Germania a decis prelungirea măsurii de lockdown cu restricții mult mai dure față de până acum, până la 31 ianuarie, după o întâlnire dintre cancelarul Angela Merkel şi preşedinţii celor 16 landuri. Merkel vorbește despre o cursă contracronometru, spitalele din mai multe zone din țară fiind pline.
Până la finalul lunii, școlile, precum şi majoritatea magazinelor nealimentare, barurile, restaurantele, insitituţiile culturale, sportive şi de agrement vor rămâne închise, relatează Agerpres.
”De asemenea, le cerem tuturor cetăţenilor să limiteze contactele la minimum” pentru a combate pandemia, a declarat cancelarul, în cadrul unei conferinţe de presă.
O altă restricțile presupune ca întrunirile private cu o altă persoană sunt permise numai în afara propriei locuinţe, comparativ cu cinci din alte gospodării, cum era prevăzut până acum. Restricţiile de călătorie pe o rază de 15 kilometri de la domiciliu vor fi puse în aplicare în districtele în care incidenţa virală depăşeşte cele 200 de noi cazuri de infecţii la 100 000 de locuitori.
În prezent, aceasta vizează aproximativ 10 milioane de oameni, în special în estul ţării, Saxonia, Turingia, dar şi în Bavaria, afectate semnificativ de al doilea val al epidemiei.
„Ne aflăm astăzi în situaţii limită în unele spitale, ceea ce ne-a determinat încă o dată să adoptăm aceste decizii”, a explicat cancelarul Angela Merkel. Ea a justificat, de asemenea, aceste noi măsuri prin creşterea cazurilor de infectare cu noua tulpină a coronavirusului identificată în Marea Britanie, posibil mai contagioasă.
”Măsurile pe care le-am decis sunt drastice, sunt mai dure”, a admis cancelarul german, vorbind despre o ”cursă contracronometru”.
”Ştim că, prin vaccinurile disponibile acum, există o perspectivă pentru normalizarea vieţii noastre de zi cu zi”, a spus de asemenea cancelarul german.
Germania a înregistrat marţi 1 787 410 cazuri oficiale declarate de COVID -19 de la începutul epidemiei, cu 11 897 de cazuri noi declarate oficial în ultimele 24 de ore. Numărul deceselor, 944 fiind declarate numai marţi, a ajuns la un total de 35 518, potrivit institutului de sănătate publică Robert Koch.
Parlamentul de la Chișinău a adoptat o declarație, pe 20 martie, prin care condamnă Federația Rusă pentru contaminarea transfrontalieră a râului Nistru și prejudiciul adus securității alimentării cu apă și sănătății publice din Republica Moldova. Documentul a fost votat de 63 de deputați din PAS, „Democrația Acasă” și „Partidul Nostru”. Deputații comuniști, socialiști și „Alternativa” – cu o singură excepție – nu au susținut declarația. Împotrivă a votat și deputatul neafiliat, fostul premier din timpul guvernării comuniștilor Vasile Tarlev.
Declarația a fost adoptată după audierile ministrului Mediului, Gheorghe Hajder, care au durat peste două ore. În document, Parlamentul constată că Federația Rusă poartă răspundere directă pentru criza ecologică și umanitară din Republica Moldova, precum și pentru eventualele consecințe pe termen lung asupra sănătății populației.
Legislativul condamnă, de asemenea, „falsurile propagate” în legătură cu „această tragedie ecologică”, îndeamnă cetățenii să se informeze doar din surse credibile, iar instituțiile – să ia măsuri pentru diminuarea impactului poluării, inclusiv prin mobilizarea resurselor din rezerva de stat.
Chișinăul își exprimă recunoștința față de România pentru sprijinul acordat în gestionarea situației și salută disponibilitatea Comisiei Europene de a interveni prin Mecanismul de Protecție Civilă al UE.
Totodată, declarația reafirmă sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și subliniază dreptul acesteia la autoapărare. Parlamentul face apel la comunitatea internațională să exercite presiuni asupra Federației Ruse pentru a opri atacurile asupra infrastructurii critice și pentru a accepta condițiile necesare pentru asigurarea unei păci durabile și juste în țara vecină.
Textul declarației a fost susținut de doar 63 dintre cei 89 de deputați prezenți la ședință. Pentru au votat toți cei 53 de deputați ai fracțiunii PAS, cei 5 din „Democrația Acasă” și cei 4 din „Partidul Nostru”. Din fracțiunea „Alternativa”, care se declară proeuropeană, a votat în favoarea declarației doar Angela Cutasevici, fostă viceprimară a Chișinăului. Ceilalți membri ai fracțiunii, inclusiv fostul procuror general Alexandr Stoianoglo și fostul premier Ion Chicu nu au susținut documentul. Comuniștii și socialiștii fie s-au abținut, fie au votat împotrivă.
„Nu sunt dovezi că în râul Nistru au ajuns benzină de la rachete, bombe. De aceea nici nu publicați rezultatele analizelor. Dacă le-ați publica, toți ne-am convinge și am vota cu drag această declarație”, a declarat deputata comunistă Diana Caraman. „Nu v-ați săturat atâtea falsuri să spuneți din Parlament?” – a întrebat-o, în replică, fostul ministru al Mediului, deputatul PAS Sergiu Lazarencu.
Amintim că, pe 15 martie, Guvernul a instituit stare de alertă de mediu pentru 15 zile, după poluarea fluviului Nistru. În mai multe localități din nordul țării, inclusiv la Naslavcea și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, alimentarea cu apă din această sursă a fost sistată temporar, fiind reluată abia pe 19 martie.
Poluarea a fost observată pe 10 martie, când pe Nistru, în amonte de Naslavcea, au apărut pete uleioase. Potrivit ministrului Mediului, Gheorghe Hajder, substanțele petroliere au ajuns în râu după un atac al Federației Ruse asupra hidrocentralei de la Novodnistrovsk, în Ucraina, pe 7 martie.
Pe 16 martie, Procuratura Generală s-a autosesizat și a pornit un proces penal pe acest caz. O zi mai târziu, pe 17 martie, ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, unde i-a fost înmânată o notă de protest privind atacul asupra complexului hidroenergetic. Ulterior, Ambasada Rusiei a respins acuzațiile Chișinăului, calificându-le drept „nefondate și pripite”. Rusia își neagă vina și spune că nu există dovezi care să arate implicarea Moscovei în poluarea Nistrului.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
