multimedia.parlament.md

Grosu: Parlamentul va adopta o declarație de condamnare a Rusiei pentru deportarea copiilor ucraineni

Parlamentul de la Chișinău va adopta în curând o declarație de condamnare a Federației Ruse pentru deportarea copiilor ucraineni. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului, Igor Grosu, pe 17 mai, în timpul unei întrevederi cu deputații ucraineni Mykola Stefanciuk și Mykhail Radutsky. 

Deputații Mykola Stefanciuk și Mykhail Radutsky, membri ai delegației pentru relații interparlamentare cu Moldova din cadrul Radei Supreme (Parlamentul Ucrainei), se află într-o vizită de lucru la Chișinău. Oficialii au avut astăzi, la Parlament, o întâlnire cu Igor Grosu.

Părțile au discutat despre parcursul european al Moldovei și Ucrainei.

„Republica Moldova și Ucraina au aceleași aspirații – să facă parte din marea familie europeană, într-o lume a păcii și a libertății. Pentru aceasta, împreună cu colegii din Ucraina ne facem temele pentru acasă ca, în cel mai scurt, să deschidem negocierile cu Uniunea Europeană”, a scris Grosu pe Facebook.

Totodată, oficialii au discutat despre invazia rusă din Ucraina și deportarea copiilor ucraineni de către Rusia.

„Am declarat că în viitorul apropiat, Parlamentul de la Chișinău va adopta o declarație de condamnare a Rusiei pentru deportarea ilegală a copiilor ucraineni. (…) De asemenea, vom participa la Summitul pentru Pace din Ucraina și la următoarea Conferință de reconstrucție a Ucrainei, de la Berlin. Din prima zi, am condamnat războiul declanșat de către Federația Rusă și am sprijinit Ucraina și poporul ucrainean și asta vom continua să facem”, a spus speaker-ul.

multimedia.parlament.md

Precizăm că, anterior, vicepreședinta Radei Supreme, Olena Kondratiuk, a cerut public Parlamentului de la Chișinău, de două ori, să adopte o declarație privind condamnarea deportării ilegale a copiilor ucraineni de către Rusia. Potrivit datelor oficiale, au fost identificați mai mult de 20 de mii de copii ucraineni răpiți și duși în Rusia.

***

În martie 2023, Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga a emis mandatul de arestare pe numele președintelui rus, Vladimir Putin, și pe numele Avocatul Poporului pentru copii din Rusia, Maria Lvova-Belova, care sunt suspectați de deportarea ilegală a copiilor din teritoriile ocupate ale Ucrainei în Rusia, începând cu 24 februarie 2022. Kremlinul a numit decizia Curții de la Haga nulă din punct de vedere juridic, deoarece Moscova nu se află sub jurisdicția acesteia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

bnm.md

BNM a majorat rata de bază de la 9% la 11%. Ce efecte ar putea avea asupra populației?

Banca Națională a Moldovei (BNM) a majorat brusc rata de bază, de la 9% la 11%. NM explică de ce regulatorul a luat această decizie, ce efecte ar putea avea asupra populației și de ce este criticată de unii experți.

Ce a decis Banca Națională?

Comitetul executiv al BNM a decis, pe 5 noiembrie, să majoreze rata de bază de la 9% la 11%. Totodată, au fost majorate cu două puncte procentuale și ratele dobânzilor la creditele overnight, de la 11% la 13%, precum și cele la depozitele overnight, de la 9% la 11%. Rata dobânzii la operațiunile REPO (împrumuturi pe termen scurt garantate cu valori mobiliare) a fost stabilită la 11,25%.

De asemenea, BNM a menținut norma rezervelor obligatorii pentru mijloacele atrase în lei moldovenești la nivelul de 18%, iar pentru cele în valută convertibilă – la 26%.

De ce a fost majorată rata de bază?

Potrivit unui comunicat emis de BNM, hotărârea are la bază presiunile inflaționiste și creșterea riscurilor la adresa stabilității prețurilor pe termen mediu.

„Prin decizia de majorare a ratei de bază, Banca Națională a Moldovei urmărește consolidarea caracterului restrictiv al politicii monetare și a efectelor măsurilor adoptate anterior, în vederea temperării presiunilor din partea cererii agregate, inclusiv de stimulare a economisirii și diminuării consumului, a limitării propagării efectelor inflaționiste secundare de la majorarea tarifelor reglementate la resurse energetice și a ancorării anticipațiilor inflaționiste pentru readucerea și menținerea inflației în intervalul de variație de ±1,5 puncte procentuale de la ținta inflației de 5,0 la sută pe termen mediu”, a menționat Banca Națională.

BNM estimează că inflația va continua să crească până la sfârșitul anului, după care va începe să scadă. Potrivit prognozei instituției, aceasta va reveni în intervalul de variație de 5% ± 1,5 puncte procentuale abia în trimestrul al treilea din 2027. Inflația ar urma să se mențină în acest interval până în trimestrul al doilea din 2028.

BNM prognozează o inflație medie anuală de 7,3% în 2026 și de 6,9% în 2027. Amintim că, în septembrie, rata anuală a inflației a ajuns la 8,6%, fiind cu 1,64 puncte procentuale mai mare decât în august.

Cum ne va afecta această decizie?

Expertul economic Marin Gospodarenco a calificat decizia BNM drept una „destul de dură”, ale cărei consecințe „ar putea fi destul de dureroase pentru economie”.

„Inflația actuală din Republica Moldova este cauzată, în mare parte, de scumpirea resurselor energetice, și nu de o cerere excesivă din partea consumatorilor. O rată a dobânzii mai mare nu va ieftini gazele naturale, energia electrică sau carburanții. Aceasta poate limita propagarea în continuare a inflației, însă, în același timp, restricționează creditarea, investițiile și consumul”, a spus expertul pentru NewsMaker.

Acesta a amintit că majorarea ratei de bază înseamnă cheltuieli suplimentare pentru mediul de afaceri și credite mai scumpe pentru populație.

„Aici apare o întrebare firească: în ce măsură este justificată o înăsprire atât de bruscă a politicii monetare, în condițiile în care economia a crescut cu doar 0,6% în primul semestru?”, a declarat Gospodarenco.

În opinia sa, în următoarele luni, inflația ar putea ajunge la 10–12%.

„Consider că Banca Națională încearcă acum să combată inflația printr-un instrument care s-ar putea dovedi prea costisitor pentru o economie slabă. Pericolul este că am putea ajunge să avem, în același timp, prețuri ridicate, credite scumpe și o încetinire suplimentară a creșterii economice”, a conchis expertul.

La rândul său, expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, a catalogat decizia BNM drept una așteptată.

„Există două probleme: majorarea ratei de bază nu influențează și nu schimbă nimic. Deocamdată, întreaga inflație este una importată – este vorba despre resursele energetice. Data trecută (în 2022 – n. r.), legătura era mai puternică. În prezent, singurul efect al ratei de bază s-ar putea reflecta în creșterea dobânzilor la valorile mobiliare de stat”, a menționat Ioniță.

Potrivit expertului, inflația va depăși în curând nivelul anterior al ratei de bază, de 9%. Acesta a remarcat că tarifele la încălzire au fost deja majorate, iar în perioada următoare sunt așteptate și scumpiri ale energiei electrice.

„Efectele (scumpirilor din sectorul energetic – n. r.) se vor resimți în toate celelalte domenii, dar nu la fel de puternic ca în 2022”, a conchis Ioniță.

Ce spune prim-ministrul Tofan

Majorarea ratei de bază a fost comentată și de premierul Vasile Tofan, pe 5 noiembrie, în cadrul unei conferințe de presă dedicate primelor 100 de zile de activitate ale Guvernului său. Acesta a subliniat că independența Băncii Naționale este o caracteristică a unui stat cu instituții puternice.

„În fiecare stat democratic din lume, regulatorul monetar are independență și ei decid rata în baza indicatorilor inflaționiști, nu în baza telefonului care vine de la Guvern”, a declarat premierul.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: