FinComBank susține întreprinderile mici și mijlocii

Data de 28 noiembrie a fost despre IMM-uri, iar alături de PRIAevents am avut ocazia de a reuni antreprenori şi reprezentanți ai mediului de business la PRIA Gala IMM-urilor din Republica Moldova, susținută de FinComBank în calitate de partenerul general.

Evenimentul destinat întreprinderilor mici și mijlocii a avut scopul de a oferi mediului de business oportunitatea de a vocifera oportunitățile şi provocările IMM-urilor din diverse domenii, printre care industria textile şi confecţii, pielărie, mobilă, construcții, transport, IT, import-export, precum şi multe altele.

La eveniment s-a desfășurat un panel de dezbateri pe subiecte importante pentru întreprinderile mici și mijlocii, unde speakerul din partea FinComBank, Serghei Ceban, Șef Secția Microcreditare, a oferit o perspectivă detaliată a serviciilor bancare pentru antreprenori și programele de finanțare pentru IMM-uri.

„Cu onoare și admirație, felicităm antreprenorii distinși cu diplomă de excelență la Gala IMM-urilor din Republica Moldova, un eveniment unic care premiază oamenii de afaceri ce au înregistrat succese semnificative în acest an. Parteneriatul cu o bancă de încredere mereu este văzut ca o punte esențială către dezvoltarea unui business. La acest capitol, vreau să menționez că FinComBank mereu susține antreprenorii și încurajează afacerile. Banca oferă nu doar soluții financiare, ci și un sprijin strategic, contribuind semnificativ la creșterea și prosperitatea comunității antreprenoriale”, a subliniat Serghei Ceban, Șef Secția Microcreditare, FinComBank.

Evenimentul a culminat într-o ceremonie de premiere, onorând performanțele remarcabile ale IMM-urilor din acest an. Am avut deosebita plăcere să recunoaștem şi să premiem clienţii FinComBank:

  • DINA COCIUG – compania activează în domeniul HoReCa, Climă, Retail, Frigul Industrial și asigură servicii de deservire pentru utilajele din aceste segmente;
  • PRIM-LOGIST SRL – întreprindereaMD activează în domeniul transportului de mărfuri;
  • JULIA ALLERT – un brand european de îmbrăcăminte pentru femei;
  • CARTEA S.A. – se ocupă cu comerțul cărților științifice, cărților pentru copii, artistice, enciclopedii, dicționare, ziarelor și a rechizitelor de birou;
  • Î.C.S. VITAFORT-COMBIFEED SRL – importă și comercializează diverse produse: vitamine, premixuri, furajeri, furaj combinat, produse Pet Food, animale și păsări de reproducere, hibrizi, utilaj de hală și veterinar, precum și multe altele;
  • C. PALINUR SRL – se ocupă cu comercializarea produselor de igienă, produselor cosmetice, produselor de uz casnic, precum și a bicicletelor și săniilor.

Ne bucurăm foarte mult de rezultatele lor şi de afacerile pe care le gestionează cu foarte mult efort şi dedicaţie. Transmitem sincere felicitări tuturor antreprenorilor și le dorim succese în continuare!

Noi, echipa FinComBank, vom continua să susţinem IMM-urile din Republica Moldova şi să le oferim servicii bancare şi programe de finanţare avantajoase.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Nu am făcut nicio donație”. Dodon neagă că ar fi oferit €2 000 unei mănăstiri din Ceadîr-Lunga în ajunul alegerilor din Găgăuzia (VIDEO)

Deputatul și liderul Partidului Socialiștilor (PSRM), Igor Dodon, a respins informația potrivit căreia ar fi donat 2.000 de euro unei mănăstiri din Ceadîr-Lunga, cu o săptămână înainte de alegerile din Găgăuzia. El a spus că nu a făcut nicio donație și că preoții mănăstirii au confirmat acest lucru. Declarațiile au fost făcute pe 16 noiembrie, la Parlament, în timpul unei discuții cu NewsMaker. Reacția vine după ce Asociația Promo-LEX a scris, făcând referire la declarațiile unor slujitori ai mănăstirii și ale unor persoane prezente la o slujbă, că liderul PSRM, partid care a concurat la alegerile din 15 noiembrie, ar fi donat acești bani.

„Nu am făcut nicio donație. Este în scris deja și la Promo-LEX, și la CEC, cu scrisoare oficială/confirmare din partea preoților”, a spus Dodon.

Întrebat de ce se regăsește acest punct în raport, Dodon a adăugat: „Repet, nu este adevărat ceea ce s-a vehiculat în presă, lucru confirmat în scris de slujitorii din această biserică și de mine. (…) Este o provocare care nu corespunde realității”.

La întrebarea dacă nu a fost vorba despre mită electorală, Dodon a răspuns: „Nu”.

Pe 12 noiembrie, Asociația Promo-LEX s-a referit, într-un raport de observare a alegerilor din Găgăuzia din 15 noiembrie, inclusiv la „activități cu potențial de corupere a alegătorilor”. În acest context, a menționat că „la 8 noiembrie 2026, cu o săptămână înainte de alegeri, Igor Dodon, președinte PSRM, partid înregistrat în calitate de concurent electoral la alegerile regionale din 15 noiembrie 2026, a participat la slujba religioasă de Kasîm, sărbătoare tradițională a găgăuzilor, la mănăstirea „Sfântul Dimitrie”, Ceadîr-Lunga”. Asociația a adăugat că, „potrivit unor slujitori ai mănăstirii și unor persoane prezente la slujbă, la acest eveniment acesta ar fi donat mănăstirii 2.000 de euro”. Detalii AICI.

Amintim că, pe 15 noiembrie, cetățenii cu drept de vot din UTA Găgăuzia au fost așteptați la urne pentru a-și alege deputații în Adunarea Populară a Găgăuziei și bașcanul. Vezi AICI rezultatele preliminare ale alegerilor pentru funcția de bașcan și AICI rezultatele preliminare ale alegerilor pentru Adunarea Populară.

„Ce să caute ei acolo?”: PAS critică vizitele deputaților socialiști la Moscova. Reacția lui Dodon

Participarea deputatului socialist Bogdan Țîrdea la o reuniune a CSI, prezidată la Moscova de Serghei Șoigu, a stârnit un schimb de replici în Parlament. Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman (PAS), a cerut instituțiilor competente să verifice cine l-a delegat pe Țîrdea și în ce calitate a participat. Ea a criticat și deplasarea la Moscova anunțată de alți deputați socialiști. În replică, liderul PSRM, Igor Dodon, a spus că Țîrdea nu a reprezentat Republica Moldova la reuniune și a insistat pe dialog atât cu Estul, cât și cu Vestul.

„Săptămâna trecută, două rachete rusești au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova și tot săptămâna trecută, deputatul socialist Bogdan Țîrdea a participat la Moscova la reuniunea secretarilor consiliilor de securitate din CSI, prezidată de Serghei Șoigu – cel care în repetate rânduri a amenințat direct Republica Moldova și cetățenii săi. Întrebarea este cine l-a delegat, în ce capacitate și cu ce mandat să reprezinte țara noastră într-o comunitate din care Republica Moldova nici măcar nu face parte?”, a declarat deputata PAS Doina Gherman în debutul ședinței Parlamentului din 16 noiembrie.

Vicepreședinta Parlamentului a cerut instituțiilor competente să verifice circumstanțele în care Țîrdea a participat la reuniune și să stabilească dacă a fost încălcată legea.

Gherman a criticat și vizita la Moscova, anunțată pentru perioada 14–18 noiembrie, în cadrul căreia mai mulți deputați socialiști urmau să participe la un forum organizat sub egida partidului de guvernământ „Rusia Unită”.

„Ce să caute ei acolo? E clar că nu merg la o putere neocolonială, așa cum este astăzi Rusia, să discute despre decolonizare. Istoria Moldovei nu i-a iertat niciodată pe cei care au deschis porțile cetățenii din interior, oricât de tare ar fi țipat ei că-și iubesc poporul”, a declarat Gherman.

În replică, Igor Dodon a declarat că deputații socialiști participă reuniunile secretarilor consiliilor de securitate din statele membre ale CSI de câțiva ani. „Deputatul Bogdan Țîrdea a fost delegat nu ca reprezentant al statului, cu poziția oficială a statului, dar a participat la un eveniment la care deputații socialiști participă în ultimii 4 sau 5 ani”, a declarat liderul fracțiunii PSRM.

Dodon a apărat și vizita la forumul organizat sub egida partidului „Rusia Unită”. Fostul președinte susține că o parte dintre cetățeni își doresc reluarea dialogului cu Moscova, inclusiv în domeniul energetic.

„Noi, cetățenii Republicii Moldova, reprezentanții votați de cetățeni aici, în Parlament, trebuie să promovăm dialogul cu toți – și în Est, și în Vest. O bună parte a cetățenilor Republicii Moldova doresc reluarea dialogului cu Federația Rusă pe domeniul energetic și nu doar. Ar bine și la nivel de conducere a statului să conștientizeze acest lucru. De aceea, noi vom merge și în Est, și în Vest, pentru a apăra poziția oamenilor”, a declarat Dodon.

Reuniunea secretarilor consiliilor de securitate din statele CSI a avut loc pe 9 noiembrie, la Moscova. Potrivit TVR Moldova, participanții au discutat despre conflictele din mai multe regiuni ale lumii, amenințările la adresa securității și cooperarea dintre structurile de securitate ale statelor CSI. „Republica Moldova a inițiat procesul legal de retragere din CSI și nu mai participă la reuniunile politice ale organizației. Președinția Republicii Moldova nu a mandatat nicio persoană să o reprezinte la reuniunea menționată. Deputatul PSRM participă în nume propriu și în numele formațiunii politice pe care o reprezintă”, a precizat Președinția într-un răspuns pentru sursa citată.

Pe 11 noiembrie, după o întrevedere la Chișinău cu ambasadorul agreat al Rusiei, Oleg Ozerov, Dodon a anunțat că mai mulți deputați PSRM vor merge din nou la Moscova. Invitația a venit din partea partidului „Rusia Unită”, condus de Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei. Potrivit lui Dodon, socialiștii urmau să participe la un forum dedicat combaterii practicilor moderne ale neocolonialismului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
logos-pres.md

Estonia închide toate punctele de trecere a frontierei cu Rusia. Avertisment de călătorie pentru moldoveni

Ambasada Republicii Moldova în Estonia a emis luni, 16 noiembrie, o alertă de călătorie după ce autoritățile de la Tallinn au decis închiderea tuturor punctelor de frontieră cu Federația Rusă, începând de luna viitoare, în urma unei tentative de sabotaj împotriva unei companii din industria apărării. Instituția a recomandat moldovenilor care plănuiesc deplasări între Estonia și Federația Rusă să identifice rute alternative.

„Începând cu 1 decembrie 2026, autoritățile estoniene planifică închiderea punctelor de trecere rutieră a frontierei cu Federația Rusă. Astfel, cetățenii moldoveni care intenționează să călătorească între Estonia și Federația Rusă sunt îndemnați să țină cont de această măsură, să își planifice din timp deplasările și să identifice rute alternative”, a transmis misiunea diplomatică într-un comunicat.

Precizăm că, pe 15 noiembrie, ministrul de Externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a anunțat că toate punctele de trecere a frontierei cu Rusia vor fi închise, începând cu 1 decembrie, după o tentativă de sabotaj asupra companiei Threod Systems, care produce drone de recunoaștere cu rază lungă de acțiune și drone de atac. Oficialul a precizat că, conform informațiilor autorităților estoniene, atacul a fost comandat de GRU – agenția de informații militare externe a armatei ruse.

„Rusia trebuie să înțeleagă că acțiunile ostile împotriva Estoniei au consecințe. Încercările de a ne intimida, de a destabiliza situația sau de a ne submina securitatea nu vor rămâne fără răspuns”, a transmis Tsahkna pe X, notează Politico.

Incidentul a avut loc pe 14 noiembrie, la scurt timp după ora 03:00. Procurorul general al țării, Astrid Asi, a comunicat că făptașii au fost surprinși la sediul companiei Threod Systems din Viimsi, în apropiere de Tallinn, în timp ce încercau să pătrundă în clădire cu intenția de a-i da foc și de a provoca o explozie. Personalul de securitate al companiei a reușit să prevină atacul.

Opt suspecți – toți locuitori ai Letoniei, care se învecinează cu Estonia – au fost reținuți. Cinci dintre aceștia au fost plasați în arest preventiv.

screenshot

„Nu poate de dorul malului stâng și a acceptat acea sancțiune”. Grosu, despre revenirea lui Krasnoselski

Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, susține că liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, „nu poate de dorul malului stâng și a acceptat sancțiunea de a nu putea părăsi teritoriul R. Moldova în următorii cinci ani”. Grosu a spus că nu vede o problemă juridică în aplicarea interdicției în cazul lui Krasnoselski, care nu este cetățean al R. Moldova. Potrivit lui Grosu, aceasta este „una din interdicții”. Întrebat ce alte măsuri restrictive ar urma să fie aplicate, despre care și Guvernul a dat de înțeles în ajun, Grosu a spus că „o să anunțe la timpul respectiv”.

„Nu poate de dorul malului stâng și a acceptat acea sancțiune de a nu putea părăsi teritoriul Republicii Moldova în următorii cinci ani”, a declarat Grosu jurnaliștilor, pe 16 noiembrie.

Întrebat în baza cărei legi s-a impus interdicția de a părăsi țara în cazul lui Krasnoselski, care nu este cetățean al R. Moldova, Grosu a răspuns: „Legea și trimiterile legale o să fie anunțate de către autoritățile competente”. La întrebarea dacă în acest sens ar putea fi deschis un dosar penal, el a răspuns: „Deci, una din interdicții este de a părăsi teritoriul Republicii Moldova. La moment, este această interdicție pentru o perioadă de cinci ani. Alte interdicții sau alte restricții – atunci când o să fie cazul și o să fie prezentate de autoritățile competente – atunci o să vă comunicăm”.

La întrebarea dacă vede o problemă juridică în aplicarea interdicției de a părăsi țara în cazul lui Krasnoselski și dacă nu ar fi fost mai potrivit să i se interzică intrarea în țară, Grosu a declarat: „Nu văd de ce ar fi o problemă juridică. (…) Statul are dreptul să aplice interdicții și la ieșire, și la intrare. În cazul dat, s-a ales interdicția de a părăsi teritoriul Republicii Moldova”. Potrivit lui Grosu, această interdicție va fi aplicată când liderul de facto al regiunii transnistrene va încerca să iasă din țară.

Solicitat să comunice despre ce alte măsuri restrictive a dat de înțeles Guvernul în ajun, atunci când a confirmat revenirea lui Krasnoselski la Chișinău, menționând că „După procedurile de control, acesta va suporta consecințele incidentului recent de la Moscova, inclusiv interdicția de a ieși din țară prin punctele de trecere a frontierei de stat ale Republicii Moldova timp de 5 ani”, Grosu a răspuns: „O să le anunțe la timpul respectiv”. La precizarea jurnaliștilor, dacă este vorba și despre confiscarea fondurilor lui Krasnoselski, oficialul a menționat: „O să anunțe la timpul respectiv”.

La întrebarea jurnaliștilor dacă Guvernul se aștepta ca liderul de facto al regiunii transnistrene să revină în Moldova, Grosu a spus: „Noi trebuie să fim gata tot timpul pentru orice scenariu, inclusiv și pentru acesta”.

***

Amintim că, pe 4 noiembrie curent, liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a apărut alături de președintele rus Vladimir Putin, la Moscova. Acesta din urmă i-a înmânat Ordinul de Onoare. Detalii AICI.

Chișinăul a calificat acțiunea drept „o provocare a Rusiei”, precizând că „plecarea lui Krasnoselski în Rusia a avut loc în contextul unor discuții facilitate de OSCE cu privire la aprovizionarea cu gaze naturale a regiunii transnistrene pe perioada iernii”. Totodată, autoritățile au anunțat că, la revenirea de la Moscova, lui Krasnoselski îi va fi aplicată o interdicție de a părăsi teritoriul R. Moldova pentru o perioada de cinci ani. Detalii AICI. Întrebat de NewsMaker despre temeiul juridic al interdicției, premierul Vasile Tofan a invocat caracterul politic al relației cu regiunea transnistreană și a spus că autoritățile au instrumentele necesare pentru a aplica măsura. Tot atunci, Tofan a confirmat că Krasnoselski deține cetățenia rusă și că nu este cetățean al R. Moldova. Detalii AICI. NewsMaker a analizat AICI cum ar putea Chișinăul să aplice interdicția și cum ar putea Tiraspolul să folosească măsura în avantajul său.

Pe 13 noiembrie, Asociația Promo-LEX i-a solicitat premierului să convoace Consiliul interinstituțional de supervizare, pentru a aplica măsuri restrictive persoanelor din structurile de la Tiraspol responsabile de tortură și detenții arbitrare, iar „prima listă să înceapă cu Vadim Krasnoselski”. Totodată, asociația a cerut Guvernului să renunțe la măsura interdicției de a părăsi țara și să îi interzică lui Krasnoselski intrarea în R. Moldova, precum și să îi blocheze fondurile. Detalii AICI.

În seara zilei de 16 noiembrie, Krasnoselski a fost surprins de jurnaliști la aeroportul din Chișinău. Ulterior, Guvernul a confirmat că acesta a aterizat la Chișinău și că, după încheierea procedurilor de control, îi va fi interzis să părăsească R. Moldova timp de cinci ani. Detalii AICI. Revenirea în R. Moldova a lui Vadim Krasnoselski a stârnit mai multe reacții. Detalii AICI.

***

Menționăm că, în decembrie 2026, expiră cel de-al doilea mandat al lui Krasnoselski. Scrutinul pentru alegerea liderului de facto al regiunii transnistrene nu este recunoscut de autoritățile de la Chișinău. Printre candidați se numără Vitalii Neagu, șeful „executivului” de la Tiraspol și posibil succesor al lui Krasnoselski. În cursă s-a înscris și „deputatul” local Vadim Cravciuc, căruia președinta Maia Sandu i-a retras anterior cetățenia Republicii Moldova.

HB = 0,6 FN=3 FB = 85 outdoor = 0 ISO = 50.000000 exp=16.666668 return = 0 FM4 FC010011001:zzzzzz0 c fb 007804386a43724d43421220 a321041d4 40 4a328217308 0 0 0 0 0 0 0 030871b171837d054 12ff71c871947d054 12f671d671dd7d054 12ed71d071cc7d054 12e471a2718b7d054 12f7716f71617d054 12fb71c771a67d054 12ff71ed71c87d054 130371f971dd7d054 1307720b71f57d054 130b721472057d053 13037213720d7d053 1 32a 382 3 9 853 078 051 079 0158847647d46126775 7 6 93a 6 5 72250611b1b15281d145a29726647275a52 5 4 932 4 71e4a141d1815141a14115430595359386253138317871385178713831787138517871383178713851787138317871385178713831787138517871383178713851787138317871385178713831787138517871383178713851787138317871385178713831787138517871383178713851787138317871385178713831787138517871383178713851787138317871385178713831787138517871383178713851787138317871385178713831787138517871383178713851787138317871385178713831787138517871383178713851787138317871385178713831787138517871383178713851787138317871385178713831787138517871383178713851787138317871385178713831787138517871383178713851787138317871385178713831787138517871383178713851787

Tematici noi din Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova au fost prezentate Oficiului Avocatului Poporului (Ombudsman) al Republicii Moldova

Echipa Ambasadei Drepturilor Omului a susținut un seminar cu reprezentanții Oficiului Avocatului Poporului (Ombudsmanului) al Republicii Moldova, dedicat Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova. Seminarul a avut loc la 13 noiembrie 2026 în format mixt (offline și online) și a întrunit 30 de colaboratori ai Oficiului Avocatului Poporului și experții-dezvoltatori ai Ghidului. La seminar au participat șefi, șefi adjuncți ai direcțiilor, consultanți superiori, precum și șefii Reprezentanțelor Oficiului Avocatului Poporului al Republicii Moldova din orașele Bălți, Cahul, Comrat și Varnița și consultanți superiori ai acestor reprezentanțe.

Echipa Ambasadei Drepturilor Omului – Lela Metreveli, Natalia Țurcan și Iurie Levinte – au prezentat cele două faze curente de lucru asupra Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova, prezentând detaliat cele patru tematici noi ale Ghidului, teste noi și jurisprudența privind Moldova, elaborată pentru subiectele noi, precum și șase teme înnoite conform modificărilor legislației și jurisprudenței Republicii Moldova. Prin deschiderea platformei online a Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova, experții au demonstrat vizual toate cele paisprezece tematici elaborate și adaptate pentru Moldova, acoperind următoarele aspecte: • Ce reprezintă drepturile omului? | • Instituțiile privind drepturile omului | • Organizații care vă pot ajuta | • Instanțe de judecată și proces echitabil | • Penitenciare | • Discriminare | • Familia | • Restrângerile drepturilor omului | • Reținerea și arestul preventiv | • Participarea сivică | • Libertatea de exprimare și mass-media | • Infracțiuni motivate de ură și discursul de ură | • Violență în familie | • Traficul de ființe umane. Experții au arătat, de asemenea, secțiunile platformei unde sunt afișate douăzeci de drepturi și mai multe teste tematice, inclusiv teste noi pentru verificarea cunoștințelor despre drepturile omului. După ce au demonstrat navigarea pe platforma online a Ghidului, și au descris structura și capacitățile acestuia, experții au remarcat că Ghidul privind Drepturile Omului este o platformă europeană unică ce reunește într-un singur loc versiunile adaptate ale Ghidului care au fost deja elaborate în douăsprezece țări – Letonia, Estonia, Lituania, Bulgaria, Slovenia, Slovacia, Franța, Croația, Ucraina, Georgia, Armenia și Moldova.

Experții au povestit colegilor cum colaboratorii Oficiului Avocatului Poporului (Ombudsmanului), juriștii practicieni, avocații și experții în domeniul drepturilor omului, pot utiliza eficient platforma Ghidului privind Drepturile Omului pentru a lucra cu beneficiarii care solicită asistență de la Oficiul Avocatului Poporului, precum și pentru a pregăti rapoarte, a efectua cercetări, analize comparative și a face schimb de bune practici, pentru a elabora propuneri de modificare a legislației și promovare a unor noi inițiative, pentru programe și proiecte privind educația în domeniul drepturilor omului, consolidarea respectării statului de drept și a valorilor democratice, implementate de Oficiul Avocatului Poporului din Republica Moldova.

Prezentările detaliate ale Nataliei Turcan, avocată și expertă care dezvoltă tematici noi pentru Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova, a prezentat participanților subiectele „Libertatea de exprimare și mass-media” și „Violența în familie”. Experta a oferit o sinteză a jurisprudenței CEDO privind violările dreptului la libertatea de exprimare în Moldova. Au fost discutate principalele provocări legate de exercitarea acestui drept în Moldova, identificate prin hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului. De asemenea, au fost evidențiate hotărârile cheie ale Curții Constituționale a Republicii Moldova în acest domeniu. Participanții au căzut de acord că libertatea de exprimare este un drept fundamental al omului care determină nivelul de democrație într-un stat. A fost remarcat rolul special al mass-media libere și independente, aceasta fiind chemată să informeze societatea cu privire la toate aspectele, să sprijine dezbaterea publică și să asigure transparența necesară a activității autorităților publice. Libertatea de exprimare se bucură de un nivel ridicat de protecție în interesul public, dar poate fi restrânsă dacă încalcă dreptul la viață privată sau alte drepturi esențiale. Au fost analizate standardele internaționale aplicabile cu privire la cazurile în care astfel de restrângeri sunt permise. De asemenea, a fost discutat dreptul la informație ca o condiție prealabilă pentru exercitarea libertății de exprimare.

„Dreptul la libertatea de exprimare concurează adesea cu dreptul la viață privată. Atunci când ne exercităm dreptul la libertatea de exprimare, este important să nu depășim linia care ar putea dăuna onoarei, demnității sau reputației altora. Este crucial să facem distincția între fapte și opinii. Deși faptele trebuie să fie veridice și pe deplin confirmate, o opinie este o judecată de valoare exprimată de o persoană concretă. Cu toate acestea, nici măcar o afirmație subiectivă nu poate fi nefondată; o opinie exprimată public trebuie să aibă o bază facturală suficientă pentru a preveni defăimarea”, – a remarcat Natalia Țurcan.

Violența în familie este răspândită în Moldova și la nivel internațional și are un impact negativ profund asupra adulților, copiilor, familiilor, relațiilor interpersonale și comunităților. Una dintre caracteristicile violenței domestice este latența sa, deoarece multe victime sunt reticente în a solicita ajutor sau a raporta violența organelor de drept. Experta a subliniat importanța evaluării corecte a riscurilor atunci când victimele se adresează după protecție la autoritățile publice și a examinat elementele cheie ale violenței în familie și responsabilitățile funcționarilor publici și ale profesioniștilor în asistarea victimelor violenței domestice. Participanții și-au împărtășit activ opiniile cu privire la provocările actuale din Moldova în acest domeniu.

„Violența domestică este acea  „valoare” tradițională” a societății noastre care trebuie eradicată prin toate mijloacele legale disponibile. Toleranța și indiferența față de astfel de cazuri sunt inacceptabile și adesea duc la consecințe tragice. Este periculos să subestimăm comportamentul agresiv în familie, care se poate manifesta prin abuzuri fizice, psihologice sau economice. Toate cazurile de violență domestică trebuie oprite și sancționate, iar victimele trebuie să primească asistență pentru a ieși în siguranță din relațiile abuzive. Republica Moldova are o legislație privind protejarea victimelor violenței în familie, deși există probleme în aplicarea acesteia”, – a remarcat Natalia Turcan.

Iurie Levinte, jurist și expert principal al Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova, a prezentat detaliat toate inovațiile de pe platforma Ghidului, concentrându-se pe temele „Infracțiuni motivate de ură și discursul la ură” și „Traficul de ființe umane”. El a demonstrat toate secțiunile acestor tematici și a subliniat rațiunea din spatele structurii materialelor, inclusiv jurisprudența Republicii Moldova și a altor țări pe aceste subiecte. El a subliniat instrumentele pe care grupurile profesionale, cum ar fi colaboratorii  Oficiului Avocatului Poporului, juriștii practicieni, avocații și experții în drepturile omului, le pot și ar trebui să le utilizeze eficient în activitatea lor. Participanții au lăudat platforma Ghidului privind Drepturile Omului ca fiind o resursă eficientă și utilă, bine organizată și actualizată constant, cu informații fiabile. În opinia lor platforma Ghidului este utilă pentru consultarea publicului cu privire la drepturile omului, pentru analiza comparativă a practicilor diferitelor țări participante la elaborarea Ghidului, pentru desfășurarea de seminare de instruire și multe altele.

„Seminarul a fost foarte productiv. Participanții au împărtășit idei cu experții care elaborează Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova pentru dezvoltarea ulterioară a acestei resurse și interacțiunea cu Oficiul Avocatului Poporului din Republica Moldova. Am discutat cine și cum selectează subiectele pentru Ghid, abordările utilizate de experți și cum să ajungem la diverse grupuri profesionale prin partajarea informațiilor utile din Ghid cu acestea pentru a promova drepturile omului în Moldova. În timpul discuțiilor, am ajuns la concluzia că Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova reprezintă o platformă valoroasă pentru promovarea și protejarea drepturilor fundamentale. Ca parte a platformei Ghidului European privind Drepturile Omului, Ghidul oferă oportunități pentru cercetare juridică comparativă în diferite țări, ceea ce este important pentru grupurile profesionale, cercetători, profesori și studenți care studiază drepturile omului. Platforma poate fi consultată și utilizată atât de publicul larg, cât și de profesioniștii din domeniul juridic”, – a remarcat Iurie Levinte.

Echipa Ambasadei Drepturilor Omului a înmânat colegilor din Oficiul Avocatului Poporului al Republicii Moldova 300 de pliante cu informații despre Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova, care vor fi amplasate la intrare pentru beneficiarii care solicită asistență de la Oficiul Avocatului Poporului. O parte din aceste pliante vor fi înmânate Reprezentanțelor Oficiului Avocatului Poporului din orașele Bălți, Cahul, Comrat și Varnița.

Seminarul pentru reprezentanții Oficiului Avocatului Poporului (Ombudsmanului) din Republica Moldova a fost organizat în cadrul proiectului „Educație în domeniul drepturilor omului pentru consolidarea societății civile, a participării democratice și a statului de drept în țările Parteneriatului Estic”, implementat cu sprijinul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Letonia.

Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova este elaborat de asociația obștească ”Ambasada Drepturilor Omului”, în parteneriat cu asociația obștească ”Societatea Baltică pentru Drepturile Omului” (BHRS), cu sprijin financiar din partea Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Letonia și a Fondului Lituanian de Cooperare pentru Dezvoltare și Ajutor Umanitar. Printre partenerii Ghidului privind Drepturile Omului în Moldova se numără Oficiul Avocatului Poporului (Ombudsman) din Republica Moldova și Consiliul pentru Egalitate din Republica Moldova.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: