Filme de animație pentru copii vin de pe două continente și aduc multă aventură la Animest 2020

Cei mai tineri fani ai Animest Chișinău vor avea parte, la cea de-a zecea ediție a Festivalului Internațional de Film de Animație, de o doză bună de cele mai noi scurtmetraje și două lungmetraje din Mexic și Regatul Unit. Copilașii vor putea călători prin lumea poveștilor captivante și a personajelor curajoase, în weekendul dintre 21 și 22 noiembrie. Amuzante, fascinante și educative, poveștile animate incluse în programul din acest an vor face deliciul micilor spectatori, care vor putea urmări cea mai complexă selecție Minimest de până acum de oriunde din România, prin intermediul platformei de streaming a festivalului.

Grupate în două calupuri tematice, filmele scurte au fost alese din animații primite din toată lumea, sunt realizate folosind tehnici diverse, de la desen pe hârtie la 3D și abordează teme precum prietenia între ființe diferite, relația dintre copii și părinți sau bunici, diferențele mai mult sau mai puțin vizibile dintre oameni, iar câteva sunt reinterpretări originale ale unor povești clasice. Acestea vor putea vizionate în zilele de weekend la ora 10:00.

Scurtmetrajele de sâmbătă, vor fi urmate, la ora 12:00, de filmul Un costum pentru Nicolas, o poveste fascinantă despre un băiețel de 10 ani, cu sindromul Down. Mama îi pune la încercare imaginația creându-i în fiecare an câte un costum de ziua lui. Într-o seară, băiatul descoperă cufărul lăsat de mama sa, care este de fapt un portal spre o lume fantastică, prin care Nicolas începe o aventură magică. El are misiunea de a salva un regat căruia i s-au furat toate visele și de a le arăta oamenilor că iubirea și bunătatea pot învinge orice bariere. Filmul este proaspăt scos și semnat de regizorul mexican Eduardo Rivero Cruz.

Și calupul de duminică de Minimest va fi urmat, la ora 12:00, de un lungmetraj dedicat celor mici. Strike este povestea devenirii lui Mungo, un pui de cârtiță, pe care îl așteaptă o carieră în legendara mină de aur din orașul natal, spre mândria tatălui său. Prietenii săi de-abia așteaptă să lucreze în mină, pe când Mungo visează să devină fotbalist profesionist. Astfel, el luptă nu numai pentru a-și salva familia și comunitatea, dar și pentru a-și împlini visul de a participa la Campionatul de Fotbal din Rusia. Filmul a fost produs în Regatul Unit de regizorul Trevor Hardy în 2019.

 

 

Programul integral al ediției va fi disponibil în curând pe animest.md.

***

Festivalul Internațional de Film de Animație Animest este organizat de Asociația Animest și ALTFilm și co-finanțat de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării din Republica Moldova, Ambasada Regatului Țărilor de Jos în România și Forumul Cultural Austriac.

Parteneri media: Diez.md, Locals.md, Moldova.org, Ea.md, Agora.md, Newsmaker, Cinehub.md

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Deputat PAS, despre împușcăturile din Inspectoratul de Poliție Centru: „Nu trebuie să se facă circ din fiecare incident”

Radu Marian, deputat al formațiunii de guvernământ PAS, a declarat că poliția ar fi trebuit „să acționeze mai rapid” pe cazul focurilor de armă trase în incinta Inspectoratului de Poliție Centru – incident despre care s-a informat doar după ce a fost dezvăluit de parlamentarul Vasile Costiuc. În același timp, Marian consideră că „nu trebuie de făcut circ” di fiecare incident. Precizările au fost făcute în cadrul ediției din 22 decembrie a emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Cred că este foarte important ca să nu fie făcut circ din fiecare incident, pentru că se întâmplă. Există organele abilitate, există poliție care trebuie să investigheze. Înțeleg că au fost suspendați sau dați afară câțiva polițiști”, a declarat Radu Marian.

Întrebat de ce poliția a informat despre caz doar după ce acesta a fost dezvăluit de un politician, parlamentarul a spus: „Asta într-adevăr e o întrebare relevantă, validă, valabilă. (…) Da, într-adevăr trebuia poliția să acționeze mai rapid. Și asta este mesajul și solicitarea noastră către instituțiile date. Dar a venit cu aceste clarificări, cu reacție, cu acțiuni. Deja luăm act de ele și o să monitorizăm în continuare”.

Amintim că, pe 22 decembrie, deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a comunicat în sediul Inspectoratului de Poliție Centru din Chișinău ar fi fost trase aproximativ 30 de focuri de armă, după ce mai mulți angajați ar fi sărbătorit Ziua Poliției. Cazul a avut loc în noaptea de 18 spre 19 decembrie. Parlamentarul la acuzat pe șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, că ar încerca să mușamalizeze cazul.

După afirmațiile lui Costiuc, IGP a publicat un comunicat în care a confirmat că a avut loc un astfel de incident. Instituția a infirmat versiunea cu „30 de împușcături”, menționând că ar fi vorba, de fapt, de 3 focuri de armă. Acestea au fost trase de un polițist din arma personală, pe care o deține legal.

La rândul său, Viorel Cernăuțeanu a respins acuzațiile deputatului „Democrația Acasă” privind încercarea de a mușamaliza cazul.

Între timp, Procuratura Generală a deschis un dosar penal, iar polițistul implicat, împreună cu șeful IP Centru și adjunctul său, au fost eliberați din funcție.

newsmaker.md

Hărți de risc și evaluări „din priviri”: cum vor fi verificate clădirile din Moldova la cutremure (ANALIZĂ)

Clădirile deja construite din Republica Moldova vor fi verificate, începând cu 2026, la rezistența la cutremure, prin inspecții vizuale. Autoritățile își propun să colecteze date despre fondul construit și să identifice imobilele care necesită, cu prioritate, intervenții de consolidare seismică. NewsMaker explică ce presupune evaluarea vizuală a rezistenței seismice, ce informații vor fi colectate și de ce autoritățile au decis să inițieze acest proces tocmai acum.

Pregătirile pentru evaluarea clădirilor deja construite din perspectiva rezistenței seismice au început în ianuarie 2025, când Ministerul Infrastructurii a inițiat elaborarea metodologiei de evaluare vizuală operativă. Documentul a fost aprobat de Guvern în ședința din 5 iunie, iar pe 3 iulie a fost publicat în „Monitorul Oficial”. Metodologia va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2026, moment din care autoritățile vor începe elaborarea hărții riscului seismic. Potrivit secretarului de stat Veaceslav Șipitca, în prima etapă este planificată realizarea microzonării seismice a municipiului Chișinău, iar implementarea completă a proiectului este estimată să dureze între doi și doi ani și jumătate.

În nota explicativă a documentului se precizează că, până în prezent, în Republica Moldova nu a existat un cadru normativ care să stabilească modul de evaluare a stării clădirilor și de determinare a riscului seismic. Odată cu lansarea noului mecanism, autoritățile intenționează să elaboreze reguli clare privind reconstrucția seismică, precum și proceduri pentru realizarea investigațiilor tehnice necesare. Inițierea evaluărilor vizuale în această etapă a fost decisă pentru a evita repetarea unor erori comise anterior în România și pentru a realiza evaluarea clădirilor înainte de lansarea programelor de eficiență energetică și izolare termică. Astfel, autoritățile vor putea înțelege mai întâi starea reală a fondului construit și abia după aceea – să fie planifice lucrările necesare.

Responsabil de efectuarea evaluării vizuale a clădirilor va fi Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică. Autorii proiectului precizează că este vorba despre o formă simplificată de evaluare seismică, care nu presupune o analiză inginerească detaliată și nu reprezintă un studiu seismic complet.

Hărți de risc

Potrivit documentului, inițial se preconizează evaluarea pericolului seismic la nivel național și elaborarea hărților de risc. Ulterior, vor începe efectuarea inspecțiilor vizuale ale clădirilor, iar în anumite cazuri va fi dispusă expertiza tehnică, pentru a stabili dacă este necesară reconstrucția seismică. Pentru clasificarea primară va fi utilizată anume evaluarea vizuală operativă.

Astfel de evaluări vor fi efectuate de inspectori – specialiști cu studii superioare sau postsecundare profesional-tehnice în domeniul construcțiilor civile, sistemelor inginerești, arhitecturii sau planificării urbane. Aceștia vor activa sub coordonarea unor ingineri atestați. Înainte de începerea lucrărilor, inspectorii urmează să fie instruiți în metodologia evaluării vizuale operative – instruirea va fi realizată de un inginer atestat sau de centre de instruire acreditate.

Metodologia va fi aplicată clădirilor rezidențiale și publice, indiferent de forma de proprietate. Pe lângă blocurile de locuințe și casele individuale, în hartă vor fi incluse instituții medicale, clădiri administrative, magazine, obiective din domeniul educației, culturii, sportului și turismului, precum și clădiri ale gospodăriei comunale și ale sectorului energetic. Datele vor fi colectate nu doar în urma inspecțiilor, ci și prin intermediul autorităților administrației publice centrale și locale și al proprietarilor. În cazul în care o clădire dispune deja de o expertiză tehnică privind rezistența seismică, aceasta va putea fi utilizată în locul rezultatelor evaluării vizuale operative.Ce vor verifica inspectorii în timpul evaluării

În cadrul evaluării vizuale, inspectorii vor înregistra destinația clădirii, numărul estimativ de persoane care o utilizează, valoarea sa istorică, precum și rolul pe care l-ar putea avea în caz de catastrofă sau calamitate naturală. Toate informațiile vor fi introduse într-un formular special de evaluare vizuală operativă, completat fie în format digital, fie pe suport de hârtie. Pentru fiecare clădire vor fi indicate date precum numărul cadastral, suprafața construită, perioada de edificare, numărul de etaje, tipul constructiv și forma clădirii. De asemenea, vor fi anexate fotografii și vor fi consemnate eventualele deformări observate.

Într-o notă separată, inspectorul va oferi o descriere succintă a clădirii, inclusiv dacă aceasta a fost supusă unor modificări, precum extinderi realizate pe parcursul exploatării. Totodată, pentru fiecare imobil va fi stabilit unul dintre cele 11 tipuri constructive, descrise în detaliu în metodologie.

O parte dintre datele din șablonul raportului au fost deja grupate. Astfel, în formular sunt prevăzute perioade fixe de construcție – până în 1963, 1964 – 1969, 1970 – 1981, 1982 – 1990, 1991 – 1995, 1996 – 2020 și după 2021 – precum și categorii de înălțime: clădiri cu un etaj, cu 2 – 3 etaje, 4 – 5, 6 – 8, 9 – 12 și peste 12 etaje. Autorii proiectului au explicat că această catalogare a fost aleasă ținând cont de evoluția practicilor de construcție și de modificările standardelor tehnice naționale.

În timpul inspecției la fața locului, inspectorii vor acorda o atenție deosebită deformărilor structurale seismice – vor căuta fisuri, degradări ale zidăriei, avarii în zonele de intersecție a pereților, îndoiri ale armăturii, deplasări ale elementelor constructive, abateri ale structurii și alte defecte. Dacă deformarea depășește 5%, structura va fi considerată supusă unei deformări seismice sistematice. De asemenea, clădirile vor fi clasificate în funcție de gradul de afectare, pe cinci niveluri – de la I la V, unde clasa I corespunde celui mai ridicat nivel de afectare, iar clasa V celui mai scăzut.

Valoarea istorică și rolul în situații de urgență

În rapoarte vor fi evidențiate separat clădirile cu valoare istorică. În această categorie vor fi incluse monumentele de importanță națională și locală, clădirile cu valoare arhitecturală sau istorică, precum și obiectivele care nu au un statut individual de protecție, dar fac parte din ansambluri protejate ori sunt amplasate pe un teritoriu protejat sau într-o zonă de protecție a unui alt monument. Toate celelalte clădiri vor fi clasificate drept obișnuite – fără valoare istorică stabilită.

Metodologia prevede clasificarea clădirilor în funcție de utilizarea lor posibilă în caz de catastrofă sau calamitate naturală. Pentru fiecare obiectiv se va stabili dacă destinația sa obișnuită poate fi schimbată într-una de urgență – pentru coordonarea acțiunilor, acordarea asistenței medicale sau găzduirea serviciilor de intervenție. Din punct de vedere al găzduirii temporare, clădirile vor fi împărțite în trei categorii – fără posibilitatea de a adăposti persoane, cu capacitatea de a primi până la 100 de persoane, până la 1.000 și peste 1.000 de persoane. În această categorie pot fi incluse școli, spitale, policlinici, cămine, obiective sportive și culturale.

Autoritățile vor evalua și posibilele consecințe asupra siguranței publice în cazul unor avarii grave sau al prăbușirii clădirilor. Printre consecințele semnificative sunt enumerate riscul de afectare a clădirilor învecinate, pericolul pentru un număr mare de persoane aflate în spații publice, blocarea principalelor rute de evacuare în timpul sau imediat după cutremur, avarierea rețelelor inginerești și tehnice esențiale, riscul de explozii, scurgeri de substanțe periculoase, accidente hidrotehnice și alte evenimente, precum și întreruperea unor activități importante pentru viața socio-economică sau pentru mediul înconjurător.

De ce este necesară evaluarea clădirilor

Autorii documentului au explicat că, în timp, clădirile degradează sub influența factorilor de mediu, a uzurii naturale și a intervențiilor neautorizate, iar o sarcină suplimentară este creată și de cutremure, în urma cărora structurile ar fi putut suferi avarii. „Cutremurele din anii 1940, 1977, 1986 și 1990 au afectat structurile portante ale clădirilor și au provocat deformări care s-au acumulat de la un cutremur la altul. Acest lucru sporește riscul pierderii stabilității și rezistenței structurilor, în special în cazul unor cutremure puternice, capabile să ducă la prăbușiri parțiale și totale cu consecințe grave”, se menționează în nota explicativă.

În urma evaluărilor, clădirile vor fi clasificate în funcție de nivelul de vulnerabilitate seismică și de prioritatea investițiilor. Acest lucru va permite identificarea obiectivelor cele mai slabe din punct de vedere constructiv și stabilirea celor care necesită consolidare în regim prioritar, ținând cont de destinația clădirilor și de posibilele consecințe ale avariilor. Metodologia de evaluare vizuală operativă va permite obținerea rapidă a unei imagini de ansamblu asupra riscului seismic al fondului construit și va constitui baza pentru efectuarea ulterioară a expertizelor tehnice.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Prețul poliței medicale pentru agricultori și proprietari de terenuri se dublează. Explicație: „Trebuie să existe echitate”

Proprietarii de terenuri agricole și alte categorii de contribuabili neasigurați de stat vor plăti în 2026 o primă de asigurare obligatorie de asistență medicală majorată, de 2 527 de lei, aproape dublă față de anul precedent. Explicația, oferită de președintele Casei Naționale de Asigurări în Medicină, Ion Dodon, arată că modificarea a fost necesară după schimbările legislative din 2024: dacă anterior și pensionarii, studenții sau persoanele cu dizabilități care dețineau teren agricol erau obligați să plătească prima, acum aceste categorii rămân asigurate gratuit de stat, iar majorarea se aplică doar celorlalți contribuabili neasigurați.

„Valoarea reală a primei de asigurare obligatorii de asistență medicală în sumă fixă pentru anul 2026, conform formulei legale, ar trebui să fie 18.700 de lei. Însă Guvernul a propus Parlamentului menținerea primei de asigurare obligatorii de asistență medicală la nivelul ultimilor ani, de 12.636. De la această sumă, sunt prevăzute în proiectul legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală reduceri substanțiale. Adică 2.527 de lei pentru orice persoană cetățean al Republicii Moldova care nu este angajată în câmpul muncii și nu este asigurată de Guvern, indiferent de faptul dacă are sau nu teren agricol”,a spus Ion Dodon.

Președintele CNAS a subliniat că modificările legislative din 2024 au avut drept scop asigurarea echității sociale.

„Mai mult decât atât, trebuie să existe echitate între diferite categorii sociale. Nu este corect ca, de exemplu, un profesor sau un asistent social să achite prime de asigurare de 10.000 de lei sau mai mult, în timp ce o persoană care procură sau deține un teren agricol achită o sumă de doar 1.200 de lei. Vreau să vă spun că chemarea unei simple ambulanțe costă aproximativ 1.600 de lei. Înregistrarea la medicul de familie costă 1.000 de lei. Nici nu mai vorbim de servicii de înaltă performanță sau servicii spitalicești”, a mai explicat acesta.

Totodată, fondatorii de întreprinderi individuale, arendașii și persoanele care activează în fitotehnie sau horticultură vor plăti în 2026 aceeași primă majorată de 2 527 de lei pentru asigurarea obligatorie de asistență medicală. În schimb, profesioniștii independenți, cum sunt notarii și avocații, vor achita 5 686 de lei.

Modificările fac parte din bugetul asigurărilor medicale și urmăresc să acopere costurile sistemului de sănătate. Cei care nu sunt angajați sau nu beneficiază de asigurare de stat trebuie să achite prima până la 31 martie 2026. În total, valoarea integrală a primei rămâne aproape neschimbată față de anul precedent, 12 636 de lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Imagine simbol

Comunicat de presă despre un incendiu, ilustrat cu AI. Expertă media: instituțiile trebuie să le marcheze

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a publicat, pe 22 decembrie, un comunicat privind intervenția pompierilor la un liceu din Chișinău, ilustrat cu o imagine generată de inteligență artificială, fără ca acest lucru să fie menționat explicit. Deși fotografia avea un caracter simbolic și nu era realizată la fața locului, aceasta a fost preluată și distribuită pe scară largă de instituții media, inclusiv de agenții de presă. Cazul readuce în discuție modul în care este utilizat și semnalizat conținutul generat de AI, atât de către instituțiile statului, cât și de către redacțiile care îl preiau.

O analiză a NewsMaker arată că mai mult de jumătate dintre instituțiile media care au scris despre incendiul de la Liceul „Iulia Hașdeu” din capitală, din 22 decembrie, au ilustrat știrea cu imaginea publicată de IGSU.

Contactată de NM, purtătoarea de cuvânt a IGSU, Liliana Pușcașu, a confirmat că imaginea utilizată în comunicat este una simbolică, nu de la liceul vizat. Pușcașu a recunoscut, totodată, că aceasta a fost generată cu ajutorul inteligenței artificiale. Întrebată de ce imaginea nu a fost marcată corespunzător, purtătoarea de cuvânt a IGSU a declarat: „În ideea de a plasa cât mai operativ informația pentru public și reprezentanții media, cel mai probabil ne-a scăpat acest moment”.

Captură foto: IGSU / Facebook

„Deontologic, imaginile generate cu AI trebuie să fie întotdeauna clar indicate. Aceasta se referă și la comunicatorii instituțiilor de stat, mai ales atunci când diferența este greu de observat. Urmează un 2026 destul de curios!”, a scris pe rețelele de socializare Maxim Pistrui, creator digital, diez.md.

Contactată de NewsMaker, Anastasia Nani, directoarea adjunctă a Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), a atras atenția asupra responsabilității instituțiilor publice atunci când utilizează conținut generat de inteligența artificială.

„O instituție de stat, care distribuie astfel de imagini, trebuie să fii conștientă de faptul că ele sunt preluate masiv de către instituțiile de presă. La noi este un obicei bine deja conturat: tot ce vine de la instituțiile de stat, este preluat de foarte multe instituții sau portaluri de știri fără a pune la îndoială anumite informații. Vorbim aici nu doar despre imaginele generate de AI, dar și de anumite comunicate care conțin anumite probleme, vin să sublinieze, să nuanțeze sau să înrădăcineze anumite stereotipuri, de exemplu, cu privire la etnie”, a declarat Nani.

Potrivit expertei media, responsabilitatea nu revine doar comunicatorilor instituțiilor publice, ci și redacțiilor care preiau conținutul, or marcarea corectă a materialelor generate de AI îi ajută pe cetățeni să distingă între conținutul creat de oameni și cel creat artificial.

„În primul rând, instituțiile de stat ar trebui să fie atente, să marcheze, iar instituțiile de presă –  să se ghideze de Codul Deontologic. Mai nou, vorbim tot mai mult despre necesitatea de a avea politici redacționale prin care să promovăm utilizarea etică și transparentă a inteligenței artificiale în redacții, să marcăm corespunzător atunci când utilizăm AI-ul pentru, fie pentru generare de imagini,  fie în alte scopuri, cum ar fi, de exemplu, generare de voci, și astfel să educăm și cetățenii. Marcarea corespunzătoare ajută cetățenii să distingă între ceea ce este creat de AI și ceea ce este creat de om.  În primul rând, în scop de transparență și corectitudine în față de publicul nostru”, a mai declarat Nani.

În prezent, în Republica Moldova nu există o lege sau un cadru juridic specific care să reglementeze în mod detaliat utilizarea inteligenței artificiale în mass-media sau de către instituțiile publice. Într-un interviu acordat în luna septembrie portalului MediaAzi, președinta Consiliului de Experți și Experte, Viorica Zaharia, declara că utilizarea responsabilă a AI și reguli clare, inclusiv pentru jurnaliștii-vloggeri, ar putea fi incluse în noua versiune a Codului deontologic.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Tudor Mardei | NewsMaker

Moldova va adera la UE în 2030? Gherasimov: Scopul nostru este să fim convingători pentru semnarea tratatului

Autoritățile de la Chișinău trebuie să continue să implementeze reforme pentru a fi convingători pentru statele-membre UE, pentru semnarea Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană în 2028 și de aderare în 2030. Declarația a fost făcută de viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, pe 22 decembrie în marja Reuniunii șefilor misiunilor diplomatice și ai oficiilor consulare ai Republicii Moldova.

În discursul său, Cristina Gherasimov a evidențiat necesitatea menținerii unui ritm susținut al reformelor și a precizat că integrarea europeană a devenit un obiectiv național, care implică „întreaga responsabilitate” atât a instituțiilor statului, cât și a societății.

Integrarea europeană nu mai este doar un obiectiv de politică externă, ci unul fundamental de politică internă. Scopul nostru este să fim nu doar pregătiți, ci și convingători pentru partenerii europeni, pentru a avansa spre semnarea Tratatului de Aderare în 2028 și aderarea în 2030”, a declarat viceprim-ministra.

La rândul său, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a subliniat rolul strategic al diplomației, atât la nivel național, cât și internațional, precum și „angajamentul” Ministerul Afacerilor Externe de a consolida dialogul cu UE și de a crea condițiile necesare pentru avansarea parcursului european al țării noastre.

Integrarea europeană este prioritatea zero a Republicii Moldova. Vom depune tot efortul pentru a deveni cât mai curând membri ai marii familii europene”, a spus el.

Amintim că Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țări-candidate la aderarea la UE în iunie 2022 și au început oficial negocierile de aderare pe 25 iunie 2024. În septembrie 2025, cele două state au finalizat procesul de screening bilateral.

Pe 15 decembrie, autoritățile de la Bruxelles au anunțat că Moldova va începe discuțiile la nivel tehnic cu Comisia Europeană pe 3 clustere de negociere: „Valori fundamentale”, „Piața internă” și „Relații externe”. În același timp, deschidearea oficială a negocierilor pe clustere, pe care Chișinăul a mizat până la finanul acestui an, rămâne blocată. Anterior, Cristina Gherasimov a declarat că motivul este că încă nu există o decizie politică unanimă în privința Ucrainei, cu care, actualmente, Republica Moldova parcurge împreună procesul de negociere.

Ungaria se opune avansării negocierilor cu Ucraina, care se confruntă cu invazia rusă la scară largă de aproape patru ani, considerând că acest lucru ar putea atrage Uniunea Europeană în război și ar deturna banii contribuabililor europeni.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: