Chișinău, 17 aprilie 2025 – FLYONE, una dintre principalele companii aeriene din Moldova, a lansat două noi rute de zbor directe care conectează Chișinăul cu Torino (Italia) și Bremen (Germania). Ambele rute au fost inaugurate în aceeași zi – 17 aprilie 2025 – și reprezintă un pas important în extinderea rețelei companiei în Europa.
Prin aceste lansări, FLYONE oferă mai multe opțiuni de călătorie pentru pasagerii de business și agrement, consolidând conectivitatea Republicii Moldova cu Europa de Vest.
„Suntem încântați să lansăm, simultan, două rute importante care leagă Chișinăul de orașele europene Bremen și Torino – două destinații relevante atât pentru diaspora, cât și pentru turism sau afaceri. Această extindere este parte a angajamentului nostru de a conecta Moldova cu tot mai multe orașe-cheie din Europa,” a declarat Mircea Maleca, Director General al FLYONE.Compania își menține promisiunea de a oferi zboruri sigure, fiabile și accesibile, punând accent pe satisfacția pasagerilor și dezvoltare continuă.
Despre FLYONE
FLYONE (www.flyone.eu) a fost lansată în 2016 și a devenit cea mai mare companie aeriană din Moldova. FLYONE ARMENIA a fost lansată în 2021 și a devenit compania aeriană nr. 1 din Armenia în 2022. În 2022, compania a devenit membră a Asociației Internaționale de Transport Aerian (IATA). În decembrie 2022, FLYONE Airlines SRL a primit certificatul de operator aerian emis de Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) și licența emisă de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. În 2023, compania a reînnoit certificarea IOSA – cel mai înalt standard de siguranță în managementul operațional – și a atins 2 milioane de pasageri, lansând 14 rute noi și extinzând flota cu 3 aeronave. În 2024, FLYONE a lansat două noi destinații: Praga și Manchester, răspunzând cererii în creștere și atingând un record de 2,4 milioane de pasageri.
FLYONE este cea mai dinamică companie aeriană din Republica Moldova, cu o rețea de destinații în continuă extindere și o flotă modernizată. Printre cele 39 de zboruri regulate și charter, FLYONE leagă Chișinăul de destinații populare precum: Stuttgart, Torino, Palma de Mallorca, Lyon, Bremen, Copenhaga, Alicante, Manchester, Praga, Dubai, Bologna, Roma, Milano, Berlin, Tbilisi, München, Larnaca, Frankfurt, Tel Aviv, Luton, Stansted, Parma, Verona, Dublin, Lisabona, Paris, Istanbul, Erevan, Bruxelles, Düsseldorf, Nisa, Amsterdam, Barcelona, Tirana, Tunisia, Antalya, Heraklion, Sharm El-Sheikh, Tivat și Hurghada.Pentru mai multe informații, vizitați site-ul oficial: www.flyone.eu
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Partidul Național Moldovenesc a sesizat Autoritatea Națională de Integritate (ANI) privind „posibila incompatibilitate a deputatului Nicolae Botgros”. Partidul susține că Botgros „exercită concomitent mandatul de parlamentar și funcția de director artistic al orchestrei „Lăutarii”, în cadrul instituției publice „Moldova-Concert”. Pentru NM, Botgros a declarat că partidul „are informații false” și că el nu lucrează de patru luni la Palatul Național, acolo unde își are sediul „Moldova-Concert”. Botgros a respins și informațiile din spațiul public, potrivit cărora ar intenționa să-și depună mandatul de deputat.
Ce a declarat PNM
„Astăzi, Partidul Național Moldovenesc (PNM) a sesizat Autoritatea Națională de Integritate privind posibila incompatibilitate a deputatului Nicolae Botgros, care exercită concomitent mandatul de parlamentar și funcția de director artistic al orchestrei „Lăutarii”, în cadrul instituției publice „Moldova-Concert”. Această instituție aparține Ministerului Culturii și este finanțată din bugetul de stat, ceea ce o încadrează direct în categoria instituțiilor publice reglementate de lege în materia incompatibilităților”, a comunicat partidul, condus de Dragoș Galbur.
PNM a declarat că „respectă și prețuiește enorm contribuția culturală a lui Nicolae Botgros”. „În același timp, asocierea cu partidul de guvernare nu poate deveni un scut în fața aplicării legii. Într-o societate democratică, indiferent că te numești Nicolae Botgros, Maia Sandu sau Dragoș Galbur, legea este una pentru toți, iar respectarea ei este condiția minimă pentru încrederea oamenilor în instituții publice. Mandatul public presupune reguli clare, care trebuie respectate de toți, fără excepții”, a mai declarat partidul pe 26 ianuarie.
Ce spune ANI
Victor Moloșag, șeful serviciului de presă al ANI, a declarat pentru NM că instituția a primit o astfel de sesizare. „În decurs de 30 de zile va fi examinată și inspectorul de integritate se va expune dacă va fi inițiată sau nu procedura de control”, a comunicat Moloșag.
Reacția lui Nicolae Botgros
„Partidul Național Moldovenesc are informații false. Eu nu lucrez de patru luni de zile la Palatul Național și ceea ce am fost eu la 30 de ani a Palatului Național, la sărbătoare, intră în cadrul Ministerului Culturii. Asta este o binefacere. Asta nu-i concert cu plată. Asta-i concert fără plată, în planul orchestrei „Lăutarii””, a comunicat deputatul PAS într-o reacție pentru NM.
Totodată, întrebat dacă informațiile apărute astăzi în spațiul public, potrivit cărora ar intenționa să-și depună mandatul de deputat, sunt adevărate, Nicolae Botgros a declarat: „Nu. Așa ceva nu există”. La precizarea dacă își menține funcția de deputat, Botgros a răspuns: „Sigur, da”.
Precizările Ministerului Culturii
Laura Rînja, consiliera ministrului Culturii, a declarat pentru NM că „Nicolae Botgros a scris cerere de eliberare încă din luna noiembrie anul 2025”. „Deci, în prezent nu este angajat al „Moldova-Concert”. La evenimentele la care el este prezent vine din propria inițiativă și nu este achitat de instituție”, a comunicat Laura Rînja.
***
Articolul 70 din Constituție stabilește că mandatul de deputat este incompatibil cu orice funcție retribuită (cu salariu), cu excepția activităților didactice și științifice.
Interpreta din România Paula Seling a revenit cu o reacție publică după valul de critici declanșat în urma finalei naționale Eurovision Moldova, unde a folosit expresia „molodeț, Moldova”. La o săptămână de la incident, artista spune că este în continuare vizată de injurii, comentarii jignitoare și mesaje de hărțuire online, inclusiv la postări care nu au legătură cu acel moment
Într-o postare amplă pe Facebook, Paula Seling – care a fost membră a juriului selecției naționale pentru Eurovision – susține că episodul s-a transformat „fără voia nimănui” într-un „experiment social” și într-o „radiografie a societății”. Artista vorbește despre lipsa de empatie, superficialitate și tendința de linșaj public, dar și despre modul în care o singură greșeală a ajuns să fie transformată într-o etichetă.
„Tocmai de aceea, o greșeală — una singulară — capătă, pentru o astfel de persoană, conotații greu de dus. Oameni care nu văd pânza întreagă iau un episod izolat, interpretabil, și îl transformă în definiție de caracter și ideologie. Ca și cum o apariție punctuală, într-un context nefericit sau într-o asociere nedorită, ar deveni brusc esența unui om. Repet clar și fără echivoc: nu am avut niciodată o opinie politică exprimată public, pentru că am considerat că nu aceasta este menirea mea”, a scris artista pe rețele.
Amintim, pe 18 ianuarie, rețelele de socializare au fost practic asaltate de critici, după ce interpreta Paula Seling a spus, în timpul unei intervenții, în direct, „молодец, Moldova”. Unii au afirmat că artista din România a comis o gafă, precizând că limba oficială a Republicii Moldova este româna și i-au cerut scuze. Alții, ca reacție la criticile aduse interpretei române, au acuzat „fățărnicie” și „ipocrizie”. La rândul ei, Paula Seling a declarat că a fost „un moment total neintenționat” și și-a cerut scuze public.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Cazul tânărului din R. Moldova care a fost declarat apatrid a stârnit mai multe reacții. Deputatul fracțiunii parlamentare „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii, a anunțat că va solicita audieri parlamentare. Ex-deputata Olesea Stamate s-a referit la „ciudățeniile noii legi a cetățeniei”. Iar Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) a declarat că, în prezent, „zeci de mii de tineri sunt plasați într-o situație juridică incertă”. Agenția Servicii Publice (ASP) a declarat că „mesajele transmise în spațiul public au fost auzite și sunt analizate cu atenție”. Potrivit ASP, autoritățile lucrează la identificarea unor soluții care să remedieze situațiile apărute.
Ce a declarat ASP
Agenția Servicii Publice a declarat că, „în contextul discuțiilor generate de prevederile noii Legi a cetățeniei, își reafirmă deschiderea față de preocupările exprimate de cetățeni”.
„Mesajele transmise în spațiul public au fost auzite și sunt analizate cu atenție, iar autoritățile competente lucrează asupra identificării unor soluții echilibrate, care să remedieze situațiile sensibile apărute, fără a crea însă breșe ce ar putea fi exploatate de persoane rău intenționate sau de rețele frauduloase. Este important de subliniat că orice ajustare a cadrului legal trebuie să protejeze interesul public și securitatea juridică a statului, asigurând în același timp respectarea drepturilor cetățenilor de bună-credință”, a comunicat Agenția.
Totodată, instituția a spus că „documentarea copiilor reprezintă o responsabilitate legală și morală a părinților”. „Lipsa actelor de identitate poate genera, în timp, dificultăți serioase pentru copii și familiile acestora. Prima documentare a copilului este realizată gratuit de către Agenția Servicii Publice, tocmai pentru a elimina orice barieră financiară și pentru a sprijini părinții în îndeplinirea acestei obligații. Privind spre viitor, ne dorim o abordare bazată pe responsabilitate comună. Părinții, instituțiile de învățământ și lucrătorii sociali au un rol esențial în prevenirea unor astfel de situații, inclusiv prin semnalarea cazurilor în care copiii nu sunt documentați din cauza neglijenței sau iresponsabilității adulților”, a mai declarat Agenția Servicii Publice.
Reacții
Deputatul fracțiunii parlamentare „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii, a declarat, în timpul unei conferințe de presă din 26 ianuarie, că va solicita audieri parlamentare pe această temă. Potrivit deputatului, audierile trebuie să fie organizate pe platforma Comisiei juridice, numiri și imunități, din care face parte și el.
„La audieri invit: reprezentanți ai Ministerului Justiției, reprezentanți ai Agenției Servicii Publice, experți din societatea civilă, juriști specializați în dreptul cetățeniei”, a comunicat deputatul, menționând că este „necesar de a interveni și de a modifica cel puțin două articole din Legea cu privire la cetățenie”. El a mai spus că, în paralel, va lucra la elaborarea unui proiect de lege care „să vină să repare acea greșeală care a fost făcută de către majoritatea PAS de anul trecut”.
A comentat subiectul și fosta deputată, Olesea Stamate. Pe o rețea de socializare, Stamate s-a referit la „ciudățeniile noii legi a cetățeniei”. „Art. 20 prevede temeiurile pierderii cetățeniei: renunțare, retragere, sau în temeiul acordurilor internaționale la care este parte Republica Moldova. Articolele următoare prevăd situațiile pentru fiecare temei în parte. În niciunul dintre acestea nu veți găsi: ”neperfectarea actelor de identitate la vîrsta de 18 ani”. Astfel, conform prevederilor legii, un cetățean al Republicii Moldova nu o poate pierde prin simplul fapt că nu și-a perfectat actele la timp”, a scris Stamate.
Mai mult decât atât, a adăugat ea, „art. 22 alin (3), prevede că Retragerea cetăţeniei Republicii Moldova în temeiurile prevăzute la alin.(1) nu se admite dacă, în urma retragerii, persoana va deveni apatrid, cu excepţia celor prevăzute la alin.(1) lit.a)–d)”.
„Atenție! Retragerea în sensul legii se aseamănă unei sancțiuni, care se aplică pentru fapte comise împotriva interesului țării. Adică chiar și retragerea cetățeniei (prin Decretul președintelui) care se aplică în cazuri excepționale, nu este admisă în anumite situații, dacă în urma retragerii persoana va deveni apatrid (!). În situația cu cetățenii noștri care nu și-au perfectat la timp buletinul situația este absurdă. Deși legea nu prevede niciun temei legal pentru lipsirea acestora de cetățenie, și de jure ei nu sunt lipsiți prin retragere. Adică o situație bizară în care se consideră că ei nici nu au pierdut-o (conform legii), dar nici nu o mai au. Iar de facto ei nu-și pot perfecta acte de identitate și le este eliberat certificat de apatrid”, a adăugat Stamate.
Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, a declarat că, prin situația creată, „zeci de mii de tineri născuți în Republica Moldova sunt plasați într-o situație juridică incertă”. „Potrivit informațiilor vehiculate în spațiul public, aproximativ 30.000 de copii și tineri se află în această situație, nu ca urmare a unei prevederi exprese din lege, ci ca rezultat al unor artificii administrative care deturnează sensul normei legale”, a declarat partidul.
Deputatul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, care a făcut public cazul tânărului, a declarat că „se cere o anchetă amplă, iar în urma acestei anchete cineva va trebui să răspundă penal”.
„Acest cetățean, din surse și din ceea ce cunoaștem noi, a votat făcând serviciul militar. Întrebarea noastră este: cum a votat acest cetățean fără buletin de identitate? (…) Din sursele noastre, sunt foarte mulți tineri, astăzi, care s-au pomenit fără cetățenie”, a spus Costiuc, adăugând că va înregistra o interpelare adresată Guvernului și Ministerului Afacerilor Interne, precum și Ministerului Apărării, pentru a afla mai multe detalii în contextul acestui caz.
Amintim că tânărul născut în Republica Moldova și care a efectuat serviciul militar pe teritoriul țării a fost declarat apatrid. S-a întâmplat după ce nu și-ar fi perfectat buletinul de identitate până la împlinirea vârstei de 18 ani. După intrarea în vigoare a modificărilor la Legea cetățeniei, la sfârșitul anului 2025, tânărul nu mai este recunoscut ca cetățean și trebuie să urmeze o procedură de redobândire a cetățeniei Republicii Moldova. Cazul a fost făcut public pe 22 ianuarie, de deputatul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, care a criticat noua Lege a cetățeniei. Detalii – AICI.
Pe 26 ianuarie, Ministerul Apărării a respins acuzațiile apărute în spațiul public privind o presupusă încorporare ilegală în Armata Națională. Instituția a precizat că încorporarea nu este condiționată exclusiv de deținerea buletinului de identitate. Potrivit Ministerului, tânărul a fost încorporat în baza certificatului de naștere.
***
Noua Lege a cetățeniei Republicii Moldova a intrat în vigoare pe 24 decembrie 2025. Aceasta a înăsprit procedura de obținere a cetățeniei moldovenești. Acum, solicitanții vor fi obligați să susțină un test de cunoaștere a limbii române și a prevederilor Constituției, să depună dosarele exclusiv personal, iar verificările vor deveni mai ample și mai riguroase (detalii – AICI).
Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Poleiul trimite sute de oameni la urgență. Un polițist și-a pierdut viața — Dosarul lui Plahotniuc: Marian Lupu, adus forțat pentru a depune mărturii — Se coace o moțiune de cenzură împotriva guvernului Munteanu — Școlile din Chișinău și din unele localități din țară, închise pe 26 ianuarie — Nouă localități din Moldova, parțial deconectate de la electricitate — Anastasia Nichita renunță la mandatul de deputat — Moldova suspendă importul de carne de pasăre din UcrainaAbonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri
Volumul transferurilor bănești către Republica Moldova prin canale oficiale a revenit pe un trend de creștere, după doi ani de scădere, ajungând anul trecut la 1,66 miliarde de dolari. Potrivit estimărilor experților, însă, contribuția financiară reală a migranților moldoveni este aproape dublă, luând în calcul și canalele neoficiale, și ajunge la aproximativ 13% din bugetul țării.
În 2025, migranții moldoveni au transferat în țară 1,66 miliarde de dolari — cu 3% mai mult decât în anul precedent. Datele privind transferurile bănești au fost prezentate de Banca Națională. Din suma totală a transferurilor, cele mai mari intrări au fost înregistrate în decembrie — 173,8 milioane de dolari și în iulie — 153,4 milioane de dolari, iar cele mai mici — în ianuarie: 108,7 milioane de dolari.
Structura valutară a transferurilor practic nu s-a modificat: marea majoritate a fondurilor continuă să vină în euro. În 2025, ponderea acestora a constituit 82,2%, în creștere cu încă 1,2 puncte procentuale. Ponderea transferurilor în dolari SUA a scăzut la 17,8%.
Până în 2022, menționăm, volumul transferurilor bănești către Moldova a crescut constant. Astfel, în 2019 acesta a constituit 1,22 miliarde de dolari, în 2020 — 1,49 miliarde de dolari, în 2021 — 1,61 miliarde de dolari, iar în 2022 — 1,746 miliarde de dolari. Scăderea a început în 2023, când volumul total al transferurilor s-a redus cu 6,8% — până la 1,627 miliarde de dolari, iar în 2024 — cu încă 1%.
Totodată, în ultimii ani a crescut semnificativ ponderea transferurilor în euro — de la 55% în 2019 la 82,2%, în 2025. Ponderea dolarului SUA a scăzut de la 40,9% în 2019 la 17,8%, anul trecut. Transferurile în ruble rusești au fost disponibile până în 2022: atunci ponderea acestora a constituit 0,4%, în timp ce în 2019 — 4,1%.
Cât de mult contează banii migranților
Expertul economic IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, susține că transferurilor migranților, prezentate în statisticile Băncii Naționale, reflectă doar banii care au trecut prin canale oficiale și nu iau în calcul alte modalități de aducere a fondurilor în țară. Astfel de modalități, a precizat el, sunt mai multe. De exemplu, migranții muncitori aduc bani în numerar personal sau îi transmit prin intermediul cunoscuților, de asemenea își deschid carduri bancare în străinătate și le folosesc aflându-se în Moldova. Potrivit estimărilor expertului, volumul total al banilor aduși în țară anul trecut se ridică la 3,5 miliarde de dolari.
„Este mult sau puțin? Este comparabil cu exporturile noastre. Și este puțin mai mic decât fondul total al salariilor oficiale din țară, care este estimat la aproximativ 5,5 miliarde de dolari. Diaspora în Moldova generează 13% din veniturile bugetului de stat. În același timp, volumul banilor aduși în Moldova [potrivit estimărilor lui Ioniță] este cel mai scăzut din anul 2000 în raport cu PIB-ul — 17%. Totodată, transferurile bănești rămân o parte importantă a economiei moldovenești”, a concluzionat expertul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
