Zinaida Greceanîi

Greceanîi, în Parlamentul European: Moldova nu poate atrage investiții private, din cauza lipsei de consens în privința vectorului extern al țării

Deputata BCS Zinaida Greceanîi a declarat că Republica Moldova nu va putea atrage investiții din partea companiilor europene private din cauză că în interiorul clasei politce, dar și a societății moldovenești ar lipsi un consens în privința vectorului extern al țării. Precizarea a fost făcută în timpul ședinței Comitetului Parlamentar de Ascociere UE-Moldova, care s-a desfășurat în incinta Parlamentului European.

Pe 3 iulie, o delegație a majorității și minorității parlamentare de la Chișinău, condusă de șeful legislativului Igor Grosu a participat la ședința Comitetului Parlamentară de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova. La sfârșitul ședinței, deputata Blocului Comuniștilor și Socialiștilor Zinaida Greceanîi a făcut o intervenție.

Parlamentara și-a început discursul printr-o aluzie la faptul că de când PAS a ajuns la Guvernare, opoziția nu a fost implicată în întrunirile cu instituțiile europene.

„Noi astăzi suntem trei deputați din opoziție și probabil că este pentru prima dată în ultimii doi ani când ați zis că: Uite mai avem și o opoziție, poate mai au și ei ceva de spus și poate mai cunosc ei ceva”, a spus ea.

Ulterior, Greceanîi s-a referit la afirmațiile eurodeputatului român și membru supleant al Comitetului Parlamentar de Asociere UE-Moldova Dacian Cioloș. Acesta a declarat că, în opinia sa, pentru a accelera declanșarea negocierilor pentru eurointegrare este nevoie, pe lângă pregătirea instituțională, și de dezvoltarea economiei prin investiții private. În aceste sens, europarlamentarul a sugerat că Parlamentul și Guvernul de la Chișinău ar trebui să creeze inițiative de conectare cu companii europene prin care să li se aducă la cunoștință oportunitățile din Republica Moldova și, ulterior, acestea să investească în țară.

Zinaida Greceanîi a fost de acord cu propunerea lui Dacian Cioloș, însă a declarat că pentru atragerea investițiilor private este nevoie de un consens social în privința vectorului extern al țării, lucru care în Republica Moldova, potrivit deputatei, nu ar exista.

Eu sunt absolut de acord cu problema economică pe care a abordat-o dl Cioloș. Noi putem să avem diferite fonduri, asistență macro-financiară la infinit care până la urmă se termină. Și care este progresul, cum îl asigurăm? De aceea noi trebuie să vedem cum suportul care ar fi din partea dvs., cum investițiile private europene să ajungă în Republica Moldova. Ce ne trebuie pentru aceasta? În opinia mea, pentru aceasta în societate, în primul rând, ne trebuiește o stabilitate politică și un consens național. Dacă asta e integrarea europeană, trebuie să convingem societatea care încă nu-i convinsă, pe departe nu-i convinsă, că asta este calea de dezvoltare a Republicii Moldova”, a menționat ea.

Parlamentara a sugerat că în societatea moldovenească nu există un consens în privința vectorului european, din cauza guvernărilor care au condus de-a lungul timpului Republica Moldova.

Integrarea europeană a fost anunțată din 2005, unde am ajuns și cât de mult am progresat până acum. Am avut guverne care, din păcate, au compromis integral această integrare europeană. Și asta trebuie s-o recunoștem, cam avut asemenea guverne. Dar este și o altă chestie, noi nu trebuie să ne punem ochelari roz, atât cei de la guvernare, cât și partenerii noștri de dezvoltare. Noi putem să ne întrunim la diferite reuniuni de genul acesta și să vorbim că totul este bine, și eu când ascult îmi pare că totul este bine. Când te duci în societate, lumea percepe lucrul acesta altfel, dar totul se începe de la Parlament. Dacă noi în Parlament o să avem un consens și dacă noi tragem linia și spune că „Uite de aici, mergem mai departe și asta este calea noastră”, atunci putem să convingem și pe alții. Dar când în Parlament este ceea ce este, atunci nu mergem prea mult departe”, a spus aceasta.

Zinaida Greceanîi a reiterat faptul că instituțiile centrale ale statului trebuie să creeze platforme de dialog cu companiile europene, însă, totuși, a insistat că atragerea investițiilor în Republica Moldova din partea acestora va fi posibilă până când nu va exista o „stabilitate politică”.

De ce să nu facem din Moldova un hub de producere și să exportăm în mai multe state? (…) Fiind că e bine, investițiile în infrastructură e bine și asta e obligațiunea statului și aici sigur că ne trebuie suportul dvs. Dar este obligațiunea statului să asigure această infrastructură și să aducă investitorii. Ce trebuie să facă statul pentru asta? Trebuie să creeze niște platforme industriale unde ar putea să vină investitorii, dar statul trebuie să asigure pentru aceste platforme toate căile de comunicație și asta ar fi o soluție foarte bună pentru Republica Moldova. Fiind că așa pur și simplu nu vor veni investitorii (…) Dar trebuie cumva să-i convingem pe acești investitori, până nu va fi o stabilitate politică, vă asigur că nimeni nu vine. Pur și simplu am să discutăm și nicăieri nu ajungem. Mă scuzați dl. președinte Grosu, mă iertați de…”, a conchis Greceanîi.

Ulterior, președintele Comitetului Parlamentar de Asociere UE-Moldova, eurodeputatul român Siegfried Mureșan, a mulțumit tuturor participanților pentru opinii și a declarat ședința închisă.

***

Amintim că un grup de parlamentari din Republica Moldova, deputați din majoritatea parlamentară și din opoziție, efectuează, în perioada 3-5 iulie, o vizită de studiu la Parlamentul European privind procesul de aderare la UE. Printre deputații din opoziție care participă se numără Zinaida Greceanîi, Vlad Batrîncea și Tatiana Cunețchi.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alain Berset

Berset, despre decizia CtEDO privind abuzurile Rusiei în Transnistria: Obținerea executării va fi „extrem de dificilă”

Secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, consideră că obținerea executării rapide a deciziei Curții Europene pentru Drepturile Omului (CtEDO), prin care Rusia a fost condamnată pentru abuzuri grave în regiunea transnistreană, va fi „extrem de dificilă”. El a menționat că, în perioada următoare, Republica Moldova va trebui să abordeze subiectul pentru a găsi o cale de punere în aplicare a hotărârii, întrucât deține președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei – organul care monitorizează executarea deciziilor CtEDO. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru NewsMaker, pe 20 noiembrie.

În ceea ce privește executarea hotărârilor Curții, în general în Europa avem un nivel foarte înalt de executare, dar nu toate hotărârile sunt executate pe termen scurt sau mediu. Rolul de a urmări executarea îi revine Comitetului de Miniștri. Odată ce Curtea a decis, discuția devine mult mai politică, la nivelul statelor membre, iar Comitetul Miniștrilor poartă toate discuțiile privind executarea. În acest caz, așa cum ați menționat, va fi extrem de dificil să avem o executare rapidă. Dar avem primele două etape — decizia și constatarea — iar acum, sub președinția Moldovei în următoarele șase luni, va fi responsabilitatea acesteia să pună subiectul pe agenda discuțiilor și să vadă ce poate fi făcut pentru a obține executarea”, a declarat Alain Berset.

Amintim că, pe 23 octombrie, CtEDO a condamnat Federația Rusă pentru abuzuri grave comise în regiunea transnistreană, inclusiv detenții ilegale, maltratări, încălcarea dreptului la un proces echitabil, la libera circulație și la libertatea de exprimare. Instanța a obligat statul rus să plătească peste 100 000 de euro despăgubiri morale și cheltuieli de judecată pentru 5 locuitori din stânga Nistrului.

Rusia s-a retras din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului pe 16 septembrie 2022, pe fondul invaziei în Ucraina. Astfel, la CtEDO nu mai pot fi depuse plângeri privind încălcări comise de statul rus după 16 septembrie 2022, însă Curtea își menține competența de examinare a cazurilor care se referă la încălcări săvârșite înainte de această dată.

Cu toate acestea, în iunie 2022, autoritățile ruse au adoptat o lege care oprește executarea deciziilor CtEDO pronunțate după 15 martie 2022.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: