Angela Munteanu-Pojoga/Facebook

FOTO Victimele atentatelor teroriste din SUA, comemorate la Chișinău. Mesajele conducerii țării

Conducerea de vârf a Republicii Moldova a transmis mesaje de comemorare a victimelor atentatelor teroriste, produse la 11 septembrie 2001 în Statele Unite ale Americii (SUA). Președinta Maia Sandu, premierul Dorin Recean și speakerul Igor Grosu au reafirmat în mesajele lor angajamentul Moldovei pentru pace și pentru un viitor fără teroare. Între timp, deputați ai fracțiunii PAS au depus flori astăzi, la 22 de ani de la tragedia care a schimbat lumea, la Ambasada SUA de la Chișinău.

„Astăzi ne oprim pentru a ne aminti viețile pierdute pe 11 septembrie și pentru a recunoaște pe fiecare dintre cei profund afectați de acele evenimente, atât atunci, cât și acum. Gândurile mele sunt cu tine. Moldova rămâne fermă în angajamentul său pentru pace, unitate și un viitor fără teroare”, a scris președinta Maia Sandu într-un mesaj postat pe platforma X, cunoscută anterior sub numele Twitter.

Cu mesaje au venit și prim-ministrul țării, Dorin Recean, precum și președintele Parlamentului, Igor Grosu. Conducerea de vârf a țării a reiterat angajamentul țării pentru pace și pentru libertate.

„În timp ce onorăm viețile pierdute în acea zi, ne afirmăm angajamentul față de lupta împotriva terorismului, asigurându-ne că siguranța și securitatea poporului nostru rămâne primordială”, a scris Dorin Recean pe platforma X.

„Exprim cele mai profunde condoleanțe poporului american pentru această tragedie. Onorăm viețile pierdute și suntem uniți în angajamentul nostru pentru pace și libertate”, a scris, la rândul său, speakerul Igor Grosu pe platforma X.

La rândul său, un grup de deputați au comemorat cele peste 3 mii de victime ale atentatelor, la Ambasada SUA din Moldova. Parlamentarii au depus flori și au discutat cu ambasadorul SUA la Chișinău Kent D. Logsdon.

„Chiar şi după 10 ani de la tragicele evenimente, americanii păstrează încă vie amintirea celor mai cumplite 102 minute care au schimbat pentru totdeauna istoria celei mai puternice țări de pe mapamond”, a scris deputata PAS Angela Munteanu-Pojoga pe Facebook.

Și secretarul de stat al Ministerului de Externe, Ruslan Bolbocean, a depus astăzi flori la Ambasada Statelor Unite de la Chișinău, în memoria victimelor atentatelor teroriste din 11 septembrie 2001.

„Suntem solidari cu poporul american și cu toți cei care au fost afectați de aceste evenimente tragice. În același timp, reiterăm angajamentul Republicii Moldova de a lupta împotriva terorismului și de a contribui la eforturile internaționale de promovare a păcii și securității”, a declarat oficialul.

Șeful diplomației Statelor Unite în Moldova, Kent D. Logsdon, a venit cu un mesaj de mulțumire pentru moldovenii care au comemorat victimele atentatelor de acum 22 ani.

„Statele Unite nu sunt singure în durerea lor și suntem recunoscători pentru manifestarea de aici, din Moldova, a sprijinului pentru comemorarea celor căzuți. (…) Este important să ne amintim că fiecare dintre acești oameni a ocupat un loc unic în inima cuiva – au fost fii, fiice, prieteni și persoane dragi”, se arată în mesajul Ambasadei SUA în Moldova.

***

Menționăm că America marchează astăzi, 11 septembrie, 22 de ani de la cele mai sângeroase atentate teroriste din istorie, comise  în SUA de teroriști sinucigași ai grupării al-Qaida.  Pe 11 septembrie 2001,  4 avioane de pasageri erau deturnate. Două dintre acestea loveau simbolicele Turnuri Gemene ale World Trade Center din New York. Altul lovește clădirea Pentagonului, de la Washington, sediul ministerului american al Apărării. Un al patrulea avion deturnat s-a prăbușit într-o zonă împădurită din Pennsylvania, după ce echipajul şi pasagerii au încercat să preia controlul. Nicio persoană aflată la bordul aparatelor nu a supraviețuit. Numărul total al victimelor este de peste trei mii, cele mai multe aflate în clădirile lovite.

Minuțios planificate de şeful reţelei Al-Qaida, sauditul  Osama bin Laden, atentatele au fost comise de 19 terorişti sinucigaşi. Preşedintele american de atunci George Bush a calificat atacurile drept „acte de terorism malefice, demne de dispreţ”, dând asigurări că America şi aliaţii săi vor lupta împreună „pentru a câştiga războiul împotriva terorismului” și a avertizat că Washingtonul nu va face nicio deosebire între terorişti şi cei care-i adăpostesc. Armata SUA  a pătruns în Afganistan, unde bin Laden şi locotenenţii săi erau găzduiţi de talibanii Cei mai mulţi şefi Al-Qaida au fost lichidaţi în anii care au urmat, inclusiv capul grupării terorist, bin Laden.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Iwona Piórko

Ambasadoarea UE, despre integrarea europeană și reintegrarea țării: „Sunt procese diferite, dar se completează reciproc”

Integrarea europeană și procesul de reintegrare a Republicii Moldova sunt două direcții distincte, însă strâns legate, care trebuie promovate simultan prin reforme accelerate și eforturi susținute ale autorităților. Declarația a fost făcută de ambasadoarea Uniunii Europene la Chișinău, Iwona Piorko, în cadrul emisiunii „Територия свободы” de la Realitatea TV .

„Integrarea europeană și reintegrarea țării sunt procese diferite, dar ele se completează reciproc. Noi susținem integritatea teritorială a Republicii Moldova. Reintegrarea este un proces care trebuie să aibă loc. Acest proces este pe agenda Guvernului, iar noi îl susținem în totalitate”, a subliniat diplomata.

Totodată, Iwona Piorko a vorbit despre ritmul reformelor și perspectivele Republicii Moldova de aderare la UE, menționând că anul 2028 reprezintă un termen ambițios, dar realizabil, dacă autoritățile vor menține actuala dinamică.

„Noi credem că anul 2028 este un termen ambițios, dar realist pentru finalizarea negocierilor de aderare, dacă Republica Moldova va accelera reformele. Vreau să felicit autoritățile țării pentru viteza cu care au loc reformele. Nu este ușor să realizezi reforme în astfel de circumstanțe geopolitice, în condițiile unui val masiv de dezinformare și propagandă. Trebuie să spunem că după semnarea Tratatului de Aderare va urma procedura de ratificare în fiecare din cele 27 state membre, care este un proces anevoios. Astăzi, chem autoritățile să se axeze pe reforme”, a adăugat ambasadoarea Uniunii Europene.

Menționăm că, în această săptămână, vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat în cadrul unei emisiuni de la TV8 că Guvernul Republicii Moldova nu va semna niciun document privind reintegrarea regiunii transnistrene dacă acesta nu va conține prevederi clare privind respectarea suveranității și integrității teritoriale a statului, precum și menținerea necondiționată a parcursului de integrare europeană.

Chiveri a amintit că, de-a lungul timpului, au fost semnate circa 250 de documente în diferite formate de negocieri, inclusiv „5+2”, „1+1” sau în cadrul grupurilor de lucru, însă, de fiecare dată când au existat documente comune semnate de Chișinău și Tiraspol, principiul suveranității și al integrității teritoriale nu a fost acceptat de partea transnistreană. Potrivit vicepremierului, acesta rămâne elementul fundamental care stă la baza poziției Republicii Moldova în procesul de reintegrare.

***

Reamintim, societatea a aflat pentru prima dată că Chișinăul poartă discuții cu partenerii europeni și americani în vederea elaborării unui nou plan de reintegrare a țării, la sfârșitul anului 2025. Declarația a fost făcută atunci la Bruxelles de premierul Alexandru Munteanu, care nu a oferit, însă, detalii.

Mai târziu, vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a recunoscut că Guvernul lucrează în acest moment la elaborarea unui plan de reintegrare al țării în comun cu UE și SUA, dar a precizat că strategia nu este făcută publică pentru a nu „prejudicia rezultatul final”. Oficialul explica în decembrie 2025 că anumite aspecte sunt sensibile și necesită un grad ridicat de discreție, iar unele procese au nevoie de timp.

Pe 21 ianuarie 2026, în timpul unei emisiuni la postul public de televiziune, Chiveri declara deja că reintegrarea Republicii Moldova rămâne un obiectiv strategic, însă acesta se află într-o etapă de reconfigurare determinată de noul context geopolitic regional. Oficialul a precizat atunci că, în condițiile în care Tiraspolul refuză dialogul, un „plan clasic” de reintegrare nu mai este fezabil și vor fi aplicate noi mecanisme pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului, inclusiv prin intermediul unui fond de convergență.

Potrivit estimărilor, prezentate de speakerul Igor Grosu, costurile reintegrării se ridică la aproximativ jumătate de miliard de euro pe an. Autoritățile de la Chișinău mizează pe un rol crucial al Uniunii Europene în tranziția către o misiune civilă internațională, care ar urma să înlocuiască actualele mecanisme de mediere.

Reamintim în acest context că activitatea formatului de negocieri „5+2”, care include Chișinăul și Tiraspolul, precum și Rusia, Ucraina și OSCE ca mediatori, iar UE și SUA ca observatori, a fost suspendată oficial odată cu declanșarea războiului de către Federația Rusă în Ucraina. În ultimii ani, interacțiunea dintre cele două maluri ale Nistrului s-a limitat exclusiv la dialogul direct dintre reprezentanții politici de la Chișinău și Tiraspol.

Pe măsură ce Moldova avansează pe calea integrării în UE, diferendul transnistrean și prezența ilegală a armatei ruse în stânga Nistrului revin tot mai des în discuții. Retragerea trupelor ruse din Moldova, dar și alte regiuni europene, „este crucială pentru o pace durabilă”, a declarat, pe 1 decembrie 2025, după reuniunea miniștrilor Apărării ai UE de la Bruxelles, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: