Андрей Мардарь / NewsMaker

Franța a adoptat legea care crește vârsta de pensionare. Când ies la pensie oamenii în alte țări 

Premierul francez Elisabeth Borne a anunțat despre adoptarea unei legi de rezonanță care majorează vârsta de pensionare a țării – de la 62 de ani la 64 de ani. 

Deputații țării au reacționat la adoptarea legii cu strigăte de protest. De menționat că din cauza creșterii vârstei de pensionare în Franța, timp de câteva luni au loc mitinguri și greve în țară.

Acum vârsta de pensionare în Franța este una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană (62 de ani), relatează news.zerkalo.io cu referire la Reuters.

La ce vârstă se pensionează oamenii din țările UE și Belarus:

Austria: vârsta de pensionare este stabilită în prezent la 60 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați. Cu toate acestea, țara trece în prezent printr-o reformă care va ridica treptat, în perioada 2024 – 2033, vârsta de pensionare pentru femei la 65 de ani.

Germania: vârsta de pensionare în prezent este de 67 de ani, dar sistemul evoluează. Vârsta creștere treptat, din 2012 până în 2031, începând cu cei născuți în 1947. Prima creștere este de o lună pe an (de la 65 la 66), iar următoarea creștere este de două luni pe an (de la 66 la 67).

Belgia: pensionarea este în prezent la 65 de ani, dar va fi ridicată treptat la 67 de ani pentru cei care se vor pensiona după 1 februarie 2030.

Bulgaria: vârsta de pensionare este de 64 de ani și 5 luni cu o perioadă de asigurare de 39 de ani și 2 luni pentru bărbați. Pentru femei, această cifră este de 61 de ani și 10 luni cu o perioadă de asigurare de 36 de ani și 2 luni.

Croația: bărbații pot solicita o pensie la 65 de ani, iar femeile – la 63 de ani. Această vârstă crește treptat cu trei luni pe an și până în 2030 va ajunge la 65 de ani, la fel ca la bărbați.

Cipru: bărbații și femeile se pensionează la 65 de ani, dar vârsta de pensionare va fi revizuită la fiecare 5 ani începând cu 2024, în conformitate cu dinamica speranței de viață în perioada 2018-2023.

Danemarca: în 2022, vârsta legală pentru întreaga populație este de 67 de ani. Reforma din prezent va ridica cifra la 69 de ani până în 2035.

Spania: se pensionează începând cu 65 de ani până la 66, în funcție de vechimea în muncă.

Estonia: în prezent 64 de ani, cu o creștere treaptă la 65 până în 2026.

Finlanda: se pot pensiona de la 63 la 65 de ani. Schimbarea sistemului de calcul va duce la faptul că până în 2027 această cifră va crește la 65 de ani.

Grecia: de la 62 – la 67 de ani, în funcție de vechimea în muncă.

Ungaria: ungurii se pot pensiona la vârstă de 62 de ani (născuți înainte de 1952), până la 65 de ani (născuți în 1957 și mai târziu). Pentru generațiile născute din 1952 până în 1957 se realizează o creștere a vârstei de pensionare până la 65 de ani.

Irlanda: 66 de ani pentru bărbați și femei.

Italia: vârsta de pensionare este de 67 de ani, pe lângă numeroasele excepții pentru funcționarii publici și lucrătorii din sectorul privat care se pot pensiona mai devreme.

Letonia: 64 de ani și 3 luni, dar cu o creștere la 65 de ani până în 2025.

Lituania: 64 de ani și 4 luni pentru bărbați, 63 de ani și 8 luni pentru femei. Până în 2026 este planificată o creștere treptată până la 65 de ani.

Luxemburg: vârsta de pensionare este de 65 de ani pentru toți.

Malta: persoanele născute înainte de 1952 primesc o pensie la 61 de ani (bărbații) sau 60 de ani (femeile). Generațiile ulterioare e pensionează mai târziu, până la vârsta de 65 de ani (pentru cei născuți după 1962).

Olanda: vârsta de pensionare este de 66 de ani și 7 luni.

Polonia: 60 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați.

Portugalia: 66 de ani și 7 luni cu ajustări pentru anumite profesii (piloți, șoferi de camion, etc.).

Republica Cehă: bărbații pot ieși la pensie la 63 de ani și 10 luni, femeile – între 60 și 63 de ani, în funcție de numărul de copii.

România: bărbații se pensionează la 65 de ani, femeile – la 61 de ani. Dar acest prag va fi treptat crescut la 63 de ani până în 2030.

Slovacia: 64 de ani pentru toată lumea. Totodată mai mulți factori pot reduce vârstă (anul nașterii, sexul, numărul de copii, speranța de viață).

Slovenia: 65 de ani pentru toată lumea.

Suedia: de la 62 la 65 de ani.

În Belarus, femeile se pensionează la 58 de ani, bărbați – la 63 de ani.

De menționat că în Republica Moldova, vârsta standard de pensionare pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă pentru femei este de 60 de ani, iar stagiul complet de cotizare – 33 de ani. Pentru bărbați vârsta de pensionare constituie 63 de ani, iar stagiul de cotizare – 34 de ani.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

oficial.md

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința ar putea fi pedepsite penal. Proiect de lege

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința fără permisiune ar putea fi pedepsite pentru evadare, după extinderea acestei infracțiuni și la acest tip de măsură preventivă. De asemenea, persoanele condamnate la închisoare care nu sunt prezente la pronunțarea sentinței ar putea fi imediat date în căutare, iar instanța ar trebui să dispună pe loc aplicarea consemnului. Propunerile se regăsesc într-un proiect de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, elaborat de Ministerul Justiției, care se află în consultări publice.

Una dintre principalele schimbări vizează extinderea noțiunii de evadare. În prezent, articolul 317 din Codul penal se aplică doar persoanelor care evadează din locuri de detenție, cum ar fi penitenciarele sau izolatoarele de urmărire penală. Proiectul propune ca aceeași normă să se aplice și în cazul persoanelor aflate în arest la domiciliu, care părăsesc locuința fără autorizare.

Pentru a permite acest lucru, se propune eliminarea sintagmei „din locurile de detenție” din articolul 317. Ministerul Justiției susține că modificarea este necesară deoarece, în forma actuală, încălcarea arestului la domiciliu nu poate fi sancționată penal, ci doar prin schimbarea măsurii preventive.

O altă intervenție se referă la introducerea și reglementarea unitară a „consemnului” în Codul de procedură penală. Acesta este definit ca o măsură tehnică de înregistrare în sistemele informaționale ale statului, care permite autorităților să urmărească aplicarea restricțiilor dispuse în cadrul procesului penal.

Proiectul prevede ca consemnul să fie aplicat automat odată cu stabilirea sau prelungirea măsurilor preventive, astfel încât informațiile să devină imediat disponibile în sistemele instituțiilor de aplicare a legii. De asemenea, este propus un nou articol care permite utilizarea consemnului și pentru transmiterea actelor procedurale, facilitând citarea persoanelor prin intermediul contactului acestora cu instituțiile statului.

O modificare separată urmărește eliminarea intervalului de timp dintre pronunțarea și punerea în executare a sentinței în cazul condamnărilor la închisoare. Dacă inculpatul nu este prezent la pronunțarea sentinței, instanța va fi obligată să dispună imediat căutarea acestuia și aplicarea consemnului. Astfel, procedura de căutare devine parte integrantă a hotărârii de condamnare, nu o etapă ulterioară.

Aceleași reguli vor fi extinse și în Codul de executare, pentru a acoperi toate situațiile în care o persoană se sustrage de la executarea pedepsei privative de libertate.

În ceea ce privește administrarea cauțiunii, proiectul prevede transferul gestionării sumelor de garanție către Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI). Măsura este justificată prin necesitatea centralizării fondurilor, reducerea riscurilor de gestionare și creșterea transparenței în administrarea banilor din procesul penal.

Totodată, se propune majorarea garanției depuse de organizații de la 300–1 000 unități convenționale la 1 000–3 000. Potrivit Ministerului Justiției, această ajustare urmărește corelarea mai corectă a răspunderii entităților juridice cu rolul lor în garantarea comportamentului persoanelor pe care le susțin.

Ministerul Justiției afirmă că aceste modificări sunt necesare pentru a întări eficiența mecanismelor procesuale și pentru a adapta cadrul legal la noile realități tehnologice și operaționale ale sistemului de justiție.

Nf Evitarea Sustragerii de La Executarea Pedepsei 6a20170531c44 by Ana-Maria

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: