorului Fethullah Gülen. Serviciul de Informații și Securitate a considerat că liceele au legătură cu organizația FETO, condusă de Gülen. Detalii AICI.

Menționăm că în luna iunie 2019, CEDO a declarat Moldova vinovată de încălcarea drepturilor omului în cazul expulzării pedagogilor și a obligat țara noastră să le achite compensații a câte 25 mii de euro. Abia peste un an după expulzare, procuratura Chișinău a inițiat o investigație în acest caz. În luna februarie 2020, a devenit cunoscut faptul că în acest caz a rămas un sigur inculpat – Vasile Botnari, fostul director al SIS. În luna septembrie 2020, a devenit cunoscut faptul că instanța i-a stabilit lui Botnari o amendă de 88 mii de lei și i-a interzis să ocupe funcții publice timp de cinci ani. La fel, Botnari a returnat 125 mii de euro care, conform deciziei CEDO, au fost direcționați către achitarea compensațiilor pentru familiile profesorilor turci, și 343 mii de lei pentru charter-ul cu care pedagogii au fost trimiși în Turcia.

La 13 noiembrie 2020, Curtea Constituțională a Moldovei a declarat neconstituționale patru puncte ale Legii privind regimul străinilor în Republica Moldova. În special, cel care prevede că persoanele străine nu sunt informate despre cauzele expulzării și că există riscul că acestea ar putea fi expulzate într-o țară unde vor fi torturate.

În luna martie 2021, Comitetul de miniștri al Consiliului Europei a recomandat Moldovei să desfășoare o anchetă mult mai eficientă în dosarul profesorilor turci. Cei de acolo se îndoiesc că în acest caz este implicat doar fostul director al Serviciului Informații și Securitate Vasile Botnari.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Energia Moldovei în 2050: cum construim un sistem care să nu mai depindă de crize. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu (Op-Ed)

Ministrul Energiei al Republicii Moldova, Dorin Junghietu, a scris pentru NM un editorial despre cum își propune țara să reducă dependența de importuri, să construiască un sistem energetic mai rezistent la crize și să facă energia mai accesibilă pentru cetățeni până în 2050.

În ultimii ani, Republica Moldova a învățat poate cea mai importantă lecție din istoria sa și a învățat-o într-un mod dificil. Am înțeles că energia nu înseamnă doar gaze, linii electrice sau facturi. Ea înseamnă securitate națională, economie și libertatea unui stat de a lua singur decizii. Atunci când energia lipsește sau devine inaccesibilă, nu se opresc doar luminile. Se opresc investițiile, încetinește economia, iar nesiguranța ajunge în fiecare gospodărie.

Crizele prin care am trecut au schimbat profund felul în care privim acest sector. Dacă înainte energia era adesea percepută ca un domeniu tehnic, rezervat specialiștilor, astăzi ea a devenit o preocupare a întregii societăți. Fiecare familie știe cât de important este să ai surse sigure de aprovizionare, fiecare antreprenor înțelege că energia este una dintre condițiile esențiale pentru dezvoltarea unei afaceri, iar fiecare investitor caută predictibilitate înainte de a decide unde își plasează capitalul.

Tocmai de aceea, Strategia energetică a Republicii Moldova pentru perioada 2026-2050 nu este doar un document destinat specialiștilor din domeniu. Ea este, în esență, o strategie de dezvoltare a țării. Pentru că felul în care vom produce, transporta și consuma energia în următorii 25 de ani va influența direct modul în care va evolua economia Republicii Moldova.

Pornim de la o realitate pe care nu o putem nega. Astăzi importăm aproximativ 77% din energia pe care o consumăm. Această dependență ne face vulnerabili la șocurile externe, indiferent dacă vorbim despre conflicte regionale, volatilitatea piețelor sau decizii politice luate în afara Republicii Moldova. Strategia propune ca până în 2050 această pondere să scadă la aproximativ 40%. Nu pentru că ne-am propus să devenim o insulă energetică și să producem totul singuri, ci pentru că vrem ca dependențele critice să dispară, iar Republica Moldova să poată alege, nu să fie constrânsă.

Aici apare prima idee importantă. În trecut, securitatea energetică era asociată aproape exclusiv cu accesul la gaze naturale. Astăzi, ea înseamnă mult mai mult. Înseamnă interconectări cu România și cu piața energetică europeană, înseamnă producție locală, stocarea energiei, piețe concurențiale, infrastructură modernă și capacitatea sistemului de a funcționa chiar și atunci când una dintre componente este afectată.

Din acest motiv, Strategia nu vorbește doar despre construirea unor noi capacități de producere. Ea vorbește despre construirea unui sistem energetic complet diferit de cel pe care l-am moştenit. Un sistem în care energia poate circula în ambele sensuri, în care consumatorul poate deveni și producător, iar piața funcționează pe baza concurenței și nu a dependențelor.

Acest lucru înseamnă investiții fără precedent în infrastructură. Capacitatea de interconectare cu România este planificată să crească de la aproximativ 315 MW în prezent la 780 MW până în 2030 și la aproape 2.000 MW în 2050. Numărul interconectărilor electrice va crește de la doar una la cinci. Nu sunt doar cifre tehnice. Ele înseamnă că Republica Moldova va avea acces la una dintre cele mai mari piețe de energie din lume și va putea cumpăra sau vinde energie acolo unde condițiile sunt cele mai avantajoase.

Dar integrarea europeană nu înseamnă doar posibilitatea de a importa energie. Ea presupune și capacitatea de a produce mai mult acasă. Strategia urmărește ca până în 2050 aproximativ 90% din consumul de energie electrică să poată fi acoperit din producția locală, iar cel puțin 85% din această producție să provină din surse regenerabile. Pentru a ajunge acolo, capacitatea instalată în centrale eoliene este proiectată să crească până la aproximativ 2.600 MW, iar cea fotovoltaică la circa 1.200 MW.

Este important însă să înțelegem că Strategia nu este o strategie despre panouri solare și turbine eoliene. Una dintre cele mai frecvente greșeli este să reducem tranziția energetică la aceste imagini spectaculoase. În realitate, ele reprezintă doar o parte din ecuație. Un sistem modern are nevoie de baterii pentru stocarea energiei, de centrale flexibile care să poată echilibra rețeaua, de linii electrice noi, de rețele inteligente și de piețe capabile să răspundă în timp real schimbărilor de consum și producție. Fără toate acestea, nici cea mai mare capacitate instalată în surse regenerabile nu poate funcționa eficient.

La fel de important este și modul în care consumăm energia. În următoarele decenii nu vom produce doar mai multă energie curată, ci vom folosi energia într-un mod fundamental diferit. Astăzi, energia electrică reprezintă aproximativ 12% din consumul final de energie. Până în 2050, această pondere ar urma să ajungă la 65%. Aceasta înseamnă mai multe pompe de căldură în locuințe, mai multe automobile electrice, procese industriale electrificate și o economie care utilizează din ce în ce mai puțin combustibili fosili.

În același timp, cea mai ieftină energie rămâne cea pe care nu este nevoie să o producem. Din acest motiv, eficiența energetică ocupă un loc central în Strategie. Economia Republicii Moldova consumă astăzi de aproape cinci ori mai multă energie pentru a genera aceeași valoare adăugată comparativ cu obiectivul stabilit pentru anul 2050. Reducerea intensității energetice de la 0,298 la 0,061 tone echivalent petrol pentru fiecare o mie de euro din PIB nu este doar un indicator statistic. Ea înseamnă întreprinderi mai competitive, costuri mai mici de producție și gospodării care plătesc mai puțin pentru același nivel de confort.

Renovarea clădirilor, modernizarea sistemelor de termoficare și digitalizarea rețelelor vor avea un impact direct asupra vieții oamenilor. O casă bine izolată consumă mai puțină energie, iar un sistem de distribuție inteligent reduce pierderile și permite integrarea noilor tehnologii. În același timp, Strategia urmărește reducerea sărăciei energetice de la aproximativ 65% dintre gospodării la doar 2% până în 2050. Aceasta este, poate, cea mai importantă dimensiune socială a întregului document. Tranziția energetică nu poate avea succes dacă îi lasă în urmă pe cei mai vulnerabili.

La fel de important este și faptul că Strategia privește energia prin prisma dezvoltării economice. În următorii 25 de ani, Republica Moldova își propune să atragă investiții industriale, să dezvolte sectoare economice cu valoare adăugată mare și să crească exporturile. Toate acestea au nevoie de un sistem energetic stabil, competitiv și predictibil. Nu putem vorbi despre reindustrializare, centre de date sau investiții în producție dacă energia rămâne scumpă, impredictibilă sau insuficientă.

Strategia nu pretinde că poate anticipa fiecare evoluție tehnologică până în 2050. Nimeni nu știe astăzi ce tehnologii vor domina piața peste două decenii. Dar știm foarte bine direcția în care se îndreaptă Europa și știm care sunt vulnerabilitățile pe care trebuie să le depășim. Tocmai de aceea documentul trebuie privit ca o busolă, nu ca o fotografie a viitorului.

În cele din urmă, miza Strategiei energetice nu este doar sectorul energetic. Miza este capacitatea Republicii Moldova de a se dezvolta într-o Europă în care competitivitatea va depinde din ce în ce mai mult de accesul la energie sigură, curată și accesibilă. Dacă în ultimii ani am fost obligați să gestionăm crize, următorii 25 de ani trebuie să fie despre construirea unui sistem care să facă Republica Moldova mai puțin vulnerabilă și mai puternică.

Aceasta este, în fond, ambiția Strategiei energetice 2026-2050, ca energia să nu mai fie una dintre principalele noastre vulnerabilități, ci unul dintre avantajele pe care ne construim dezvoltarea economică și viitorul european.

Autor: Dorin Junghietu,
Ministrul Energiei al Republicii Moldova

Opinia autorului poate să nu coincidă cu cea a redacției NM. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: