Fiica fostului director al Moldpres, precizări în scandalul asigurărilor: „Am fost calomniată”

Jurnalista Doina Ipatii, fiica fostului director al agenției de presă Moldpres, vizat într-un scandal legat de contracte de asigurare presupus „pe viață” încheiate din contul companiei, a venit cu o reacție publică. Agenția a precizat anterior că Doina Ipatii s-ar număra printre beneficiarii acestor contracte. În replică, jurnalista a explicat că este vorba despre o asigurare „de viață”, nu „pe viață”, iar contractul respectiv expiră în anul 2029. Totodată, aceasta a subliniat că suma pe care urmează să o primească la expirarea termenului este de 6.386 de lei.

Doina Ipatii a acuzat de calomnie mai multe instituții de presă care au scris despre acest caz, inclusiv NewsMaker.

„Am fost calomniată. Primul gând când am citit știrile a fost că vreau să mă ascund, că probabil sunt vinovată, că redacțiile astea nu publică aiurea falsuri. Mi-a luat timp să verific acte vechi de 18 ani, pentru că atunci, spun ei, a început ilegalitatea. Mi-a luat ceva timp să înțeleg că am un comportament tipic al unei victime într-o situație de abuz. Și e una când ești abuzată de băieți răi, și cu totul diferit când te abuzează băieții buni. Este ca și cum ai fi abuzată sexual de fiul primarului cu fiul popei: cine naiba o să te creadă?”, a declarat jurnalista într-o înregistrare video.

Totodată, Doina Ipatii a declarat că în realitate e vorba despre o asigurare de viață, și nu pe viață. Ea spune că a cerut clarificări de la compania de asigurare, care a precizat că acest contract este înghețat și expiră în 2029.

„Adevărul din spatele știrii este că 18 ani în urmă al fost angajată Moldpres. Tatăl meu mi-a fost într-adevăr director o perioadă, dar am început să lucrez la Moldpres înaintea lui. Era etic să mă concediez când a venit în juncția de director? Poate, nu știu. Nu cred că ar fi avut motive, de fapt. Agenția era la autogestiune, iar eu eram un reporter bun. În 2009, alături de alți angajați am beneficiat de o asigurare de viață, nu pe viață cum scrie în știri. În 2010, peste un an, am plecat de la Moldpres și polița nu a mai fost achitată de agenție. Am și uitat de ea. Această poliță a fost un fel de bonus oferită angajaților pentru a-i motiva să nu plece în locuri cu condiții salariale mai bune. Nu am văzut nimic ilegal în asta. Beneficii similare am avut ulterior și din partea altor angajatori. Acum că am fost acuzată de ilegalitate, am scris un mesaj companiei de asigurare, care m-a informat că contractul este înghețat și expiră în 2029. La expirarea contractului, beneficiara Doina Ipatii primește suma de 6386 lei. Atât costă așa-zisa asigurare pe viață despre care a scris presa. Dacă cineva crede în continuare că este vorba despre o ilegalitate, atunci vă rog respectuos să aruncați cu pietre pentru 6 mii de lei, nu pentru o asigurare pe viață de la o agenție de stat”, a punctat jurnalista.

Amintim că, Moldpres îl acuză pe fotul director al instituției, Valeriu Reniță, că ar fi încheiat contracte de 282 de mii de lei pentru asigurarea „pe viață” a unor angajați la o firmă privată. Potrivit sursei citate, printre beneficiari se număra și fiica acestuia, iar consultanți în perfectarea asigurărilor „pe viață” erau, la momentul încheierii contractelor, soția și ginerele lui Valeriu Reniță. În replică, fostul director a declarat, după ce a fost citat de CNA, că acuzațiile au context politic și că „dosarul ar fi fabricat de către actuala guvernare”.

Potrivit Moldpres, un raport anterior al Serviciului de control financiar și revizie, care a constatat „cheltuieli neîntemeiate și nelegitime în sumă totală de 3,4 milioane de lei” din cauza „managementului conducerii din perioada anilor 2008 – 2009”, adică pe timpul când Valeriu Reniță conducea instituția, AIS „Moldpres” a sesizat Centrul Național Anticorupție (CNA).

Agenția Informațională de Stat „Moldpres a precizat că, pe 23 decembrie 2024, a fost informată de o companie de asigurări despre existența unor polițe de viață încheiate pe numele unor persoane fizice, cu participare la profit, achitate din bugetul instituției. În contabilitatea agenției a fost găsit contractul, dar lipseau anexele cu numele asiguraților. Solicitând clarificări, actuala conducere a Moldpres a aflat că beneficiarii activi ai contractelor sunt fostul director Valeriu Reniță, fiica acestuia Doina Ipatii și fosta contabilă-șefă, Varvara Cotorobai. Toate primele de asigurare au fost plătite de „Moldpres”, în valoare totală de peste 282.000 lei.

La rândul său, Valeriu Reniță a declarat că aceste acuzații la adresa sa reprezintă „răspunsul la critica” adusă actualei guvernări.

„Agenția Națională de Știri, deși are statut autonom, este în realitate un organ de presă afiliat statului. Prin publicarea unui „longread” cu elemente de acuzare înaintea unei anchete judiciare, ea își asumă rolul de procuror, ceea ce contravine funcției jurnalistice și de informare publică obiectivă. Mai mult, conținutul denotă intenție de denigrare personală, nu informare imparțială. Dacă Valeriu Reniță este în prezent un jurnalist activ, cu opinii critice la adresa puterii, acest atac poate fi perceput ca o formă de răzbunare politică sau de intimidare, ceea ce reprezintă o amenințare directă la adresa libertății presei. Folosirea retrospectivă a auditului administrativ pentru a compromite un jurnalist deschide calea pentru un precedent periculos: oricine a ocupat funcții publice poate deveni ținta unor campanii politizate, dacă ajunge ulterior într-o poziție de disidență mediatică”, a declarat jurnalistul.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Dodon

Dodon cere Curții Constituționale să verifice dacă foștii președinți pot fi judecați în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție

Igor Dodon contestă la Curtea Constituțională norma în baza căreia dosarele penale ale foștilor șefi de stat pot fi examinate în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Fostul președinte, al cărui dosar „Sacoșa neagră” este examinat în primă instanță chiar de CSJ, susține că după încheierea mandatului un șef de stat ar trebui să fie judecat de instanțele de drept comun, scrie IPN.

Sesizarea depusă de deputatul socialist vizează articolul 39 punctul 2 din Codul de procedură penală, care prevede că CSJ judecă în primă instanță cauzele penale privind infracțiunile săvârșite de președintele Republicii Moldova.

Dodon susține că această normă este aplicată prin analogie și foștilor șefi de stat, deși, în opinia sa, legea nu face o distincție clară între infracțiunile comise de un președinte în timpul mandatului, faptele de drept comun și situația unei persoane al cărei mandat prezidențial s-a încheiat.

Potrivit fostului șef de stat, după încetarea mandatului, în cazul în care nu a fost inițiată procedura constituțională de punere sub acuzare, fostul președinte ar trebui să fie cercetat și judecat conform regulilor generale de procedură penală, de instanțele de drept comun.

Deputatul socialist susține că menținerea competenței exclusive a CSJ pentru foștii președinți creează un regim juridic discriminatoriu. Pe de o parte, aceștia nu ar beneficia de mecanismul constituțional privind imunitatea și punerea sub acuzare de către Parlament, iar pe de altă parte ar fi privați de dreptul de a fi judecați de o instanță de fond și de a beneficia de o cale ordinară de atac.

Potrivit sursei citate, în sesizare se invocă încălcarea mai multor prevederi constituționale, inclusiv cele privind egalitatea în fața legii, accesul liber la justiție, imunitatea președintelui și interzicerea instanțelor extraordinare. „Aplicarea mecanică” a normei, susține deputatul, transformă Curtea Supremă de Justiție dintr-o instanță supremă ordinară într-o instanță de excepție pentru un fost demnitar, lucru interzis de Constituție.

Igor Dodon solicită Curții Constituționale să suspende, până la examinarea sesizării pe fond, acțiunea articolului 39 punctul 2 din Codul de procedură penală. Totodată, el cere declararea ca neconstituțională a prevederii în partea referitoare la aplicarea acesteia în cazul infracțiunilor săvârșite de foști președinți și sesizarea Parlamentului pentru înlăturarea ambiguității legislative.

Sesizarea vine în timp ce Igor Dodon este judecat chiar de Curtea Supremă de Justiție în dosarul cunoscut generic drept „Sacoșa neagră”. Fostul șef de stat este acuzat de corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale, trădare de patrie și îmbogățire ilicită.

Dodon pledează nevinovat și susține că dosarul ar fi motivat politic.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: