parlament.md

Grosu a respins cererea lui Șor, privind intervenția de la distanță în Parlament: Dacă nu avea bani de bilet, putea solicita secretariatului

Conducerea Parlamentului a refuzat solicitarea fracțiunii Partidului „ȘOR” privind adresarea lui Ilan Șor, prin intervenție live, în plenul Parlamenului. Președntele legislativului Igor Grosu a argumentat că deputații sunt obligați prin regulamentului parlamentului să își justifice absența și că acesta a avut suficient timp la dispoziție ca să ajungă în Republica Moldova și să își prezinte punctul de vedere în fața procurorului general interimar.

În debutul ședinței legislativului, deputata fracțiunii Partidul „ȘOR” Marina Tauber a solicitat să fie organizate din punct de vedere tehnic condițiile necesare pentru ca Ilan Șor să se poată adresa deputaților de la distanță. Igor Grosu a respins solicitarea, făcând apel la regulamentul legislativului.

Participarea deputatului la ședințele parlamentului și ale Comisiei permanente din a cărei componență face parte este obligatorie. În cazul în care nu se poate prezenta din motive întemeiate este obligat să aducă la cunoștința Biroului permanent sau ale secretariatului motivele absenței sale”, a argumentat Grosu.

Speakerul a adăugat că Ilan Șor ar fi putut solicita ajutor în cazul în care nu putea să își cumpere singur bilet ca să ajungă în țară.

A fost timp suficient de marți, colegii vizați în solicitările procurorului general interimar au știut că astăzi va avea loc ședința, timp suficient să cumpere un bilet, să ajungă acasă. În cazul în care este o problemă financiară, se putea de făcut o solicitare la secretariat și sunt sigur că din linia bugetară deplasări organizam un bilet într-o direcție. Nu putem satisface solicitări exclusiviste: de ce noi am putut veni la ședință, dar cineva nu poate?”, a adăugat deputatul PAS.

În replică, Tauber a dat de înțeles că ar putea contesta legalitatea tuturor ședințelor la care au participat deputații, organizate prin intervenție online și nu cu prezență fizică.

Atunci aș vrea să pun în discuție, poate nu la ședința de astăzi, după cele citite reiese că toți deputații care au participat la comisii, inclusiv cea juridică, online, au încălcat Regulamentul. Și probabil aceste ședințe au avut loc cu încălcările regulamentului parlamentului. În aceste condiții, îmi pun întrebarea: cum facem mai departe?”, a spus deputata Partidului „ȘOR”.

Înainte de a închide subiectul, președintele legislativului a comentat: „Vă amintesc că am trecut printr-o tragedie denumită „pandemie” și a fost o situație excepțională. Dar sunt sigur că aveți juriști profesioniști și puternici și vor formula probabil o întrebare, o vor fundamenta și adresa nu știu cui. Dvs știți mai bine. Și vi se va răspunde dacă au fost corecte și legale”.

Amintim că procurorul general interimar Dumitru Robu se află la ședința legislativului din 26 mai. Deputații urmează să voteze pro sau contra ridicării imunității parlamentare în cazul lui Ilan Șor și a Marinei Tauber. Procuratura cere reținerea, arestarea, percheziția și tragerea la răspundere penală celor doi lideri ai Partidului „ȘOR”, pe care îi acuză de escrocherie în proporții deosebit de mari și de spălare de bani. Cei doi se declară nevinovați și susțin că ar fi vorba despre o „răfuială politică”.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: