Forza Credit și Kreddy.md reduce penalitățile pentru credite și continuă implicarea în lupta cu Covid-19

Împreună putem fi solidari și putem face lucruri mărețe. La începutul lunii mai, Forza Credit a donat 1500 de măști KN-95 pentru Institutul de Medicină Urgentă din Chișinău.

„Faptul că societatea civilă și mediul de afaceri se implică și ne ajută, ne face să credem că vom învinge. În ultimele luni am înțeles că suntem o societate unită, cu oameni care știu și vor să ajute, cu oameni săritori la nevoie”, a declarat într-o scrisoare de mulțumire Mihail Ciocanu, directorul instituției.

Această donație fost un efort comun, realizat cu implicarea fiecărui client de-al nostru. În perioada pandemiei, Forza și Kreddy au creat o platformă de colectare a fondurilor, iar din fiecare plată venită de la clienții noștri, o anumită sumă era alocată pentru donație. Le mulțumim din suflet clienților noștri pentru implicare!

Însă spitalele noastre au nevoie de echipamente noi și consumabile săptămânal, mai ales de măști, viziere sau mănuși de protecție, așa că fiecare donație este binevenită. Acum, mai mult ca niciodată este nevoie să dăm dovadă de responsabilitate și solidaritate. Orice gest de binefacere contează. Acum e momentul să ne implicăm și să-i ajutăm pe cei din Prima Linia, eroii.

La data de 4 mai, Forza Credit a lansat linia de creditare #SuntErou, credite cu 0 dobândă pentru eroii din prima linie, medicii și toți angajații sistemului medical.

E un mic gest de recunoștință pentru oamenii mari, care se sacrifică zi de zi pentru sănătatea noastră, a tuturor. Însă criza lovește în toată societatea. Pe lângă domeniul sănătății publice, criza se răsfrânge grav și asupra situației economice. Mulți dintre clienții noștri întâmpină dificultăți financiare în această perioadă, iar noi am decis să oferim măcar un pic de ajutor.

De la începutul lunii martie, Forza.md și Kreddy.md au monitorizat situația clienților care n-au reușit să achite creditele la timp și au acumulat penalități. Pentru clienții care au întâmpinat dificultăți în achitări, Forza  Kreddy au propus anularea sau micșorarea unei părți consistente din penalități, ca clienților să le fie mai ușor să achite creditele. De această reducere au beneficiat circa 3500 de clienți pe toată perioada pandemiei, însă oferta este valabilă și acum.

Prioritatea noastră numărul unu este siguranța fiecăruia dintre voi, inclusiv siguranța financiară. Criza se va termina, iar noi, cu toții vom reveni la normalitate.

Până atunci, depunem tot efortul ca să vină vremurile mai bune. Împreună suntem o forță.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

CSP îl propune pe Alexandru Machidon la funcția de procuror general. Decizia finală aparține Maiei Sandu

Alexandru Machidon ar putea prelua oficial funcția de procuror general. Candidatura sa va fi propusă președintei Maia Sandu, după ce a câștigat concursul organizat de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), pe 19 august.

Alexandru Machidon, care a devenit procuror general interimar după plecarea lui Ion Munteanu din această funcție, a obținut 8,86 puncte de puncte în cadrul probei interviu.

Contracandidatul său, Victor Furtună, care conduce din 2023, tot ca interimar, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) – a obținut 8,23 puncte.

Averea lui Machidon

Potrivit declarației de avere și interese personale, în 2024, Alexandru Machidon a obținut un salariu de 405 637 lei. Acesta a mai indicat 22 927 de lei ca diurne de la Procuratura Generală și 3 200 de euro de la un eveniment de familie.

El deține un apartament cu suprafața de 65,6 m², achiziționat în 2018. Valoarea declarată a locuinței este de 45 000 de euro; se menționează că valoarea de piață la momentul achiziției constituia 34 000 de euro, iar diferența se explică prin reparațiile efectuate în perioada 2018–2021, acoperite din venituri anterioare.

Alexandru Machidon mai deține un automobil BMW 520D, fabricat în 2017 și cumpărat în 2021, cu o valoare declarată de 26 000 de euro.

***

Funcția de procuror general a devenit vacantă la sfârșitul lunii mai, după numirea lui Ion Munteanu în calitate de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Pe 12 iunie, CSP a anunțat concurs pentru ocuparea funcție.

Doi candidați și-au depus dosarele la concursul pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii Generale: Alexandru Machidon, care în prezent exercită interimatul funcției, și Victor Furtună, șeful interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

Președintele CSP, Dumitru Obadă, a declarat recent că, potrivit legii, în cel mult șase luni de la data anunțării vacanței funcției — 27 mai — trebuie numit un procuror general, ceea ce înseamnă cel târziu în luna noiembrie. Totuși, el a menționat că planul prealabil al CSP-ului este ca „în septembrie să avem un procuror general”.

CSP a examinat, în ședința din 13 august, dosarele candidaților la funcția de procuror general. Instituția a constatat că ambii candidați – Alexandru Machidon și Victor Furtună – îndeplinesc condițiile de participare la concurs.

Mazeiks s-a întâlnit cu Krasnoselski, la sfârșit de mandat. Liderul de facto de la Tiraspol a mulțumit UE și s-a plâns pe Chișinău

Șeful Delegației Uniunii Europene în Moldova, Janis Mazeiks, a efectuat o vizită la Tiraspol la finalul mandatului, unde a avut o întrevedere cu liderul de facto al regiunii, Vadim Krasnoselski. Potrivit unui comunicat al organului responsabil de relațiile externe ale regiunii transnistrene, în cadrul întâlnirii, cei doi au discutat despre stabilitatea în regiune și alegerile parlamentare din septembrie.

Krasnoselski a apreciat rolul Uniunii Europene în menținerea stabilității în regiune, menționând totodată dificultățile economice cu care se confruntă regiunea transnistreană.

La rândul său, Janis Mazeiks a salutat „deschiderea autorităților de la Tiraspol și dorința lor de cooperare“. „Mai sunt multe de realizat, pentru că există probleme a căror rezolvare nu a progresat în această perioadă. Apreciez foarte mult că s-a reușit menținerea stabilității”, a spus ambasadorul, citat de organul responsabil de relațiile externe ale regiunii.

Potrivit sursei citate, discuțiile au abordat și tema alegerilor parlamentare din R. Moldova. Krasnoselski a subliniat că moldovenii din stânga Nistrului „au dreptul legal de a vota și că orice încercare de a limita acest drept, inclusiv prin reducerea secțiilor de vot sau prin acuzații de minare, ar avea un caracter politic și speculativ”.

„Informațiile privind reducerea numărului de secții de vot pentru transnistreni au, în opinia mea, un caracter politic. Dacă privim istoricul, la ultimele alegeri parlamentare au fost deschise 41 de secții, iar totul s-a desfășurat normal. Toți cetățenii au votat, au existat anumite probleme, dar fiecare și-a exercitat dreptul de vot liber și democratic”, a menționat liderul transnistrean nerecunoscut.

Precizăm că la stabilirea numărului secțiilor de votare în stânga Nistrului, Comisia Electorală Centrală (CEC) va ține cont de factori precum „dinamica participării alegătorilor în ultimele trei scrutine, garantarea integrității și transparenței procesului electoral, precum și asigurarea securității alegătorilor și a funcționarilor electorali”. Precizările au fost făcute de CEC pentru NewsMaker, după ce Tiraspolul a cerut deschiderea a 41 de secții de votare pentru moldovenii din regiunea transnistreană, la alegerile parlamentare din toamnă.

***

Amintim că organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău.

Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu nu se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

promolex.md/foto simbol

Guvernul vrea să blocheze semnalul mobil și internetul în închisori: ar putea fi afectați și locuitorii din vecinătate

Radiocomunicațiile ar putea fi blocate sau întrerupte controlat în perimetrul penitenciarelor. Ministerul Justiției va propune, la ședința din 20 august a Guvernului, un proiect care prevede instalarea unor sisteme speciale pentru a împiedica deținuții să folosească ilegal telefoanele mobile sau alte dispozitive electronice, precum și internetul.

Potrivit proiectului, sistemul va funcționa strict în perimetrul penitenciarelor. Acesta va utiliza benzi de frecvențe radio la puterea minimă necesară, astfel încât să nu afecteze comunicațiile autorizate din afara acestora. Dispozitivele nu vor stoca date despre utilizatori și nu vor interfera cu echipamentele oficiale din dotarea penitenciarelor, dă asigurări Ministerul Justiției.

Autoritățile susțin că măsura este necesară pentru a combate comiterea unor infracțiuni grave din spatele gratiilor, precum escrocherii telefonice, intimidarea martorilor sau coordonarea de activități infracționale.

Totuși, autorii proiectului admit și posibile efecte secundare asupra cetățenilor sau afacerilor din apropierea penitenciarelor. Restaurante, hoteluri, clinici sau alte companii care depind de telefonia mobilă pentru relația cu clienții, ar putea înregistra disfuncționalități, ceea ce, în cazuri extreme, ar putea genera plângeri sau solicitări de despăgubiri.

„Pentru a preveni asemenea situații, este esențial ca implementarea sistemelor să se bazeze pe studii de impact radio și să includă măsuri de limitare a interferențelor în afara spațiilor legal vizate. În concluzie, impactul asupra sectorului privat este unul mixt: pe de o parte, pot apărea costuri suplimentare și riscuri operaționale pentru operatorii de comunicații și pentru afacerile din proximitatea penitenciarelor, iar pe de altă parte, se deschid noi oportunități pentru companiile din domeniul tehnologic și de securitate”, precizează Ministerul Justiției.

Costurile estimate de autorități se ridică la aproximativ 9 mii de dolari. Banii ar fi suficienți pentru procurarea a circa 20 de dispozitive, pentru 17 penitenciare. Finanțarea ar urma să fi asigurată din bugetul Administrației Naționale a Penitenciarelor, cu posibil sprijin din partea partenerilor de dezvoltare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

„Activism” pe banii lui Șor? 43 de persoane, documentate de poliție după participarea la o manifestație

43 de persoane care au participat luni, 18 august, la o manifestație coordonată de fugarul Ilan Șor sunt documentate de poliție după ce au recunoscut că li s-au promis bani pentru a protesta.

Oamenii legii precizează că, în prezent, sunt în desfășurare măsuri procesual-penale în privința organizatorilor și membrilor organizației „Șor”.

Participanții identificați sunt documentați pentru implicare în protest plătit, acțiuni huliganice și nesubordonare față de cerințele legale ale oamenilor legii.

Amintim că Poliția a comunicat luni seara, 18 august, despre faptul că, Organizația criminală „Șor”, prin intermediul persoanelor interpuse, ar fi implicat minori și reprezentanți ai diferitor comunități etnice, fiindu-le promise plăți ilegale, pentru a crea dezbinare și a instiga la ură în apropierea unor instituții și obiective de interes public din capitală.

Aceștia ar fi fost dirijați să provoace, prin acțiuni agresive, forțele de ordine aflate la datorie.

În urma protestului, oamenii legii au condus la sediile de Poliție 28 de persoane care au manifestat comportament agresiv față de angajații Ministerului Afacerilor Interne.

screenshot

Președintele raionului Rezina, primari și consilieri schimbă tabăra politică, înainte de alegeri: au aderat la Partidul Democrat Modern

Președintele raionului Rezina, Teodor Cuculescu, care a părăsit recent Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), condus de ex-premierul Ion Chicu, a anunțat că aderă la Partidul Democrat Modern din Moldova (PDMM) – descendent direct din PDM. Împreună cu acesta, se alătură formațiunii și mai mulți primari, consilieri și simpatizanți din raion. Precizările au fost făcute într-un mesaj video publicat pe 19 august.

Venim în fața voastră pentru a anunța oficial decizia echipei formate din primari, consilieri raionali și locali, simpatizanți din raionul Rezina de a adera și susține în alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 Partidul Democrat Modern din Moldova. Este un pas important viața publică și personală a fiecărui din noi, un angajament pe care ni-l asumăm cu toată responsabilitatea și cu dorința sinceră de a contribui la binele Republicii Moldova. Am ales să ne alăturăm și să susținem acest partid pentru că ne dorim ca clasa politică din R. Moldova să promoveze transparența, responsabilitatea, solidaritatea și respectul pentru cetățenii acestei țări – principii care ne-au călăuzit de-a lungul vieții. (…) Avem toată încrederea că alături de echipa Partidului Democrat Modern din Moldova vom putea construi o societate unită, corectă și puternică”, a declarat Teodor Cuculescu.

Amintim că, pe 14 august, Teodor Cuculescu a anunțat că s-a retras din Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei și din funcția de președinte al Organizației Teritoriale Rezina a PDCM. Acesta declarat că decizia de a părăsi rândurile formațiunii se datorează faptului că „nu mai rezonează cu viziunile și direcția de dezvoltare” pe care aceasta le urmează. Cuculescu a mai precizat că echipa care activa cu el în cadrul organizației teritoriale, formată din consilieri, primari și susținători, au părăsit PDCM.

În aceiași zi, și Alexandru Pleșca a comunicat că renunță la statutul de membru și președinte al Organizației Teritoriale Sîngerei al PDCM. El a menționat că este urmat de echipa locală a partidului.

Iar recent, și ex-ministrul Justiției Fadei Nagacevschi s-a retras din funcția de vicepreședinte al PDCM și din partid. Președintele Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Ion Chicu, a declarat că Nagacevschi a părăsit formațiunea pentru că nu ar fi fost de acord cu modul în care a fost întocmită lista Blocul „Alternativa”, din care PDCM face parte, pentru parlamentare. Pe 18 august, Fadei Nagacevschi i-a însoțit pe liderii PDMM la Comisia Electorală Centrală, unde au depus lista candidaților partidului pentru scrutin. Contactat de NM, Nagacevschi a spus că nu a aderat la PDMM și nici nu ar intenționa să o facă, precizând că a fost la CEC în calitate de avocat.

***

Precizăm că, după reținerea sa, în iulie, oligarhul și ex-liderul PDM Vladimir Plahotniuc a lansat, prin intermediul avocaților săi, un apel public prin care i-a îndemnat pe foștii săi colegi să se mobilizeze, în contextul alegerilor parlamentare din toamnă. Ulterior, alt ex-președintele PDM, Dumitru Diacov, a adresat un apel către Partidul Social Democrat European – succesorul PDM – dar și către Mișcarea „Respect Moldova” și Partidul Democrat Modern din Moldova, formațiuni create de foști democrați. El a declarat că formațiunile ar trebui să revină la „denumirea”, „viziunile” și „tradițiile” PDM pentru a avea șanse reale la următoarea legislatură. Pe 12 august, la mai puțin de o lună după apelul lui Plahotniuc și câteva zile după cel al lui Diacov, Partidul Democrat Modern din Moldova a anunțat oficial participarea la alegerile parlamentare.

Alegerile parlamentare vor fi organizate în data de 28 septembrie, iar campania electorală propriu-zisă va demara oficial pe 29 august.  

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: