Zinaida Greceanîi

Greceanîi, în Parlamentul European: Moldova nu poate atrage investiții private, din cauza lipsei de consens în privința vectorului extern al țării

Deputata BCS Zinaida Greceanîi a declarat că Republica Moldova nu va putea atrage investiții din partea companiilor europene private din cauză că în interiorul clasei politce, dar și a societății moldovenești ar lipsi un consens în privința vectorului extern al țării. Precizarea a fost făcută în timpul ședinței Comitetului Parlamentar de Ascociere UE-Moldova, care s-a desfășurat în incinta Parlamentului European.

Pe 3 iulie, o delegație a majorității și minorității parlamentare de la Chișinău, condusă de șeful legislativului Igor Grosu a participat la ședința Comitetului Parlamentară de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova. La sfârșitul ședinței, deputata Blocului Comuniștilor și Socialiștilor Zinaida Greceanîi a făcut o intervenție.

Parlamentara și-a început discursul printr-o aluzie la faptul că de când PAS a ajuns la Guvernare, opoziția nu a fost implicată în întrunirile cu instituțiile europene.

„Noi astăzi suntem trei deputați din opoziție și probabil că este pentru prima dată în ultimii doi ani când ați zis că: Uite mai avem și o opoziție, poate mai au și ei ceva de spus și poate mai cunosc ei ceva”, a spus ea.

Ulterior, Greceanîi s-a referit la afirmațiile eurodeputatului român și membru supleant al Comitetului Parlamentar de Asociere UE-Moldova Dacian Cioloș. Acesta a declarat că, în opinia sa, pentru a accelera declanșarea negocierilor pentru eurointegrare este nevoie, pe lângă pregătirea instituțională, și de dezvoltarea economiei prin investiții private. În aceste sens, europarlamentarul a sugerat că Parlamentul și Guvernul de la Chișinău ar trebui să creeze inițiative de conectare cu companii europene prin care să li se aducă la cunoștință oportunitățile din Republica Moldova și, ulterior, acestea să investească în țară.

Zinaida Greceanîi a fost de acord cu propunerea lui Dacian Cioloș, însă a declarat că pentru atragerea investițiilor private este nevoie de un consens social în privința vectorului extern al țării, lucru care în Republica Moldova, potrivit deputatei, nu ar exista.

Eu sunt absolut de acord cu problema economică pe care a abordat-o dl Cioloș. Noi putem să avem diferite fonduri, asistență macro-financiară la infinit care până la urmă se termină. Și care este progresul, cum îl asigurăm? De aceea noi trebuie să vedem cum suportul care ar fi din partea dvs., cum investițiile private europene să ajungă în Republica Moldova. Ce ne trebuie pentru aceasta? În opinia mea, pentru aceasta în societate, în primul rând, ne trebuiește o stabilitate politică și un consens național. Dacă asta e integrarea europeană, trebuie să convingem societatea care încă nu-i convinsă, pe departe nu-i convinsă, că asta este calea de dezvoltare a Republicii Moldova”, a menționat ea.

Parlamentara a sugerat că în societatea moldovenească nu există un consens în privința vectorului european, din cauza guvernărilor care au condus de-a lungul timpului Republica Moldova.

Integrarea europeană a fost anunțată din 2005, unde am ajuns și cât de mult am progresat până acum. Am avut guverne care, din păcate, au compromis integral această integrare europeană. Și asta trebuie s-o recunoștem, cam avut asemenea guverne. Dar este și o altă chestie, noi nu trebuie să ne punem ochelari roz, atât cei de la guvernare, cât și partenerii noștri de dezvoltare. Noi putem să ne întrunim la diferite reuniuni de genul acesta și să vorbim că totul este bine, și eu când ascult îmi pare că totul este bine. Când te duci în societate, lumea percepe lucrul acesta altfel, dar totul se începe de la Parlament. Dacă noi în Parlament o să avem un consens și dacă noi tragem linia și spune că „Uite de aici, mergem mai departe și asta este calea noastră”, atunci putem să convingem și pe alții. Dar când în Parlament este ceea ce este, atunci nu mergem prea mult departe”, a spus aceasta.

Zinaida Greceanîi a reiterat faptul că instituțiile centrale ale statului trebuie să creeze platforme de dialog cu companiile europene, însă, totuși, a insistat că atragerea investițiilor în Republica Moldova din partea acestora va fi posibilă până când nu va exista o „stabilitate politică”.

De ce să nu facem din Moldova un hub de producere și să exportăm în mai multe state? (…) Fiind că e bine, investițiile în infrastructură e bine și asta e obligațiunea statului și aici sigur că ne trebuie suportul dvs. Dar este obligațiunea statului să asigure această infrastructură și să aducă investitorii. Ce trebuie să facă statul pentru asta? Trebuie să creeze niște platforme industriale unde ar putea să vină investitorii, dar statul trebuie să asigure pentru aceste platforme toate căile de comunicație și asta ar fi o soluție foarte bună pentru Republica Moldova. Fiind că așa pur și simplu nu vor veni investitorii (…) Dar trebuie cumva să-i convingem pe acești investitori, până nu va fi o stabilitate politică, vă asigur că nimeni nu vine. Pur și simplu am să discutăm și nicăieri nu ajungem. Mă scuzați dl. președinte Grosu, mă iertați de…”, a conchis Greceanîi.

Ulterior, președintele Comitetului Parlamentar de Asociere UE-Moldova, eurodeputatul român Siegfried Mureșan, a mulțumit tuturor participanților pentru opinii și a declarat ședința închisă.

***

Amintim că un grup de parlamentari din Republica Moldova, deputați din majoritatea parlamentară și din opoziție, efectuează, în perioada 3-5 iulie, o vizită de studiu la Parlamentul European privind procesul de aderare la UE. Printre deputații din opoziție care participă se numără Zinaida Greceanîi, Vlad Batrîncea și Tatiana Cunețchi.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Dorin Recean/Facebook

„O minciună gogonată”: Recean respinge acuzațiile lui Chicu privind presupusa schemă de la MAIB de care ar fi beneficiat soția sa

Fostul premier Dorin Recean respinge acuzațiile liderului PDCM, deputatul Ion Chicu, privind o presupusă schemă prin care acțiuni ale MAIB, inclusiv cele oferite soției sale, ar fi fost scutite de impozite în urma unor modificări legislative. Recean susține că impozitele aferente instrumentelor financiare acordate în 2021 au fost achitate, iar modificările din 2024 și 2025 nu se aplică retroactiv.

Reacția a fost publicată de Dorin Recean pe rețelele de socializare, după ce Ion Chicu a cerut Procuraturii Generale să investigheze o presupusă legătură între acțiunile oferite de MAIB unor angajați și modificarea legislației fiscale.

„În iunie 2024, Adunarea Generală a MAIB decide alocarea în cadrul programului de stimulare a acțiunilor către 100 de manageri. Printre aceștia – bineînțeles și soția domnului prim-ministru de atunci. În iulie 2024, Guvernul vine cu inițiativa de a scuti de impozite aceste plăți către angajat. În cazul domniei sale, este vorba de aproape 6 milioane de lei care nu au ajuns la buget. Per total, la buget nu au ajuns – trebuie să calculez acum – dar foarte, foarte mulți bani. Am calculat doar numai aferente familiei lui Recean. Apropo, ca să poată implementa – deja următorul guvern al lui Munteanu, pentru că se schimbase în toamnă – vine și modifică hotărârea guvernului nr 693 prin care descrie tot mecanismul cum respectiva să beneficieze de aceste facilități. Asta se întâmplă în Republica Moldova”, a declarat Ion Chicu în cadrul unei podcast pentru Gheorghe Gonța.

Reacția lui Recean: „Acuzațiile – totalmente false”

Într-o reacție publicată pe 18 septembrie, pe rețele, Recean a calificat acuzațiile lui Chicu drept „totalmente false”. Fostul premier susține toate persoanele care au primit acțiuni în cadrul programului băncii au achitat impozitele, iar modificările legislative ulterioare nu au influențat instrumentele financiare acordate în 2021. Recean susține, totodată, că noua politică fiscală dezbătută în aceste zile în Parlament va dubla impozitul pe creșterea de capital achitat la vânzarea acțiunilor.

Fostul premier a explicat că MAIB a aprobat în 2021 un Plan de Stimulare pe Termen Lung – LTIP – destinat conducerii și altor angajați ai băncii. Prin acest mecanism, beneficiarii au primit instrumente financiare convertibile în acțiuni, care pot fi valorificate doar după o anumită perioadă și în condiții prestabilite.

Potrivit lui Recean, banca a calculat și a achitat atunci impozitele aferente valorii instrumentelor financiare: impozitul pe venit de 12%, contribuțiile sociale de 24% și primele de asigurare medicală de 9%.

Recean susține că modificările operate în 2024 au introdus instrumentul LTIP în Legea privind societățile pe acțiuni, în lipsa unor prevederi fiscale specifice. Ulterior, în 2025, ar fi fost instituit un regim fiscal distinct pentru acordarea acțiunilor, care prevede neimpozitarea acestora în momentul oferirii și aplicarea unor reguli speciale la înstrăinarea titlurilor.

Recean afirmă însă că noile prevederi se vor aplica doar pe viitor și nu vizează acțiunile acordate în 2021. Potrivit lui, beneficiarii acestora vor achita, la vânzare, și impozitul pe creșterea de capital, a cărui cotă ar urma să fie dublată. Totodată, aceștia vor plăti un impozit mai mare pe dividende, de 8%, comparativ cu 6% anterior.

„Toate acestea demonstrează minciuna gogonată a deputatului: impozite s-au plătit, iar acțiunile oferite în baza instrumentului financiar acordat în 2021 nu sunt nicidecum favorizate de deciziile aprobate în 2024 și 2025. Dimpotrivă, după aprobarea noii politici fiscale, pe lângă impozitele plătite în 2021, la vânzarea acestor acțiuni primite acum 5 ani, se va mai plăti un impozit suplimentar dublat de actualul guvern – impozitul pe creșterea de capital. Mai mult decât atât, acești beneficiari vor plăti anual impozite crescute și pe dividendele primite (de la 6% la 8%)”, a mai scris Recean în reacția sa.

Deputatul Ion Chicu nu a răspuns, deocamdată, acuzațiilor lansate de fostul premier Dorin Recean.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: