Grosu a respins cererea lui Șor, privind intervenția de la distanță în Parlament: Dacă nu avea bani de bilet, putea solicita secretariatului

Conducerea Parlamentului a refuzat solicitarea fracțiunii Partidului „ȘOR” privind adresarea lui Ilan Șor, prin intervenție live, în plenul Parlamenului. Președntele legislativului Igor Grosu a argumentat că deputații sunt obligați prin regulamentului parlamentului să își justifice absența și că acesta a avut suficient timp la dispoziție ca să ajungă în Republica Moldova și să își prezinte punctul de vedere în fața procurorului general interimar.

În debutul ședinței legislativului, deputata fracțiunii Partidul „ȘOR” Marina Tauber a solicitat să fie organizate din punct de vedere tehnic condițiile necesare pentru ca Ilan Șor să se poată adresa deputaților de la distanță. Igor Grosu a respins solicitarea, făcând apel la regulamentul legislativului.

Participarea deputatului la ședințele parlamentului și ale Comisiei permanente din a cărei componență face parte este obligatorie. În cazul în care nu se poate prezenta din motive întemeiate este obligat să aducă la cunoștința Biroului permanent sau ale secretariatului motivele absenței sale”, a argumentat Grosu.

Speakerul a adăugat că Ilan Șor ar fi putut solicita ajutor în cazul în care nu putea să își cumpere singur bilet ca să ajungă în țară.

A fost timp suficient de marți, colegii vizați în solicitările procurorului general interimar au știut că astăzi va avea loc ședința, timp suficient să cumpere un bilet, să ajungă acasă. În cazul în care este o problemă financiară, se putea de făcut o solicitare la secretariat și sunt sigur că din linia bugetară deplasări organizam un bilet într-o direcție. Nu putem satisface solicitări exclusiviste: de ce noi am putut veni la ședință, dar cineva nu poate?”, a adăugat deputatul PAS.

În replică, Tauber a dat de înțeles că ar putea contesta legalitatea tuturor ședințelor la care au participat deputații, organizate prin intervenție online și nu cu prezență fizică.

Atunci aș vrea să pun în discuție, poate nu la ședința de astăzi, după cele citite reiese că toți deputații care au participat la comisii, inclusiv cea juridică, online, au încălcat Regulamentul. Și probabil aceste ședințe au avut loc cu încălcările regulamentului parlamentului. În aceste condiții, îmi pun întrebarea: cum facem mai departe?”, a spus deputata Partidului „ȘOR”.

Înainte de a închide subiectul, președintele legislativului a comentat: „Vă amintesc că am trecut printr-o tragedie denumită „pandemie” și a fost o situație excepțională. Dar sunt sigur că aveți juriști profesioniști și puternici și vor formula probabil o întrebare, o vor fundamenta și adresa nu știu cui. Dvs știți mai bine. Și vi se va răspunde dacă au fost corecte și legale”.

Amintim că procurorul general interimar Dumitru Robu se află la ședința legislativului din 26 mai. Deputații urmează să voteze pro sau contra ridicării imunității parlamentare în cazul lui Ilan Șor și a Marinei Tauber. Procuratura cere reținerea, arestarea, percheziția și tragerea la răspundere penală celor doi lideri ai Partidului „ȘOR”, pe care îi acuză de escrocherie în proporții deosebit de mari și de spălare de bani. Cei doi se declară nevinovați și susțin că ar fi vorba despre o „răfuială politică”.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) Moldova a transmis un mesaj public de susținere față de marșul Pride. Este primul partid din Moldova care declară deschis sprijin pentru comunitatea LGBT.

„Nu pentru ideologii, ci pentru demnitate, libertate și respect”, au declarat reprezentanții formațiunii, precizând că această susținere se întemeiază pe respectarea Constituției, a moralei publice și a valorilor creștine.

„Constituția ne obligă. Morala ne inspiră. Credința ne învață să iubim, nu să judecăm. Creștinismul nu înseamnă ură. Conservatorismul nu înseamnă excludere”, se arată în comunicatul partidului.

Partidul ALDE Moldova, a explicat că deși, „promovează valorile tradiționale, crede că acestea nu sunt în opoziție cu respectul pentru drepturile fiecărui cetățean al Republicii Moldova”.

Partidul a prezentat patru argumente pentru poziția sa:

1. Argument constituțional și juridic
„Constituția garantează egalitatea în fața legii, libertatea de exprimare și dreptul la întruniri pașnice”. ALDE consideră că Festivalul Moldova Pride este „o manifestare legală și pașnică“.

2. Argument moral
„Moralitatea publică nu se bazează pe excludere, ci pe compasiune, respect și conviețuire pașnică”. Potrivit formațiunii, „un stat și o societate morală este una care are curajul să protejeze minoritățile”.

3. Argument creștin
ALDE reamintește că valorile creștine „înseamnă iubire și milă, nu judecată”. „Nu susținem nici ideologia, nici propaganda, dar susținem omul – fiecare om creat după chipul lui Dumnezeu.”

4. Argument politic și liberal
„Liberalismul autentic înseamnă respectul față de libertățile fundamentale. Nu este nimic contradictoriu în a susține o manifestare pașnică și legală a unei minorități, în timp ce păstrăm valorile culturale și religioase proprii”, susține ALDE Moldova.

„ALDE Moldova respinge extremismele, ura și populismul. Ne dorim o Moldovă inclusivă, demnă, europeană, în care fiecare cetățean să aibă șansa de a trăi în pace”, a precizat formațiunea.

***

Amintim că CMC a adoptat pe 15 mai, cu votul a 27 de consilieri, proiectul care interzice organizarea marșurilor LGBT+ în capitală. Consilierii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) nu au participat la vot și au părăsit ședința în semn de protest. Decizia a stârnint un val de reacții în societate. Este hotărâre una legală sau doar un gest simbolic cu tentă populistă? Ce spune legea despre întruniri publice, ce valoare juridică are decizia CMC și cine are, de fapt, competența de a interzice un marș pașnic – am explicat AICI.

Cancelaria de Stat a solicitat reexaminarea deciziei CMC, prin care a fost interzisă desfășurarea manifestațiilor organizate de comunitatea LGBTQ+. De asemenea, instituția a cerut Consiliului pentru egalitate să se pronunțe asupra hotărârii adoptate de consilieri pe 15 mai. În notificarea emisă, Cancelaria de Stat solicită CMC să reexamineze și să abroge decizia din 15 mai. Totodată, instituția cere ca rezultatul examinării să-i fie comunicat în termen de 30 de zile. În argumentare, se menționează că doar instanța de judecată are competența de a interzice sau de a limita desfășurarea unei întruniri publice.

Într-o reacție publică, edilul a declarat că nu va da curs solicitării Cancelariei și că orice tentativă din partea guvernării de a interveni în decizia CMC va fi contestată.

Consiliul pentru egalitate consideră că decizia Consiliului Municipal Chișinău de a interzice manifestațiile organizate de comunitatea LGBTQ+ instituie o „situație de discriminare directă” pe criterii de orientare sexuală și identitate de gen.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: