FinComBank susține întreprinderile mici și mijlocii

Data de 28 noiembrie a fost despre IMM-uri, iar alături de PRIAevents am avut ocazia de a reuni antreprenori şi reprezentanți ai mediului de business la PRIA Gala IMM-urilor din Republica Moldova, susținută de FinComBank în calitate de partenerul general.

Evenimentul destinat întreprinderilor mici și mijlocii a avut scopul de a oferi mediului de business oportunitatea de a vocifera oportunitățile şi provocările IMM-urilor din diverse domenii, printre care industria textile şi confecţii, pielărie, mobilă, construcții, transport, IT, import-export, precum şi multe altele.

La eveniment s-a desfășurat un panel de dezbateri pe subiecte importante pentru întreprinderile mici și mijlocii, unde speakerul din partea FinComBank, Serghei Ceban, Șef Secția Microcreditare, a oferit o perspectivă detaliată a serviciilor bancare pentru antreprenori și programele de finanțare pentru IMM-uri.

Cu onoare și admirație, felicităm antreprenorii distinși cu diplomă de excelență la Gala IMM-urilor din Republica Moldova, un eveniment unic care premiază oamenii de afaceri ce au înregistrat succese semnificative în acest an. Parteneriatul cu o bancă de încredere mereu este văzut ca o punte esențială către dezvoltarea unui business. La acest capitol, vreau să menționez că FinComBank mereu susține antreprenorii și încurajează afacerile. Banca oferă nu doar soluții financiare, ci și un sprijin strategic, contribuind semnificativ la creșterea și prosperitatea comunității antreprenoriale”, a subliniat Serghei Ceban, Șef Secția Microcreditare, FinComBank.

Evenimentul a culminat într-o ceremonie de premiere, onorând performanțele remarcabile ale IMM-urilor din acest an. Am avut deosebita plăcere să recunoaștem şi să premiem clienţii FinComBank:

  • DINA COCIUGcompania activează în domeniul HoReCa, Climă, Retail, Frigul Industrial și asigură servicii de deservire pentru utilajele din aceste segmente;
  • PRIM-LOGIST SRL – întreprindereaMD activează în domeniul transportului de mărfuri;
  • JULIA ALLERT – un brand european de îmbrăcăminte pentru femei;
  • CARTEA S.A. – se ocupă cu comerțul cărților științifice, cărților pentru copii, artistice, enciclopedii, dicționare, ziarelor și a rechizitelor de birou;
  • Î.C.S. VITAFORT-COMBIFEED SRL – importă și comercializează diverse produse: vitamine, premixuri, furajeri, furaj combinat, produse Pet Food, animale și păsări de reproducere, hibrizi, utilaj de hală și veterinar, precum și multe altele;
  • C. PALINUR SRL – se ocupă cu comercializarea produselor de igienă, produselor cosmetice, produselor de uz casnic, precum și a bicicletelor și săniilor.

Ne bucurăm foarte mult de rezultatele lor şi de afacerile pe care le gestionează cu foarte mult efort şi dedicaţie. Transmitem sincere felicitări tuturor antreprenorilor și le dorim succese în continuare!

Noi, echipa FinComBank, vom continua să susţinem IMM-urile din Republica Moldova şi să le oferim servicii bancare şi programe de finanţare avantajoase.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ozerov, din nou la Tiraspol: formatul actual al misiunii de menținere a păcii, cu participarea Rusiei, nu are alternativă

Ambasadorul agreat al Federației Ruse în Moldova, Oleg Ozerov, s-a întâlnit pe 13 martie cu liderul nerecunoscut de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, și așa-zisul ministru de Externe, Vitalie Ignatiev. Pe agendă s-au aflat reluarea negocierilor în formatul „5+2″, menținerea misiunii de pacificare rusești și situația energetică din regiune. Ambasada Rusiei a comunicat că ambele părți consideră misiunea de pacificare cu participarea Rusiei drept „fără alternativă” și au salutat întrevederea reprezentanților politici ai Chișinăului și Tiraspolului din 26 februarie, prima după o pauză îndelungată.

Potrivit administrației de la Tiraspol, Krasnoselski a subliniat că contactele de lucru cu ambasada rusă au un caracter sistematic, ceea ce permite reacționarea rapidă la orice schimbări ale situației. Liderul nerecunoscut a menționat că s-au acumulat subiecte care necesită discuții, printre care menținerea păcii pe teritoriu, securitatea regională, continuarea procesului de negocieri între Transnistria și Moldova și cooperarea cu Rusia în diverse domenii.

Ambasadorul agreal al Rusiei, Oleg Ozerov a subliniat, la rândul său, că este interesat să facă schimb de opinii pe o gamă largă de subiecte de interes comun și a atras atenția asupra interesului manifestat față de Stânga Nistrului din partea diplomației străine.

Rusia insistă pe formatul „5+2″ și misiunea de pacificare

Ambasada Rusiei la Chișinău a comunicat că în cadrul întrevederii a avut loc „un schimb constructiv de opinii privind reglementarea transnistreană”. Potrivit comunicatului, părțile au convenit asupra necesității reluării procesului de negocieri în formatul internațional recunoscut „5+2″, care, în opinia lor, „corespunde pe deplin intereselor tuturor participanților săi”.

Totodată, interlocutorii au evidențiat „semnificația pozitivă” a întrevederii reprezentanților politici ai Chișinăului și Tiraspolului din 26 februarie, care a avut loc după o pauză îndelungată, în prezența mediatorilor și observatorilor.

Moscova și Tiraspolul au subliniat că misiunea de pacificare actuală cu participarea Rusiei este „fără alternativă”, calificând-o drept „un model verificat în timp”, care „continuă să asigure eficient stabilitatea și securitatea pe malurile Nistrului”. 

„Interlocutorii au subliniat, de asemenea, caracterul fără alternativă al actualului format al misiunii de menținere a păcii cu participarea Rusiei. Acest model, verificat în timp, bazat pe Acordul din 1992 privind principiile reglementării pașnice a conflictului armat din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, continuă să asigure eficient stabilitatea și securitatea pe malurile Nistrului”, potrivit unui comunicat al misiunii diplomatice.

Amintim că pe 26 februarie 2026 a avut loc la Tiraspol prima reuniune în formatul de negocieri „1+1″ după o pauză îndelungată, în prezența mediatorilor și observatorilor. Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a anunțat că părțile au discutat mai multe subiecte socio-economice, fără a ajunge la un acord deplin.

Printre propunerile Chișinăului s-au numărat trecerea tuturor școlilor moldovenești din regiunea transnistreană la predare în limba română începând cu 1 septembrie 2026, extinderea Serviciului 112 pe malul stâng al Nistrului cu un proiect-pilot la Bender, și crearea unui Fond de convergență din care să fie finanțate proiecte sociale și de infrastructură în regiune, inclusiv cu sprijin european. Reprezentanții Tiraspolului nu au oferit un răspuns cu privire la propuneri, însă au luat notă de ele, urmând ca discuțiile să continue.

Părțile au convenit că următoarea reuniune în formatul „1+1″ va avea loc la Rîbnița, la sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie, iar până atunci vor fi organizate ședințe ale grupurilor de experți în domeniile economiei, educației și transporturilor.

***

Formatul „5+2” este o platformă de negociere diplomatică menită să găsească o soluție pentru conflictul transnistrean. Formatul este alcătuit din Moldova și regiunea transnistreană, desemnate drept „părți în conflict”, și Rusia, Ucraina și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), ca „mediatori” ai negocierilor. Uniunea Europeană și Statele Unite – ca „observatori”.

Runda de negocieri în formatul 5+2, care s-a desfășurat la Bratislava, a fost suspendată fără semnarea documentului final, a relatat Jurnal TV. Potrivit sursei citate, Chișinăul declara că problema a constat în stabilirea priorităților pe termen scurt.

În septembrie 2020, Igor Dodon, atunci președinte al țării, sublinia la Adunare Generală a Organizației Națiunilor Unite „importanța unei abordări constructive din partea tuturor actorilor angajați în cunoscutul format „5+2” și mandatat să identifice soluția finală a conflictului în cauză”. Totodată, el spunea că se va depune „eforturi necesare pentru ca un prim proiect al Parametrilor de bază și al principiilor modelului final de soluționare să fie elaborat rapid și transmis în prima jumătate a anului următor tuturor participanților la formatul „5+2” și părților interesate pentru a fi discutat” și pentru a „găsi numitorul comun pentru o soluție a conflictului”. Menționăm că Igor Dodon a fost președinte al Republicii Moldova în perioada 23 decembrie 2016 – 24 decembrie 2020.

În aprilie 2022, președinta Maia Sandu nu excludea că formatul „5+2” ar putea fi modificat, din cauza războiului declanșat de Rusia în Ucraina. În iunie 2023, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică Lilian Carp a declarat că formatul 5+2 nu este eficient, fiind nevoie de o misiune internațională. În ianuarie 2024, Oleg Serebrian, atunci vicepremier pentru Reintegrare, a declarat că „practic din 2019 acest format este pus pe pauză”. „Întâi COVID-ul, apoi începutul războiului din Ucraina l-a înghețat definitiv. Până la încheierea războiului din Ucraina nu putem vorbi despre dezghețarea lui”, declara Serebrian la Radio Moldova. Premierul Alexandru Munteanu a declarat pe 31 octombrie 2025, în ziua în care urma să prezinte deputaților programul său de guvernare, că „s-a creat o nouă situație și va trebui să ne regândim la toate formatele existente până acum”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Tudor Mardei | NewsMaker

Munteanu taie în achiziții din cauza prețurilor la carburanți: Trebuie să dăm exemplu de disciplină

Guvernul a emis instituțiilor de stat un ordin privind efectuarea unui control stric al cheltuielilor și revizuirea planurilor de achiziții pentru 2026, în contextul creșterilor galopante ale prețurilor la carburanți. Anunțul a fost făcut de prim-ministrul Alexandru Munteanu astăzi, 13 martie, pe Facebook.

Într-un context economic internațional tensionat și cu presiuni tot mai mari asupra prețurilor la energie și combustibili, statul trebuie să dea primul exemplu de disciplină financiară și responsabilitate față de banii publici. Am solicitat tuturor autorităților și instituțiilor bugetare să instituie un control strict al cheltuielilor și să revizuiască planurile de achiziții pentru anul 2026”, a transmis Alexandru Munteanu.

El a precizat că achizițiile care nu sunt de necesitate critică vor fi reduse cu cel puțin 10%, iar cheltuielile pentru transportul de serviciu și numărul unităților de transport vor fi diminuate cu cel puțin 20%.

Resursele publice trebuie concentrate acolo unde este cu adevărat nevoie: în infrastructură, în funcționarea serviciilor esențiale ale statului și în menținerea stabilității economice”, a spus șeful Guvernului.

Amintim că, pe 28 februarie, SUA și Israelul au început o operațiune militară împotriva Iranului, iar regimul de la Teheran a închis de facto transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz, fapt ce a provocat majorări globale ale carburanților.

De la începerea ostilităților, prețurile la carburanți din Republica Moldova au înregistrat creșteri zilnice la pompă. În acest context, Guvernul a instituit stare de alertă în sectorul energetic. Autoritățile dau asigurări că țara dispune de stocuri suficiente atât de motorină, cât și de benzină.

Vineri, 13 martie, ANRE a stabilit, pentru prima dată în această perioadă de scumpiri, un preț mai mare la motorină decât la benzină. Astfel, în perioada 14–16 martie, benzina standard 95 va costa cel mult 26,22 lei pe litru, cu 0,42 lei mai mult decât în ziua precedentă. În același timp, motorina a ajuns la un preț maxim de 26,24 lei pe litru, după o majorare mai accentuată, de 0,77 lei. Pentru prima dată, prețul motorinei l-a depășit, astfel, pe cel al benzinei la pompă.

Consumatorii pot verifica în timp real prețurile la benzină și motorină afișate de stațiile PECO din întreaga țară pe platforma e-Carburanți, care oferă acces rapid la informații actualizate despre tarife și contribuie la creșterea transparenței pe piața produselor petroliere.

AP / Vadim Ghirda

Luptă cu corupția electorală sau risc asupra democrației? Ce spune Comisia de la Veneția, după ce PAS a modificat legea în grabă

Modificarea frecventă a Codului electoral în Republica Moldova, cu atât mai mult în ajunul alegerilor, subminează încrederea cetățenilor în procesul electoral și poate crea impresia că legea este doar un instrument în mâinile puterii. Constatarea se regăsește în avizul Comisiei de la Veneția (CV) privind amendamentele legislative adoptate în ajunul alegerilor parlamentare din 2025. Experții Comisiei au atras atenția, totodată, asupra circumstanțelor fără precedent în care autoritățile de la Chișinău au adoptat aceste modificări, menite să contracareze corupția electorală și amenințările hibride. NewsMaker explică la ce concluzii au ajuns experții Comisiei de la Veneția și ce modificări au recomandat să fie aduse noilor prevederi ale legii adoptate de PAS.

Comisia de la Veneția a publicat avizul pe 10 martie. Respectarea recomandărilor acesteia este o condiție importantă pentru avansarea Republicii Moldova pe calea integrării europene.

De ce Moldova a modificat legea și ce a constatat Comisia de la Veneția

În iunie 2025, Parlamentul Republicii Moldova a solicitat Comisiei de la Veneția să își exprime opinia asupra amendamentelor legislative adoptate pentru a spori eficiența luptei împotriva corupției electorale. Pachetul de modificări a fost elaborat de majoritatea de guvernare după ce Curtea Constituțională a constatat că amploarea corupției electorale în timpul alegerilor prezidențiale din 2024 este incompatibilă cu principiile alegerilor libere.

Proiectul de amendamente prevedea, printre altele, înăsprirea pedepselor pentru cumpărarea alegătorilor, falsificarea alegerilor și alte încălcări comise în perioada electorală. Despre alte prevederi ale proiectului și motivele pentru care acesta a stârnit îngrijorări în rândul apărătorilor drepturilor omului am scris în materialul „Interzicerea programelor din Rusia și pedepse cu închisoarea pentru cumpărarea voturilor”.

Experții Comisiei de la Veneția au menționat în avizul lor privind aceste modificări legislative că orice reformă de succes trebuie să se bazeze pe trei „piloni”: o legislație clară, un consens politic larg și o aplicare cu bună-credință, însoțită de garanții judiciare solide. Deși comisia a salutat implicarea activă a societății civile și a experților în dezbaterea amendamentelor, aceasta și-a exprimat regretul față de lipsa sprijinului din partea opoziției. Situația a fost complicată și de faptul că unele amendamente importante, cum ar fi cele privind combaterea ingerinței străine, au fost introduse în etapa finală, ceea ce practic nu a lăsat timp suficient pentru consultări ample asupra lor.

O atenție deosebită experții Comisiei au acordat problemei „instabilității” legilor în Moldova. Codul electoral a fost modificat de zece ori într-o perioadă scurtă, ceea ce, în opinia Comisiei, subminează încrederea cetățenilor în alegeri. Atunci când regulile jocului sunt schimbate prea des și devin prea complexe, alegătorii pot avea impresia că legea este doar un instrument în mâinile celor aflați la putere. Conform standardelor internaționale, regulile fundamentale ale alegerilor nu ar trebui modificate cu mai puțin de un an înainte de vot, însă în acest caz legea a fost adoptată cu doar patru luni înainte de alegerile din 2025, când campania electorală începuse deja, de facto.

În același timp, Comisia a recunoscut caracterul excepțional al circumstanțelor în care au fost adoptate aceste amendamente. Autoritățile Republicii Moldova s-au aflat în fața unei alegeri dificile: să respecte termenele și să păstreze stabilitatea sau să reacționeze urgent la corupția electorală fără precedent și la amenințările hibride, așa cum a cerut Curtea Constituțională. Rezumând, experții au menționat că înțeleg motivele grabei, dar au recomandat insistent ca, pe viitor, să nu fie adoptate amendamente atât de importante în ajunul alegerilor, pentru a nu pune sub semnul întrebării legitimitatea întregului proces democratic.

Comisia a recunoscut că dorința autorităților de la Chișinău de a eradica cumpărarea alegătorilor, finanțarea ilegală a partidelor și influența străină ostilă este pe deplin legitimă și justificată în condițiile internaționale actuale. Potrivit experților Comisiei de la Veneția, înăsprirea răspunderii penale prevăzută de amendamente și închiderea lacunelor juridice corespund, în general, standardelor internaționale, dacă aceste măsuri sunt aplicate imparțial și cu respectarea drepturilor omului.

Recomandări

În acest context, Comisia de la Veneția a recomandat clarificarea unor formulări din legislație. Noțiuni precum „activitate extremistă”, „susținerea extremismului” sau „răspândirea materialelor” nu trebuie să fie vagi, nici în lege, nici în Codul penal. Potrivit experților, drept extremism ar trebui considerate doar acele acțiuni în care este demonstrată intenția de a provoca un prejudiciu real sau există apeluri la violență. În caz contrar, avertizează Comisia, legea riscă să devină un instrument pentru aplicarea unor sancțiuni arbitrare.

Al doilea grup important de recomandări se referă la proporționalitatea pedepselor. Potrivit Comisiei de la Veneția, suspendarea activității sau lichidarea completă a unei organizații ori a unui partid politic trebuie să fie aplicate doar ca „măsură extremă”, atunci când toate celelalte modalități de intervenție au fost epuizate. În cazul restricțiilor preventive, în special al celor adoptate în procedură accelerată, legea ar trebui să prevadă termene clare de aplicare și să asigure posibilitatea controlului judiciar. Totodată, depunerea unui apel împotriva deciziei de închidere a unei organizații ar trebui, de regulă, să suspende executarea acesteia, pentru a evita consecințe ireversibile până la pronunțarea unei hotărâri definitive a instanței.

Experții Comisiei de la Veneția au acordat o atenție deosebită protecției pluralismului politic și vieții private. Atunci când autoritățile decid dacă un nou partid este „succesorul” unei structuri interzise, ele trebuie să se bazeze pe o analiză complexă a faptelor și să asigure partidului dreptul la o apărare deplină în instanță, nu să adopte o decizie automat. De asemenea, Comisia consideră excesivă cerința ca partidele să transmită statului datele personale ale membrilor lor de rând. Experții recomandă fie renunțarea completă la această idee, fie reducerea la minimum a volumului de informații transmise, înlocuind sancțiunile dure și raportarea permanentă cu actualizări periodice planificate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Maia Sandu salută decizia Ucrainei de a marca Ziua limbii române pe 31 august, alături de Moldova și România: „O veste care ne bucură”

Președinta Maia Sandu a salutat decizia Ucrainei de a institui Ziua Limbii Române pe 31 august — aceeași dată la care este sărbătorită în Republica Moldova și România. Șefa statulului a subliniat că acest lucru întărește „legăturile dintre țările noastre”. Reacția vine după ce președintele ucrainean Vladimir Zelenski a semnat pe 12 martie un decret în acest sens, în cadrul vizitei sale oficiale la București.

O veste care ne bucură: Ucraina va celebra în fiecare an Ziua Limbii Române pe 31 august — aceeași zi pe care o sărbătorim și noi. Limba română ne unește — de pe ambele maluri ale Prutului și până la Cernăuți. Continuăm să întărim legăturile dintre țările noastre”, a scris șefa statului pe platforma X.

Potrivit decretului semnat de Zelenski, Ziua limbii române în Ucraina a fost instituită cu scopul „dezvoltării înțelegerii reciproce și respectului reciproc, precum și cooperării în relațiile ucraineano-române” și va fi marcată anual pe 31 august, odată cu intrarea în vigoare a documentului pe 12 martie.

Decizia a fost luată în contextul vizitei oficiale a lui Zelenski la București, unde acesta s-a întâlnit cu președintele României, Nicușor Dan. Cei doi lideri au semnat documentele prin care România și Ucraina devin parteneri strategici — cel mai înalt nivel de colaborare între două state — precum și acorduri în domeniul energetic și al armamentului. De menționat că și România marchează Ziua limbii ucrainene, sărbătorită în fiecare an pe 9 noiembrie.

Aceasta este a doua vizită a lui Vladimir Zelenski în România de la începerea invaziei ruse la scară largă împotriva Ucrainei, în februarie 2022.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
screenshot

Moldova vrea să învețe de la România cum să absoarbă fondurile UE. Deputat PAS: Are foarte multă experiență

Comisia pentru integrare europeană a Parlamentului Republicii Moldova și comisiile pentru afaceri europene ale legislativului bicameral al României au avut o ședință comună astăzi, 13 martie, la Chișinău. Parlamentarii celor două state au discutat despre colaborarea bilaterală pentru avansarea procesului de integrare europeană al Republicii Moldova. În special, oficialii au discutat despre un eventual schimb de experiență în domeniul absorbției fondurilor UE.

În cadrul unei conferințe de presă, Marcel Spătari, deputat PAS și președinte al Comisiei pentru integrare europeană, a spus că membrii comisiilor parlamentare au discutat despre sprijinul pe care-l oferă România în dialogul cu statele membre ale Uniunii Europene, în vederea deschiderii negocierilor pe cele șase clustere de negociere, precum și despre expertiza pentru implementarea aquis-ului UE și Programului naționale de aderare, în special în domenii precum protecția mediului, servicii financiare sau reglementarea spațiului informațional.

Oficialii au mai discutat despre un eventual schimb de experiență privind absorbția fondurilor europene.

Este foarte important să asigurăm un grad înalt de absorbție pentru sprijinul pe care ni-l oferă Uniunea Europeană din punct de vedere financiar. Și aici România are foarte multă experiență. Vom continua dialogul în acest domeniu pentru a asigura o mai bună absorbție a fondurilor europene în Republica Moldova”, a spus Marcel Spătari.

La rândul său, vicepreședinta Comisiei pentru afaceri europene a Camerei Deputaților din Parlamentul de la București, Mirela Furtună, a declarat că România este „principalul susținător” al Republicii Moldova la nivelul Uniunii Europene și sprijină ferm aderarea sa blocul comunitar.

Republica Moldova este pregătită să deschidă toate clusterele de negociere, vorbim de cele 6 clustere, iar România este cea care va susține deschiderea cât mai rapidă – dovadă și progresele realizate ale statului moldovean recunoscute de Comisia Europeană. Considerăm că obiectivul aderării în anul 2028, asumat de autorități, este pe cât se poate de ambițios, pe atât de realist”, a menționat Furtună.

Amintim că Republica Moldova, care țară candidată la aderarea la UE, a deschis în decembrie 2025 discuțiile tehnice cu Comisia Europeană pe trei clustere: „Valori fundamentale”, „Piața internă” și „Relații externe”. Între timp, deschiderea oficială a negocierilor de aderare, care necesită aprobare din partea tuturor statelor membre ale UE, rămâne blocată din cauza poziției Ungariei față de Ucraina, care la fel este țară candidată.

Autoritățile ungare susțin că începerea negocierilor cu Ucraina, care se confruntă cu invazia rusă la scară largă, ar putea atrage UE în război și ar deturna banii contribuabililor europeni.

Blocajul afectează inclusiv Republica Moldova, care în prezent merge în tandem cu Ucraina în procesul de integrare europeană.

Negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea pot fi împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”.

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiunea care guvernează Republica Moldova, și-a asumat drept obiectiv finalizarea negocierilor și semnarea tratatului de aderare la UE până în anul 2028.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: