The Associated Press

Fostul președinte al Franței Nicolas Sarkozy a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru corupție

Fostul președinte al Franței Nicolas Sarkozy a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru corupție. Sarkozy va trebui să petreacă cel puțin un an după gratii.

Fostul președinte francez are posibilitatea de a face recurs la decizie.

Fostul președinte al Franței între 2007 și 2012 este acuzat că ar fi încercat să mituiască un magistrat pentru a obține informații despre o anchetă privind folosirea finanțelor de către partidul său.

Procurorii francezi au anchetat timp de mai mulți ani acuzațiile de corupție care vizau campania electorală a lui Sarkozy și anii petrecuți în fruntea statului.

Cazul este legat de o investigație de lungă durată privind folosirea de către fostul președinte a unor donații secrete pentru finanțarea campaniei electorale din 2007, scrie europaliberă.org.

Procurorii arată că Sarkozy și avocatul său din acea perioadă, Thierry Herzog, au încercat să îl mituiască pe Gilbert Azibert prin oferirea unui loc de muncă prestigios la Monaco pentru a oferi informații din dosar.

Este cunoscut ca „dosarul interceptărilor” în Franța, pentru că apelurile telefonice dintre Sarkozy și Herzog au fost interceptate în 2013-2014 și au relevat că fostul președinte folosea numele de cod de „Paul Bismuth” când vorbeau despre Azibert.

Presa franceză a scris că Sarkozy i-a spus de mai multe ori avocatului: „îi vor obține promovarea, îl voi ajuta”.

Nicolas Sarkozy respinge acuzațiile și arată în apărarea sa că Gilbert Azibert nu a obținut poziția din Monaco.

Gilbert Azibert nu a obținut nimic. Nu am abordat pe nimeni (nr. în numele său) și am fost respins de Curtea de Casație„, a spus Sarkozy în 2014

În octombrie 2013, magistrații au renunțat la investigația privind acuzațiile că a acceptat plăți ilicite de la moștenitoarea L’Oreal, Liliane Bettencourt, pentru campania sa prezidențială din 2007.

Procurorii suspectează că Sarkozy și mai mulți asociați au primit milioane de euro în numerar din Libia pentru finanțarea campaniei sale prezidențiale din 2007. La acea vreme, fostul dictator libian colonelul Muammar Gaddafi era la putere.

În 2018, Sarkozy a fost acuzat de corupție, finanțare ilegală a campaniilor și că a beneficiat de fonduri publice delapidate.

În ianuarie anul acesta, magistrații l-au pus oficial sub acuzare pe un fost consilier al lui Sarkozy, Thierry Gaubert.

Într-un caz separat, el urmează să fie judecat în perioada 17 martie – 15 aprilie 2021 pentru așa-numita afacere Bygmalion, în care este acuzat că a depășit pragul financiar în mod fraudulos în campania prezidențială din 2012. Atunci, Sarkozy a pierdut alegerile în fața lui Francois Hollande.

***

Nicolas Sarkozy este primul președinte din istoria modernă a Franței care va răspunde penal față de faptele comise în mandatul de președinte.

Un alt fost președinte, Jacques Chirac, a primit o condamnare de doi ani cu suspendare în 2011 pentru deturnare de fonduri publice, dar pentru fapte comise în mandatul de primar al Parisului. El nu a apărut niciodată în fața judecătorilor, invocând motive de sănătate, dar s-a declarat nevinovat.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Avocatele familiei Vartic acuză că sunt obligate să transcrie materialele cauzei „pe maculator”: „Un abuz în era digitalizării justiției”

Avocatele care reprezintă interesele familiei Ludmilei Vartic au făcut un apel public către Uniunea Avocaților, Avocatul Poporului și Procuratura Generală, solicitând stoparea a ceea ce califică drept „îngrădire a dreptului la un proces echitabil” în dosarul Vartic. Avocata Gabriela Kornacker acuză că procurorul de caz le obligă să transcrie materialele dosarului penal „pe maculator”, refuzând să le permită fotografierea sau scanarea actelor, practică standard în toate procedurile judiciare.

„Un abuz în era digitalizării justiției. În era digitală în care ne aflăm, în era digitalizării justiției, procurorul ne impune să transcriem materialele dosarului penal pe maculator. Evident că acest lucru este un abuz”, a declarat Kornacker.

Avocata a explicat că, pe 14 aprilie, procurorul de caz a restricționat accesul la materialele cauzei și le-a permis doar luarea de notițe, cu excepția măsurilor speciale de investigație. Contestația depusă la judecătorul de instrucție urmează să fie soluționată abia pe 18 mai.

Kornacker a descris un incident concret din această zi, când avocatele au fost chemate să ia cunoștință cu o ordonanță de dispunere a expertizei și cu un raport de expertiză deja finalizat, fiindu-le refuzată fotografierea acestora.

„La întrebarea mea dacă ni se permite fotografierea acestor acte, doamna procuror ne-a spus foarte franc că nu, pentru că avem acces limitat de a fotografia actele dosarului. Profesioniștii din domeniu cunosc foarte bine că fotografierea sau scanarea actelor dintr-un dosar penal face parte dintr-un procedeu tehnic standard de luare de cunoștință cu materialele dosarului”, a spus avocata.

Procurorul de caz a invocat necesitatea păstrării secretului anchetei și prevenirea scurgerii de informații din dosar. Kornacker a menționat că a respins acest argument, deoarece luarea de notițe implică același risc de scurgere a informațiilor ca și fotografierea.

Avocata a mai susținut că acțiunile procurorului ar putea fi calificate drept infracțiune, invocând articolul 303 prim din Codul Penal, „Imixtiunea în activitatea avocatului”, prevedere introdusă în 2024.

„Noi credem cu tărie că scopul acestei limitări nu este unul legitim. În primul rând, este împiedicarea unei apărări eficiente, iar în al doilea rând această măsură este una de discreditare și hărțuire profesională a avocatelor”, a concluzionat Kornacker.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la Procuratura Generală, privind accesul avocaților la anchetă, însă la momentul publicării materialului, nu am primit un răspuns.

***

Ludmila Vartic, fostă educatoare din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie 2026 după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din Chișinău. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia, Dumitru Vartic, ar fi exercitat abuzuri asupra ei timp de mai mulți ani. Pe marginea cazului a fost deschis un dosar pentru violență în familie soldată cu determinare la suicid, Dumitru Vartic având statut de bănuit. Anterior, Procuratura restricționase accesul avocatelor la informațiile privind măsurile speciale de investigație, decizie pe care apărătoarele o contestă în instanță.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: