Georgescu și-a depus candidatura pentru noile alegeri prezidențiale din România

Călin Georgescu, candidat pro-rus la alegerile pentru funcția de președinte al României din 2024, care au fost anulate, și-a depus pe 7 martie candidatura pentru noul scrutin prezidențial. Rectorul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), Remus Pricopie, a solicitat invalidarea acesteia.

Georgescu vrea să participe din nou la alegerile prezidențiale

Călin Georgescu a ajuns la Biroul Electoral Central din București pentru a-și depune candidatura cu puțin înainte de ora 16:00. Acesta a fost însoțit de soția sa, Cristela Georgescu.

Georgescu a fost întâmpinat de câteva sute de persoane, care s-au adunat lângă sediul BEC pentru a-și exprima sprijinul. Oamenii, care aveau drapelele României și pancarte, l-au aclamat la venire.

După depunerea documentelor pentru a fi înregistrat în cursa electorală, Georgescu a făcut declarații în fața Biroului Electoral Central.

„Pe 6 decembrie 2024 a fost ucisă democrația, iar astăzi, pe 7 martie 2025, poporul a înviat. Am depus dosarul de semnătură cu 324 000 de semnături din respect pentru poporul român care a înțeles să-și apere democrația și libera exprimare”, a spus el, potrivit EL România.

La depunerea candidaturii au participat și liderul Alianței pentru Unirea Românilor, George Simion, și președinta Partidului Oamenilor Tineri, Anamaria Gavrilă. Călin Georgescu este „candidat indepent”, însă este susținut de cele două formațiuni politice.

Candidatura a fost contestată

La scurt timp după ce Georgescu și-a depus candidatura, rectorul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative, Remus Pricopie, a înaintat o contestație la Biroul Electoral Central, prin care cere ca aceasta să nu fie validată.

Remus Pricopie și-a argumentat solicitarea prin „incompatibilitatea discursului și comportamentului candidatului cu valorile democratice și constituționale ale statului român.”

„Conduita unui candidat la Președinție nu poate fi redusă la o simplă declarație de conformitate cu legea, ci trebuie să reflecte un angajament real față de principiile statului de drept, manifestat printr-un discurs public coerent, loial și orientat spre consolidarea democrației”, a precizat el.

Acesta spune că respectarea Constituției și a valorilor sale nu este o opțiune, ci o obligație expres prevăzută de Legea fundamentală și consolidată prin jurământul de credință. „În fața unor încălcări atât de grave ale acestor principii de către candidatul Călin Georgescu, consider că nu putem rămâne pasivi”, a adăugat rectorul SNSPA.

Precizăm că legislația României prevede că, înainte ca numele unui candidat electoral să apară pe buletinul de vot, BEC trebuie să valideze candidatura acestuia, după ce trece printr-o serie de proceduri.

Călin Georgescu, cunoscut pentru viziunile sale pro-ruse și declarații conspiraționiste, a participat în calitate de „candidat independent” la alegerile pentru funcția de președinte al României din 2024. Acesta a reușit să acceadă în turul II de scrutin, în cadrul căruia urma să concureze cu candidata USR, Elena Lasconi. Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat alegeri prezidențiale, dispunând reluarea întregului proces electoral. Decizia a fost luată în contextul în care rapoarte ale serviciilor secrete ale țării au arătat Federația Rusă a intervenit în scrutinul prezidențial, desfășurând o campanie de promovare în favoarea lui Georgescu.

Călin Georgescu este urmărit penal pentru comiterea a șase infracțiuni, cea mai gravă fiind instigarea la acțiuni împotriva ordinii constituționale. Pe 26 februarie a fost plasat sub control pentru 60 de zile.

***

Alegerile pentru funcția de președinte al României vor avea loc pe 4 mai.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

kremlin.ru

Putin a interzis scoaterea a mai mult de un 1 milion de ruble în numerar din Federația Rusă

Președintele rus Vladimir Putin a înăsprit restricțiile privind scoaterea din Rusia a rublelor în numerar. Potrivit unui decret semnat pe 29 septembrie, persoanele fizice nu vor mai putea scoate din țară peste 1 milion de ruble către statele membre ale Uniunii Economice Eurasiatice (UEE), precum și către Azerbaidjan, Tadjikistan și Uzbekistan. Pentru persoanele juridice și antreprenorii individuali, interdicția se aplică indiferent de suma transportată, relatează The Moscow Times.

Noile restricții vizează transferul de numerar în ruble către Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Azerbaidjan, Tadjikistan și Uzbekistan.

În cazul încălcării interdicției, persoanelor fizice le va fi confiscată suma care depășește limita de 1 milion de ruble. În cazul persoanelor juridice și al antreprenorilor individuali, va fi confiscată întreaga sumă transportată.

Sunt prevăzute unele excepții. Astfel, cetățenii care scot bani din Rusia prin anumite aeroporturi internaționale desemnate de guvern vor putea face acest lucru dacă prezintă extrase bancare care confirmă retragerea întregii sume din conturile lor.

Excepții sunt prevăzute și pentru companiile care efectuează transporturi internaționale sau asigură activitatea misiunilor diplomatice și consulare ale Rusiei.

Decretul a intrat în vigoare în ziua semnării, 29 septembrie.

Restricțiile privind scoaterea rublelor în numerar din Rusia au fost înăsprite și la 1 aprilie. La acel moment, persoanelor fizice li s-a permis să scoată în statele membre ale UEE cel mult echivalentul a 100 000 de dolari în ruble, adică aproximativ 8,4 milioane de ruble, la cursul de schimb de atunci.

Prin urmare, noua limită este de peste opt ori mai mică decât cea stabilită în aprilie.

După începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, autoritățile ruse au impus și restricții privind scoaterea din țară a valutei străine. În prezent, este interzisă scoaterea unei sume mai mari de 10 000 de dolari.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: