Reuters

Fethullah Gülen, considerat principalul oponent al lui Erdogan, a murit în SUA. Ce legături a avut cu Moldova

Fethullah Gülen, acuzat de Ankara că a pus la cale o lovitură de stat, a murit în Statele Unite. Despre moartea lui Gülen scrie presa turcă. Totodată, informația a fost confirmată de rudele sale, scrie Meduza. Gülen, în vârstă de 83 de ani, a murit într-o clinică din Pennsylvania. El locuia în SUA din 1999 și era considerat oponentul lui Erdogan. Menționăm că pedagogii de origine turcă extrădați ilegal din Moldova erau acuzați de Ankara de legături cu Fethullah Gülen. 

Gülen, în vârstă de 83 de ani, a murit într-o clinică din Pennsylvania. El a fost diagnosticat anterior cu insuficiență renală, diabet și demență. 

Gülen locuia în SUA din 1999.

În Turcia, el a fost acuzat de o tentativă de lovitură de stat în perioada 15-16 iulie 2016. Atunci, în timpul concediului președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, militarii au încercat să preia controlul asupra obiectelor importante din punct de vedere strategic din Ankara, Istanbul și alte orașe. Urmare a două zile de ciocniri în Turcia, peste 250 de persoane au fost ucise și peste două mii au fost rănite. Peste 300 de persoane au primit condamnări pe viață sub acuzația de tentativă de a prelua puterea și de tentativă de asasinare a președintelui.

La Ankara, Gülen este considerat organizatorul acestei tentative de lovitură de stat.

Anterior, Turcia a cerut de la SUA extrădarea lui Gülen și a declarat „mișcarea FETO” teroristă. Gülen a negat acuzațiile.

Fethullah Gülen a fost scriitor dar și ideolog al mișcării pe care a creat-o în anii 1970 numită „Hizmet” (numită mai târziu „FETO” de Erdogan).

Fethullah Gülen – expulzarea celor 7 profesori de la Orizont

În 2024 s-au împlinit 6 ani de când Moldova a extrădat ilegal 7 pedagogi de origine turcă, acuzați de Ankara de legături cu Fethullah Gülen, considerat de autoritățile turce responsabil de lovitura de stat care a avut loc în vara anului 2016 în Turcia. Profesorii care lucrau la Liceul „Orizont” din Chișinău au fost acuzați de legături cu organizatorii acelor evenimente, iar guvernarea de atunci, controlată de Vladimir Plahotniuc, a decis expulzarea pedagogilor.

NewsMaker a scris anterior, în contextul acestui caz, despre scrisorile SIS către procuratură. Într-o scrisoare se menționa faptul că după ce în 1993 în Moldova au fost deschise șapte licee moldo-turce „Orizont”, serviciile speciale monitorizau activitatea acestora. Potrivit informațiilor SIS de atunci, temei pentru aceasta a fost faptul că rețeaua de licee „Orizont” era menționată pe site-ul oficial al predicatorului și scriitorului Fethullah Gülen. Serviciul de Informații și Securitate a considerat că liceele au legătură cu organizația FETO, condusă de Gülen. Detalii AICI.

Menționăm că în luna iunie 2019, CEDO a declarat Moldova vinovată de încălcarea drepturilor omului în cazul expulzării pedagogilor și a obligat țara noastră să le achite compensații a câte 25 mii de euro. Abia peste un an după expulzare, procuratura Chișinău a inițiat o investigație în acest caz. În luna februarie 2020, a devenit cunoscut faptul că în acest caz a rămas un sigur inculpat – Vasile Botnari, fostul director al SIS. În luna septembrie 2020, a devenit cunoscut faptul că instanța i-a stabilit lui Botnari o amendă de 88 mii de lei și i-a interzis să ocupe funcții publice timp de cinci ani. La fel, Botnari a returnat 125 mii de euro care, conform deciziei CEDO, au fost direcționați către achitarea compensațiilor pentru familiile profesorilor turci, și 343 mii de lei pentru charter-ul cu care pedagogii au fost trimiși în Turcia.

La 13 noiembrie 2020, Curtea Constituțională a Moldovei a declarat neconstituționale patru puncte ale Legii privind regimul străinilor în Republica Moldova. În special, cel care prevede că persoanele străine nu sunt informate despre cauzele expulzării și că există riscul că acestea ar putea fi expulzate într-o țară unde vor fi torturate.

În luna martie 2021, Comitetul de miniștri al Consiliului Europei a recomandat Moldovei să desfășoare o anchetă mult mai eficientă în dosarul profesorilor turci. Cei de acolo se îndoiesc că în acest caz este implicat doar fostul director al Serviciului Informații și Securitate Vasile Botnari.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spînu recunoaște că i-a cerut lui Dragalin să prioritizeze dosarele: „Lucrurile nu se mișcau”

Fostul ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, recunoaște că a comunicat cu Veronica Dragalin, fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, cerându-i să prioritizeze subiectele din domeniul construcțiilor ilegale. El a făcut aceste declarații în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV.

„Am rugat să prioritizeze subiectele din domeniul construcțiilor ilegale. Lucrurile nu se mișcau! Nu vedeam dosare clare, care trebuiau să aibă continuitate. Ministerul a trimis probe, documente și lucrurile nu se mișcau”, a declarat fostul ministru.

Întrebat dacă a conștientizat că, prin această solicitare, „ar fi comis o imixtiune în actul de justiție”, Andrei Spînu a menționat că „nu a solicitat nimic referitor la un dosar concret sau anumite acțiuni concrete”.

***

Andrei Spînu a fost vicepremier și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în Guvernul Gavrilița. Spînu a condus Ministerul în perioada 6 august 2021-14 februarie 2023, timp în care Moldova s-a confruntat, în special, cu o criză energetică de proporții.

În februarie 2023, prim-ministra Natalia Gavrilița și-a anunțat demisia din funcție. În aceeași zi, președinta Maia Sandu a înaintat candidatura lui Dorin Recean. Din noua garnitură guvernamentală, învestită la 16 februarie, nu se regăseau doar trei miniștri din Guvernul Gavrilița – Andrei Spînu, Sergiu Litvinenco și Dumitru Budianschi.

La jumătate de an după ce a plecat de la șefia Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Spînu a revenit în funcție. Ceremonia de învestire a avut loc la Președinție pe 17 iulie 2023.

În noiembrie 2024, Andrei Spînu a anunțat că se retrage din Guvern și din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS).

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: