Georgescu și-a depus candidatura pentru noile alegeri prezidențiale din România

Călin Georgescu, candidat pro-rus la alegerile pentru funcția de președinte al României din 2024, care au fost anulate, și-a depus pe 7 martie candidatura pentru noul scrutin prezidențial. Rectorul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), Remus Pricopie, a solicitat invalidarea acesteia.

Georgescu vrea să participe din nou la alegerile prezidențiale

Călin Georgescu a ajuns la Biroul Electoral Central din București pentru a-și depune candidatura cu puțin înainte de ora 16:00. Acesta a fost însoțit de soția sa, Cristela Georgescu.

Georgescu a fost întâmpinat de câteva sute de persoane, care s-au adunat lângă sediul BEC pentru a-și exprima sprijinul. Oamenii, care aveau drapelele României și pancarte, l-au aclamat la venire.

După depunerea documentelor pentru a fi înregistrat în cursa electorală, Georgescu a făcut declarații în fața Biroului Electoral Central.

Pe 6 decembrie 2024 a fost ucisă democrația, iar astăzi, pe 7 martie 2025, poporul a înviat. Am depus dosarul de semnătură cu 324 000 de semnături din respect pentru poporul român care a înțeles să-și apere democrația și libera exprimare”, a spus el, potrivit EL România.

La depunerea candidaturii au participat și liderul Alianței pentru Unirea Românilor, George Simion, și președinta Partidului Oamenilor Tineri, Anamaria Gavrilă. Călin Georgescu este „candidat indepent”, însă este susținut de cele două formațiuni politice.

Candidatura a fost contestată

La scurt timp după ce Georgescu și-a depus candidatura, rectorul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative, Remus Pricopie, a înaintat o contestație la Biroul Electoral Central, prin care cere ca aceasta să nu fie validată.

Remus Pricopie și-a argumentat solicitarea prin „incompatibilitatea discursului și comportamentului candidatului cu valorile democratice și constituționale ale statului român.”

Conduita unui candidat la Președinție nu poate fi redusă la o simplă declarație de conformitate cu legea, ci trebuie să reflecte un angajament real față de principiile statului de drept, manifestat printr-un discurs public coerent, loial și orientat spre consolidarea democrației”, a precizat el.

Acesta spune că respectarea Constituției și a valorilor sale nu este o opțiune, ci o obligație expres prevăzută de Legea fundamentală și consolidată prin jurământul de credință. „În fața unor încălcări atât de grave ale acestor principii de către candidatul Călin Georgescu, consider că nu putem rămâne pasivi”, a adăugat rectorul SNSPA.

Precizăm că legislația României prevede că, înainte ca numele unui candidat electoral să apară pe buletinul de vot, BEC trebuie să valideze candidatura acestuia, după ce trece printr-o serie de proceduri.

Călin Georgescu, cunoscut pentru viziunile sale pro-ruse și declarații conspiraționiste, a participat în calitate de „candidat independent” la alegerile pentru funcția de președinte al României din 2024. Acesta a reușit să acceadă în turul II de scrutin, în cadrul căruia urma să concureze cu candidata USR, Elena Lasconi. Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat alegeri prezidențiale, dispunând reluarea întregului proces electoral. Decizia a fost luată în contextul în care rapoarte ale serviciilor secrete ale țării au arătat Federația Rusă a intervenit în scrutinul prezidențial, desfășurând o campanie de promovare în favoarea lui Georgescu.

Călin Georgescu este urmărit penal pentru comiterea a șase infracțiuni, cea mai gravă fiind instigarea la acțiuni împotriva ordinii constituționale. Pe 26 februarie a fost plasat sub control pentru 60 de zile.

***

Alegerile pentru funcția de președinte al României vor avea loc pe 4 mai.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

wikipedia.org

Moldova va participa, pentru prima dată oficial, la expoziția „La Biennale di Venezia”

Republica Moldova va participa pentru prima dată oficial la expoziția internațională de artă „La Biennale di Venezia”. La cea de-a 61-a ediție a expoziției, țara noastră va fi reprezentată cu un proiect realizat de artistul Pavel Brăila și curatoriat de Adelina Luft. Anunțul a fost făcut pe 25 februarie de Ministerul Culturii.

Țara noastră va participa cu proiectul „În a mia și a doua noapte”. Potrivit Ministerului Culturii, instalația „În a mia și a doua noapte” propune o reflecție asupra relației dintre pace, memorie, tehnologie și solidaritate, într-un context global marcat de instabilitate. „Un ansamblu de covoare suspendate de drone transformă un instrument asociat cu amenințarea într-un gest de susținere, reinterpretând simbolic raportul dintre fragilitate și putere. Inspirată din tradiția covoarelor țesute în R. Moldova și din imaginarul „O mie și una de nopți”, lucrarea propune imaginația ca formă de continuitate culturală într-un timp al incertitudinii”, a adăugat Ministerul.

Proiectul va fi prezentat în perioada 9 mai – 22 noiembrie, în spațiul Santa Veneranda, parte a bisericii venețiene Chiesa dei Santi Geremia e Lucia. Expoziția R. Moldova va avea acces liber pentru public.

„Participarea la Expoziția Internațională de Artă – La Biennale di Venezia, cea mai veche și una din cele mai prestigioase manifestări de artă contemporană din lume, este o decizie instituțională analizată și asumată, prin care afirmăm că R. Moldova are o voce în acest context”, a declarat ministrul Culturii, Cristian Jardan.

„Mă bucur că prima participare oficială a R. Moldova la La Biennale di Venezia are loc prin acest proiect, care s-a conturat din realitatea prezentului și poartă un mesaj subtil, dar puternic. Covorul este un simbol universal al casei și al grijii, însă cerul nu mai înseamnă doar libertate, ci și teamă. Imaginând un alt capitol — a o mie și a doua noapte — dronele din instalație nu amenință, ci susțin: transformă un instrument al controlului într-un gest de protecție. Este o lucrare despre fragilitate, dar și despre capacitatea noastră de a rămâne împreună și de a imagina o lume mai sigură”, a spus Pavel Brăila.

Potrivit Ministerului Culturii, Pavel Brăila (n. 1971, Chișinău) trăiește și lucrează între Chișinău și Berlin. Este unul dintre cei mai recunoscuți artiști ai R. Moldova pe scena internațională a artei contemporane. Practica sa, care include film, fotografie, instalație și performance, explorează realitățile sociale și politice ale Europei de Est prin observație atentă și ironie subtilă. A participat de două ori la documenta (2002, 2017) și la Manifesta 10 (2014). Lucrările sale au fost prezentate în instituții precum Tate (Londra), Neue Nationalgalerie (Berlin), Moderna Museet (Stockholm), Museum Boijmans Van Beuningen (Rotterdam), Kiasma (Helsinki) și Renaissance Society (Chicago).

Adelina Luft este curatoare și manager cultural. Între 2014 și 2021 a activat în Yogyakarta, Indonezia, unde a dezvoltat proiecte cu orientare decolonială și bazate pe procese colective. Din 2022 locuiește la București și colaborează cu tranzit.ro/București și Stația Experimentală de Cercetare pentru Artă și Viață. A co-curatoriat Bienala Jogja 17 și a inițiat, în 2025, asociația ARBOUR.

Participarea R. Moldova la expoziție este sprijinită de Ministerul Culturii, în cooperare cu Ministerul Afacerilor Externe, în limita unui buget de 5 milioane de lei. Bugetul va fi completat prin parteneriate și sponsorizări, în conformitate cu cadrul legal, a precizat Ministerul Culturii. După încheierea expoziției, Muzeul Național de Artă va găzdui prezentarea proiectului în Republica Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: