Zinaida Greceanîi

Greceanîi, în Parlamentul European: Moldova nu poate atrage investiții private, din cauza lipsei de consens în privința vectorului extern al țării

Deputata BCS Zinaida Greceanîi a declarat că Republica Moldova nu va putea atrage investiții din partea companiilor europene private din cauză că în interiorul clasei politce, dar și a societății moldovenești ar lipsi un consens în privința vectorului extern al țării. Precizarea a fost făcută în timpul ședinței Comitetului Parlamentar de Ascociere UE-Moldova, care s-a desfășurat în incinta Parlamentului European.

Pe 3 iulie, o delegație a majorității și minorității parlamentare de la Chișinău, condusă de șeful legislativului Igor Grosu a participat la ședința Comitetului Parlamentară de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova. La sfârșitul ședinței, deputata Blocului Comuniștilor și Socialiștilor Zinaida Greceanîi a făcut o intervenție.

Parlamentara și-a început discursul printr-o aluzie la faptul că de când PAS a ajuns la Guvernare, opoziția nu a fost implicată în întrunirile cu instituțiile europene.

„Noi astăzi suntem trei deputați din opoziție și probabil că este pentru prima dată în ultimii doi ani când ați zis că: Uite mai avem și o opoziție, poate mai au și ei ceva de spus și poate mai cunosc ei ceva”, a spus ea.

Ulterior, Greceanîi s-a referit la afirmațiile eurodeputatului român și membru supleant al Comitetului Parlamentar de Asociere UE-Moldova Dacian Cioloș. Acesta a declarat că, în opinia sa, pentru a accelera declanșarea negocierilor pentru eurointegrare este nevoie, pe lângă pregătirea instituțională, și de dezvoltarea economiei prin investiții private. În aceste sens, europarlamentarul a sugerat că Parlamentul și Guvernul de la Chișinău ar trebui să creeze inițiative de conectare cu companii europene prin care să li se aducă la cunoștință oportunitățile din Republica Moldova și, ulterior, acestea să investească în țară.

Zinaida Greceanîi a fost de acord cu propunerea lui Dacian Cioloș, însă a declarat că pentru atragerea investițiilor private este nevoie de un consens social în privința vectorului extern al țării, lucru care în Republica Moldova, potrivit deputatei, nu ar exista.

Eu sunt absolut de acord cu problema economică pe care a abordat-o dl Cioloș. Noi putem să avem diferite fonduri, asistență macro-financiară la infinit care până la urmă se termină. Și care este progresul, cum îl asigurăm? De aceea noi trebuie să vedem cum suportul care ar fi din partea dvs., cum investițiile private europene să ajungă în Republica Moldova. Ce ne trebuie pentru aceasta? În opinia mea, pentru aceasta în societate, în primul rând, ne trebuiește o stabilitate politică și un consens național. Dacă asta e integrarea europeană, trebuie să convingem societatea care încă nu-i convinsă, pe departe nu-i convinsă, că asta este calea de dezvoltare a Republicii Moldova”, a menționat ea.

Parlamentara a sugerat că în societatea moldovenească nu există un consens în privința vectorului european, din cauza guvernărilor care au condus de-a lungul timpului Republica Moldova.

Integrarea europeană a fost anunțată din 2005, unde am ajuns și cât de mult am progresat până acum. Am avut guverne care, din păcate, au compromis integral această integrare europeană. Și asta trebuie s-o recunoștem, cam avut asemenea guverne. Dar este și o altă chestie, noi nu trebuie să ne punem ochelari roz, atât cei de la guvernare, cât și partenerii noștri de dezvoltare. Noi putem să ne întrunim la diferite reuniuni de genul acesta și să vorbim că totul este bine, și eu când ascult îmi pare că totul este bine. Când te duci în societate, lumea percepe lucrul acesta altfel, dar totul se începe de la Parlament. Dacă noi în Parlament o să avem un consens și dacă noi tragem linia și spune că „Uite de aici, mergem mai departe și asta este calea noastră”, atunci putem să convingem și pe alții. Dar când în Parlament este ceea ce este, atunci nu mergem prea mult departe”, a spus aceasta.

Zinaida Greceanîi a reiterat faptul că instituțiile centrale ale statului trebuie să creeze platforme de dialog cu companiile europene, însă, totuși, a insistat că atragerea investițiilor în Republica Moldova din partea acestora va fi posibilă până când nu va exista o „stabilitate politică”.

De ce să nu facem din Moldova un hub de producere și să exportăm în mai multe state? (…) Fiind că e bine, investițiile în infrastructură e bine și asta e obligațiunea statului și aici sigur că ne trebuie suportul dvs. Dar este obligațiunea statului să asigure această infrastructură și să aducă investitorii. Ce trebuie să facă statul pentru asta? Trebuie să creeze niște platforme industriale unde ar putea să vină investitorii, dar statul trebuie să asigure pentru aceste platforme toate căile de comunicație și asta ar fi o soluție foarte bună pentru Republica Moldova. Fiind că așa pur și simplu nu vor veni investitorii (…) Dar trebuie cumva să-i convingem pe acești investitori, până nu va fi o stabilitate politică, vă asigur că nimeni nu vine. Pur și simplu am să discutăm și nicăieri nu ajungem. Mă scuzați dl. președinte Grosu, mă iertați de…”, a conchis Greceanîi.

Ulterior, președintele Comitetului Parlamentar de Asociere UE-Moldova, eurodeputatul român Siegfried Mureșan, a mulțumit tuturor participanților pentru opinii și a declarat ședința închisă.

***

Amintim că un grup de parlamentari din Republica Moldova, deputați din majoritatea parlamentară și din opoziție, efectuează, în perioada 3-5 iulie, o vizită de studiu la Parlamentul European privind procesul de aderare la UE. Printre deputații din opoziție care participă se numără Zinaida Greceanîi, Vlad Batrîncea și Tatiana Cunețchi.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / Newsmaker

Prima reacție a Ministerului Justiției, după ce Moldova a fost obligată de CtEDO să achite despăgubiri de 560 mii euro

Guvernul de la Chișinău va achita suma de 560 de mii de euro companiei slovene Seksimp Group SRL, după ce decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) din 4 iunie va deveni definitivă. Precizările au fost făcute de Ministerul Justiției la solicitarea NewsMaker.

„Hotărârea de astăzi nu este deocamdată definitivă și executorie. Aceasta va deveni definitivă în termen de trei luni de la pronunțare, în cazul în care niciuna dintre părți nu o va cere retrimiterea la Marea Cameră. După ce va deveni definitivă, Guvernul o va executa, având în vedere caracterul obligatoriu al Hotărârilor CtEDO”, au precizat reprezentanții Ministerului Justiției, într-o reacție pentru NM.

Ministerul susține că Guvernul a prezentat, în procedura din fața Curții de la Strasbourg, „toate probele posibile care au permis reducerea sumei prejudiciului cerut – de la un miliard de euro la 560.000 de euro – și care au convins Curtea că suma solicitată de către compania reclamantă este în mare parte speculativă”.

Reamintim, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a obligat Republica Moldova să achite 560.000 de euro companiei Seksimp Group SRL, deși aceasta solicitase despăgubiri de aproape un miliard de euro. Decizia vizează un litigiu legat de executarea unui contract de locațiune, în urma căruia bunurile companiei au fost executate silit și vândute la licitație.

Completul de judecată al Curții de Apel, care a respins contestația companiei slovene în 2012, decizie ulterior menținută și de Curtea Supremă de Justiție, era atunci condus de Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale (CC).

În reacție, liderul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a cerut pe 4 iunie, în urma deciziei CtEDO, demisia președintei CC Domnica Manole: „Se face vinovata de condamnarea statului Republica Moldova la CEDO. Moldovenii vor trebui sa achite 11 000 000 lei din buzunarul fiecărui cetățean”.

Fosta ministră a Justiției și ex-deputată PAS, Olesea Stamate, a propus, la rândul său, evaluare externă la CC: „Factura pentru stat: 560 mii de euro, adică 11 milioane de lei semnată de actuala președintă a Curții Constituționale. (…) Autoritățile anunță extinderea vettingului către judecătorii de primă instanță. Oare nu ar fi cazul să începem de fapt cu Curtea Constituțională?”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: