Facebook/Igor Dodon

Fost președinte al Curții Constituționale, către CSP: „Vă implor, cereți-i Maiei Sandu să-l repună pe Stoianoglo în funcție”

Fostul președinte al Curții Constituționale (CC), în prezent președinte al Consiliului Institutului Justiției Constituționale, Dumitru Pulbere, a adresat o scrisoare membrilor Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), pe 17 noiembrie. Juristul, fost membru al CSP, a cerut plenului să-și anuleze hotărârea prin care a propus revocarea din funcție a fostului procuror general Alexandr Stoianoglo. Pulbere, i-a cerut CSP, totodată, să emită un demers în adresa președintei Maia Sandu, care să permită repunerea în funcție a lui Stoianoglo. După aproape o jumătate de oră de deliberări, președinta Consiliului, Angela Motuzoc, a declarat că membrii CSP au luat act de scrisoarea lui Dumitru Pulbere.

Dumitru Pulbere și-a motivat scrisoarea adresată CSP prin ultima decizie CtEDO și a CC, care au statuat, recent, că Stoianoglo a fost lipsit de dreptul la justiție, după suspendare, și că articolul în baza căruia acesta a fost demis de funcția de șef al Procuraturii Generale (PG) contravine Constituției.

„Am ajuns la dvs. nu de zile bune, dar de situația creată în jurul fostului procuror general, Alexandr Stoianoglo. Evaluarea efectuata de comisia de evaluare a fost un fel de răzbunare, în viziunea noastră, asupra lui Stoianoglo. Nu știu care a fost intenția politicienilor, dar v-au atras pe dvs. într-o capcană politică. Vreau să vă chem încă o dată să ne gândim la ce ați făcut vizavi de hotărârea referitor la Stoianoglo. O sintagmă simplă, nesatisfăcător, a răsturnat niște principii neconstituționale.  Vreau și vă rog, dacă e primit expresia, vă implor, stimați membri ai CSP, să luați un act vă anulați hotărârea dvs. și ieșiți cu un demers către președintele Maia Sandu ca Stoianoglo să fie repus în funcție”, a declarat Dumitru Pulbere.

După aproape jumătate de oră după ce s-a retras în deliberări, președinta CSP a declarat că plenul „a decis să ia act de adresarea lui Dumitru Pulbere”. Totodată, Motuzoc a anunțat o opinie separată la acest subiect, fără a oferi mai multe detalii.

De menționat că, după ce au examinat scrisoarea depusă de Pulbere, membrii CSP urmau să examineze adresarea fostului procuror general Alexandr Stoianoglo. Ședința însă a fost amânată, iar subiectul nu a mai fost discutat, în condițiile în care ministra Justiției Veronica Mihailov-Moraru, care deține și calitatea de membru al CSP, a anunțat că trebuie să plece mai devreme de la ședință.

Evaluarea, suspendarea, iar apoi demisia lui Stoianoglo. Tot ce trebuie să știi

Alexandr Stoianoglo a fost numit în funcția de procuror general în noiembrie 2019, pe un mandat de 7 ani. În seara de 5 octombrie 2021, la câteva luni după revenirea PAS la guvernare, Stoianoglo a fost reținut chiar în biroul său de la Procuratura Generală și cercetat penal pentru abuz în serviciu, corupere pasivă, depășirea atribuțiilor de serviciu și fals în declarații, scrie rise.md. S-a întâmplat după ce, în aceeași zi, CSP a examinat adresarea deputatului PAS Lilian Carp, tot el președinte al Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică

În aprilie 2023, Procuratura Anticorupție a declarat că Stoianoglo a fost pus sub învinuire „pentru infracțiunea de îmbogățire ilicită”. Înainte de aceasta, Stoianoglo declara că este gata să demonstreze proveniența banilor. Ar fi vorba de un apartament, procurat pe numele fiicei lui Stoianoglo, în 2015. El menționa că la acea vreme, când a procurat locuința, nu era nici procuror general, nici deputat, nici funcționar. Prin urmare, spunea Stoianoglo, nu avea de ce să fie subiectul investigației.

Ulterior, o comisie specială formată, a evaluat activitatea lui Alexandr Stoianoglo în calitate de procuror general. Pe 17 mai 2022, aceasta a publicat un raport. Conform rezultatelor evaluării, Stoianoglo ar fi obținut 2,19 puncte, rezultatul fiind considerat „nesatisfăcător”. Potrivit legii „cu privire la Procuratură”, o astfel de evaluare poate fi un motiv de revocare.

Mai târziu, pe 23 mai, în baza raportului și a calificativului obținut, Consiliul Suprem al Procurorilor (CSP), i-a propus președintei Maia Sandu revocarea procurorului general suspendat Alexandr Stoianoglo din funcție.

La 3 zile distanță, mai exact pe 26 septembrie 2023 reprezentanții Președinției de la Chișinău au anunțat că a fost semnat „decretul prezidențial de eliberare din funcția de procuror general a lui Alexandr Stoianoglo, în baza hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor din 23 mai 2022”.

Amintim în acest context că, pe 26 septembrie, la aproape doi ani de la suspendarea lui Alexandr Stoianoglo din funcția de procuror general, șefa statului a semnat decretul privind demiterea acestuia. Stoianoglo a cerut în reacție suspendarea decretului semnat de Maia Sandu, însă ar fi primit refuz de la administrația prezidențială. În consecință, el a declarat că urmează să se adreseze în instanța de judecată pentru anularea și suspendarea decretului prezidențial. Stoianoglo a numit acțiunile președintei „abuzive” și a spus că „lucrurile acestea vor fi investigate în mod obligatoriu, în mod penal”.

Aproape o lună mai târziu, pe 24 octombrie, curent, CtEDO a publicat o decizie în care se arată că Stoianoglo a fost lipsit de dreptul la justiție, după suspendare, întrucât nu a avut posibilități legale să conteste decizia Consiliului Superior al Procurorilor, prin care a fost suspendat din funcție. Moldova trebuie să-i plătească lui Stoianoglo, așadar, 3 600 euro drept despăgubire prejudiciului moral cauzat (Stoianoglo a cerut despăgubiri de 20 de mii de euro).

La puțin timp distanță, mai exact pe 9 noiembrie, și Curtea Constituțională a declarat neconstituțional articolul în baza căruia activitatea fostului procuror general al țării Alexandr Stoianoglo a fost evaluată, iar, în consecință – Stoianoglo a fost demis din funcție. Potrivit deciziei, articolul 31 prim, alin. (5) din Legea cu privire la Procuratură nu ar respecta prevederile Constituției.

Între timp, CSP a anunțat un concurs public pentru funcția de procuror general. Candidații pot depune dosarele până pe 22 noiembrie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

noi.md/imagine simbol

Două televiziuni, amendate cu 5 000 și 7 000 de lei pentru discriminare în cadrul unor emisiuni de informare electorală

Consiliul Audiovizualului (CA) a sancționat pe 11 septembrie TV-Găgăuzia și Pro TV Chișinău cu 7 000 și, respectiv, 5 000 de lei pentru admiterea unor forme de discriminare în cadrul unor programe de informare electorale. Totodată, CA a aplicat și 15 avertizări publice pentru încălcarea legislației electorale privind reflectarea alegerilor parlamentare din această lună.

Potrivit unui comunicat al CA, monitorizarea a cuprins perioada 29 august – 4 septembrie, prima săptămână din campania electorală. CA a efectuat controlul tuturor celor 22 de posturi care au declarat că vor reflecta alegerile parlamentare din această toamnă: Moldova 1, TV-Găgăuzia, TVR Moldova, Jurnal TV, TV8, R Live TV, Cinema 1, Exclusiv TV, Pro TV Chișinău, 7 TV, Next TV, 1 TV, One TV, N4,  Star TV, Vocea Basarabiei TV, TV9, TVC 21, Canal Regional, Agro TV Moldova, TV Elita și Media TV.

Rezultatele monitorizării primei săptămâni de campanie electorală au arătat următoarele:

  • Știri cu caracter electoral au fost difuzate 505, ceea ce reprezintă aproximativ 31,4% din durata cumulată a buletinelor informative.
  • Prezența protagoniștilor în subiectele electorale: Concurenții electorali au fost cei mai vizibili în materialele cu tematică electorală, înregistrând 738 de apariții (47,9%). Cele mai puține apariții le-au avut organul electoral, cu 86 de menționări (5,6%).
  • Reflectarea concurenților electorali în buletinele informative: 18 servicii media audiovizuale (SMA) monitorizate au inclus informații despre concurenții electorali în cadrul buletinelor de știri. Singura excepție a fost ”TV-Găgăuzia” (GRT), care nu a difuzat niciun material referitor la aceștia.
  • Concurenții electorali cu cea mai mare vizibilitate: Blocul „Patriotic” a fost cel mai mediatizat concurent electoral, beneficiind de 1 oră, 24 min și 54 sec, ceea ce reprezintă 19,9% din timpul total dedicat concurenților. Următorii în clasament au fost Blocul „Alternativa”, cu 1 oră, 14 min și 42 sec (17,5%), și PAS, cu 1 oră, 13 min și 38 sec (17,3%). Împreună, acești trei concurenți au cumulat peste jumătate din durata totală de reflectare acordată tuturor actorilor electorali.
  • Reflectarea subiectelor conflictuale în buletinele informative: 18 SMA au difuzat în total 147 de subiecte cu caracter conflictual, dintre care 20 au fost prezentate într-un mod dezechilibrat.
  • Distribuția de gen a surselor citate în subiectele electorale: În ansamblu, subiectele electorale difuzate de cele 19 posturi TV au prezentat un ușor dezechilibru de gen în ceea ce privește sursele citate – 64% din totalul aparițiilor fiind a persoanelor de sex masculin și 36% a celor de sex feminin.
  • Relevanța temelor abordate în cadrul reflectării electorale: Majoritatea subiectelor difuzate au fost considerate relevante pentru procesul electoral, contribuind la informarea publicului cu privire la campania și actorii implicați, excepție fiind TVC 21 care a difuzat două subiecte irelevante incluse în rubrica specială.
  • Dezbateri electorale: 2 SMA au difuzat cumulat 4 dezbateri electorale: Vocea Basarabiei TV și Media TV fiecare câte 2 dezbateri. Next TV nu a organizat dezbateri electorale, deși s-a angajat prin declarație să organizeze dezbateri electorale în zi de miercuri, fără reluare, în perioada de raportare.
  • Publicitate electorală: 9 SMA din 22 au difuzat în total 224 spoturi de publicitate (dintre care 16 spoturi gratuite), cu o durată totală de 1 oră 53 min și 27 sec. Cele 9 SMA care au difuzat publicitate electorală sunt: Moldova 1, TV-Găgăuzia, Jurnal TV, TV8, Cinema 1, Exclusiv TV, Pro TV Chișinău, Next TV și One TV. Patru dintre acestea– Jurnal TV, Pro TV Chișinău, Next TV, One TV – au admis abateri la difuzarea publicității electorale.

O constatare a controlului a vizat admiterea de către postul public regional TV-Găgăuzia și cel privat național Pro TV Chișinău a exprimărilor de natură să constituie anumite forme de discriminare. „Or, contrar prevederilor art. 13 alin. (1) lit. d) din Codul serviciilor media audiovizuale, „în virtutea dreptului fundamental la informare, furnizorii de servicii media trebuie să respecte următoarele exigențe: … d) să evite orice formă de discriminare”, în cadrul unui program de informare electorală, difuzat de furnizorul public din regiunea găgăuză, invitatul a exprimat o opinie cu elemente de discriminare pe criteriul de orientare sexuală, fără ca moderatoarea să reacționeze sau să intervină pentru a semnaliza interlocutorului afirmația improprie”, a menționat CA.

Același tip de încălcare a fost remarcat în una din edițiile emisiunii de informare electorală, difuzate la postul Pro TV Chișinău. „Unele afirmații din intervenția invitatului au făcut referire la vârsta și starea fizică ale unui lider politic, cu statut de concurent electoral, aspecte care au fost catalogate de monitori ca forme de discriminare pe criteriul de vârstă”, a precizat CA.

Astfel, membrii CA au amendat compania GRT, care deține TV-Găgăuzia, cu 7 000 de lei, iar Pro TV Chișinău cu 5 000 de lei.

De asemenea, CA a aplicat și 15 avertizări publice pentru încălcarea legislației electorale privind reflectarea alegerilor parlamentare, care vor avea loc pe 28 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: