Facebook/Igor Dodon

Fost președinte al Curții Constituționale, către CSP: „Vă implor, cereți-i Maiei Sandu să-l repună pe Stoianoglo în funcție”

Fostul președinte al Curții Constituționale (CC), în prezent președinte al Consiliului Institutului Justiției Constituționale, Dumitru Pulbere, a adresat o scrisoare membrilor Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), pe 17 noiembrie. Juristul, fost membru al CSP, a cerut plenului să-și anuleze hotărârea prin care a propus revocarea din funcție a fostului procuror general Alexandr Stoianoglo. Pulbere, i-a cerut CSP, totodată, să emită un demers în adresa președintei Maia Sandu, care să permită repunerea în funcție a lui Stoianoglo. După aproape o jumătate de oră de deliberări, președinta Consiliului, Angela Motuzoc, a declarat că membrii CSP au luat act de scrisoarea lui Dumitru Pulbere.

Dumitru Pulbere și-a motivat scrisoarea adresată CSP prin ultima decizie CtEDO și a CC, care au statuat, recent, că Stoianoglo a fost lipsit de dreptul la justiție, după suspendare, și că articolul în baza căruia acesta a fost demis de funcția de șef al Procuraturii Generale (PG) contravine Constituției.

„Am ajuns la dvs. nu de zile bune, dar de situația creată în jurul fostului procuror general, Alexandr Stoianoglo. Evaluarea efectuata de comisia de evaluare a fost un fel de răzbunare, în viziunea noastră, asupra lui Stoianoglo. Nu știu care a fost intenția politicienilor, dar v-au atras pe dvs. într-o capcană politică. Vreau să vă chem încă o dată să ne gândim la ce ați făcut vizavi de hotărârea referitor la Stoianoglo. O sintagmă simplă, nesatisfăcător, a răsturnat niște principii neconstituționale.  Vreau și vă rog, dacă e primit expresia, vă implor, stimați membri ai CSP, să luați un act vă anulați hotărârea dvs. și ieșiți cu un demers către președintele Maia Sandu ca Stoianoglo să fie repus în funcție”, a declarat Dumitru Pulbere.

După aproape jumătate de oră după ce s-a retras în deliberări, președinta CSP a declarat că plenul „a decis să ia act de adresarea lui Dumitru Pulbere”. Totodată, Motuzoc a anunțat o opinie separată la acest subiect, fără a oferi mai multe detalii.

De menționat că, după ce au examinat scrisoarea depusă de Pulbere, membrii CSP urmau să examineze adresarea fostului procuror general Alexandr Stoianoglo. Ședința însă a fost amânată, iar subiectul nu a mai fost discutat, în condițiile în care ministra Justiției Veronica Mihailov-Moraru, care deține și calitatea de membru al CSP, a anunțat că trebuie să plece mai devreme de la ședință.

Evaluarea, suspendarea, iar apoi demisia lui Stoianoglo. Tot ce trebuie să știi

Alexandr Stoianoglo a fost numit în funcția de procuror general în noiembrie 2019, pe un mandat de 7 ani. În seara de 5 octombrie 2021, la câteva luni după revenirea PAS la guvernare, Stoianoglo a fost reținut chiar în biroul său de la Procuratura Generală și cercetat penal pentru abuz în serviciu, corupere pasivă, depășirea atribuțiilor de serviciu și fals în declarații, scrie rise.md. S-a întâmplat după ce, în aceeași zi, CSP a examinat adresarea deputatului PAS Lilian Carp, tot el președinte al Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică

În aprilie 2023, Procuratura Anticorupție a declarat că Stoianoglo a fost pus sub învinuire „pentru infracțiunea de îmbogățire ilicită”. Înainte de aceasta, Stoianoglo declara că este gata să demonstreze proveniența banilor. Ar fi vorba de un apartament, procurat pe numele fiicei lui Stoianoglo, în 2015. El menționa că la acea vreme, când a procurat locuința, nu era nici procuror general, nici deputat, nici funcționar. Prin urmare, spunea Stoianoglo, nu avea de ce să fie subiectul investigației.

Ulterior, o comisie specială formată, a evaluat activitatea lui Alexandr Stoianoglo în calitate de procuror general. Pe 17 mai 2022, aceasta a publicat un raport. Conform rezultatelor evaluării, Stoianoglo ar fi obținut 2,19 puncte, rezultatul fiind considerat „nesatisfăcător”. Potrivit legii „cu privire la Procuratură”, o astfel de evaluare poate fi un motiv de revocare.

Mai târziu, pe 23 mai, în baza raportului și a calificativului obținut, Consiliul Suprem al Procurorilor (CSP), i-a propus președintei Maia Sandu revocarea procurorului general suspendat Alexandr Stoianoglo din funcție.

La 3 zile distanță, mai exact pe 26 septembrie 2023 reprezentanții Președinției de la Chișinău au anunțat că a fost semnat „decretul prezidențial de eliberare din funcția de procuror general a lui Alexandr Stoianoglo, în baza hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor din 23 mai 2022”.

Amintim în acest context că, pe 26 septembrie, la aproape doi ani de la suspendarea lui Alexandr Stoianoglo din funcția de procuror general, șefa statului a semnat decretul privind demiterea acestuia. Stoianoglo a cerut în reacție suspendarea decretului semnat de Maia Sandu, însă ar fi primit refuz de la administrația prezidențială. În consecință, el a declarat că urmează să se adreseze în instanța de judecată pentru anularea și suspendarea decretului prezidențial. Stoianoglo a numit acțiunile președintei „abuzive” și a spus că „lucrurile acestea vor fi investigate în mod obligatoriu, în mod penal”.

Aproape o lună mai târziu, pe 24 octombrie, curent, CtEDO a publicat o decizie în care se arată că Stoianoglo a fost lipsit de dreptul la justiție, după suspendare, întrucât nu a avut posibilități legale să conteste decizia Consiliului Superior al Procurorilor, prin care a fost suspendat din funcție. Moldova trebuie să-i plătească lui Stoianoglo, așadar, 3 600 euro drept despăgubire prejudiciului moral cauzat (Stoianoglo a cerut despăgubiri de 20 de mii de euro).

La puțin timp distanță, mai exact pe 9 noiembrie, și Curtea Constituțională a declarat neconstituțional articolul în baza căruia activitatea fostului procuror general al țării Alexandr Stoianoglo a fost evaluată, iar, în consecință – Stoianoglo a fost demis din funcție. Potrivit deciziei, articolul 31 prim, alin. (5) din Legea cu privire la Procuratură nu ar respecta prevederile Constituției.

Între timp, CSP a anunțat un concurs public pentru funcția de procuror general. Candidații pot depune dosarele până pe 22 noiembrie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: