Colaj NM

FOTO Imagini din satelit, înainte și după distrugerea barajului de la Nova Kahovka: 29 de localități au fost inundate 

Trei sau cinci persoane și-au pierdut viața în Nova Kakhovka, regiunea Herson a Ucrainei, controlată de Rusia. Datele au fost comunicate de autoritățile rusești și cele ucrainene. Moscova spune că 7 persoane au murit, Kievul – 3. Ca urmare a distrugerii barajului Nova Kakhovka pe 6 iunie, 29 de localități au fost inundate. 19 din ele sunt pe teritoriul controlat de Kiev, 10 – de Rusia, scrie BBC. Pe online au apărut imagini din satelit, făcute înaintea și după distrugerea barajului. 

Potrivit conducerii Nova Kakhovka – controlată de Rusia – Vladimir Leontiev, cinci persoane au murit în oraș. Anterior partea rusă a raportat despre 7 persoane dispărute. BBC scrie că ar fi vorba despre cele 5 persoane decedate, iar două – salvate.

Potrivit părții ucrainene, până acum în Nova Kakhovka au murit trei persoane.

În total, 29 de localități au fost inundate, parțial sau total. 19 din ele sunt pe teritoriul controlat de Kiev, 10 – de Rusia, scrie BBC.

Ca urmare a distrugerii barajului Nova Kakhovka pe 6 iunie, aproximativ 600 de kilometri pătrați din regiunea Herson au fost cuprinși de apă, a spus șeful administrației militare regionale Alexandr Prokudin. Potrivit acestuia, în dimineața zilei de 8 iunie, nivelul mediu al inundațiilor a depășit 5 metri. Din întregul teritoriu inundat, 32% cade pe malul drept al Niprului, 68% – pe malul stâng, ocupat de trupele rusești.

Pe online au fost publicate imagini, făcute din satelit, înainte și după distrugerea barajului.

Maxar Technologies / Reuters
Maxar Technologies / Reuters
Maxar Technologies / Reuters
Maxar Technologies / Reuters
Maxar Technologies / Reuters

Au apărut mai multe imagini și cu voluntarii care lucrează în zona de inundații din regiunea Herson. Aceștia salvează animalele din gospodăriile inundate.

Amintim că, în noaptea de 5 spre 6 iunie, barajul Nova Kakhovka din regiunea Herson a Ucrainei, controlată de Rusia, a fost distrus de armata rusă. Barajul alimenta cu apă peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014 și centrala nucleară Zaporojie, aflată, de asemenea, sub control rusesc.

Liderii europeni, cei ai UE și șeful NATO, au condamnat distrugerea barajului. Președintele Consiliului European Charles Michael a declarat că acțiunea se califică drept crimă de război și a dat asigurări că Rusia și complicii săi vor fi trași la răspundere.

Acțiunile Rusiei au fost denunțate și de către președinta Maia Sandu. Șefa statului a făcut apel la președintele ucrainean Vladimir Zelenski, spunându-i că Moldova este gata să acorde ajutor la atenuarea impactului și inundațiilor, provocate de distrugerea barajului.

Moscova respinge acuzațiile. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a spus că distrugerea barajului este un „sabotaj” de care s-ar face vinovată Ucraina. Scopul acestei acțiuni, potrivit lui Peskov, este de a priva de apă cetățenii din Crimeea.

Într-o reacție, președintele ucrainean Vladimir Zelenski a dat asigurări că catastrofa de la hidrocentrala Kakhovka nu va împiedica Ucraina să își elibereze teritoriile și nici nu a crescut șansele Rusiei de a rămâne pe acest teritoriu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

1.700 de moldoveni, ruși și ucraineni ar fi obținut acte românești cu domicilii fictive. Percheziții la Suceava

93 de percheziții au loc joi, 3 iunie, în județul Suceava din România, într-un dosar în care funcționari publici sunt suspectați că ar fi emis acte de identitate românești, cu domicilii fictive, pentru 1.700 de cetățeni ruși, moldoveni și ucraineni.

Descinderile au vizat sediile unor instituții publice și locuințele unor persoane fizice, într-un dosar privind emiterea unor acte de identitate românești, în baza unor domicilii fictive, se arată într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ).

Ancheta vizează o rețea formată din funcționari ai unui serviciu de evidență a populației și ai unei primării, bănuiți că au ajutat peste 1.700 de cetățeni din Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova și alte state din fosta URSS să obțină acte de identitate românești, în perioada 2023-2024.

Potrivit procurorilor, rețeaua funcționa prin falsificarea unor certificate de cetățenie și a cărților de identitate.

„Datele nereale se referă la certificate de cetățenie falsificate și la domiciliul persoanei, care este fictiv, deoarece beneficiarul nu a locuit niciodată la adresa respectivă. În mod concret, beneficiarii au obținut cărți de identitate cu stabilirea domiciliului la imobile aparținând unor cetățeni români care nu erau titularii spațiului respectiv (clădiri improprii sau dezafectate) sau fară acordul proprietarilor, prin întocmirea în fals a declarațiilor de luare în spațiu și, implicit, fără prezența lor în fața funcționarului de la Serviciul de Evidență a Persoanelor”, susțin procurorii.

Cauza penală vizează comiterea infracțiunilor de luare de mită și fals informatic de către funcționari publici din județul Suceava, precum și cu privire la săvârșirea infracțiunilor de dare de mită, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals.

Aproximativ 1.700 de persoane născute în Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova sau alte state membre ale fostului URSS și-au stabilit domiciliul fictiv în acest județ în cursul anilor 2023 și 2024, potrivit anchetatorilor.

Descinderile de astăzi vin la două zile după ce în România au fost efectuate peste 200 de percheziții într-un dosar care vizează o rețea ce, cu ajutorul unor funcționari publici, ar fi obținut acte de identitate românești false pentru persoane din Republica Moldova, Ucraina și Rusia. Acțiunile fac parte dintr-o cauză penală în care sunt vizați funcționari publici din județul Botoșani, suspectați de luare de mită și fals informatic.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: