Photo: TV8

Grosu: S-au observat mișcări din partea Armatei a 14-a, și-au securizat depozitul de arme

Președintele Parlamentului Igor Grosu a declarat în cadrul ediției din 17 martie a emisiunii „Cabinetul din umbră” că autoritățile de la Chișinău au sesizat „mișcări” din partea militarilor ruși dislocați în regiunea transnistreană. Mai precis, au fost securizate locațiile și depozitul de muniții. În același timp, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) a remarcat că Tiraspolul are o retorică rezervată față de războiul din Ucraina, pentru că ar conștientiza impactul economico-financiar pe care l-ar putea avea o eventuală implicare.

Moderatorul emisiunii, Vitalie Călugăreanu, l-a întrebat pe președintele Parlamentului dacă poate comenta imaginile apărute recent, în care se vede că pe sediul grupului operativ de trupe ruse din Transnistria (GOTR) a fost arborat steagul URSS, în locul steagului Rusiei.

Este o provocare. M-ați întrebat dacă s-au observat mișcări din partea Armatei a 14-a. Da, ele s-au observat. Au fost de natură să își securizeze depozitul de arme, locațiile. Și-au întărit pozițiile în eventualitatea în care ar fi fost atacate de cineva, în acest sens. Bravada cu drapele este o provocare, cred eu, dacă este adevărat. Va trebui să verific prin structurile noastre. Poate fi și un gest de încurajare. Pentru a le ridica moralul îi puneau să cânte imnul. Avem informații că și cetățenii noștri care au cetățenia rusă și au fost înrolați, la fel, nu sunt foarte încântați de perspectiva de a fi antrenați în operațiuni militare”, a menționat Grosu.

 

Speakerul Parlamentului este de părere de Tiraspolul conștientizează că ar putea avea de suferit din punct de vedere economic, de aceea are o retorică „nuanțată, atentă” în raport cu evenimentele din Ucraina.

Este corectă observația și noi avem aceleași constatări. Dincolo de fațada asta, propagandistică, și bravada lor, eu concluzionez că dânșii înțeleg cât e de delicată situația lor, care pot fi consecințele inclusiv pentru ei, care poartă un caracter inclusiv economic-financiar. Înțeleg că existența acestui teritoriu separatist, pe lângă componenta geopolitică, are una puternic economico-financiară. Eu sunt sigur că ei se tem și sunt îngrijorați de perspectiva de a pierde aceste surse de venit, fie că e vorba de energia electrică, fie că vorbim de monedele virtuale, etc”, a comentat Igor Grosu.

Președintele Parlamentului a mai menționat că a efectuat recent o vizită la Varnița, pentru a discuta cu localnicii și a aflat că în ultima perioadă a crescut numărul de adresări la centrele Agenției Servicii Publice din partea cetățenilor din stânga Nistrului care vor să își perfecteze acte de identitate. „Lumea înțelege”, a menționat deputatul PAS.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Cristian Jardan

După Sandu, și ministrul Culturii spune că ar vota „pentru” unire în cazul unui referendum: „Trebuie să fiu sincer”

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că, în cazul unui referendum privind unirea Republicii Moldova cu România, ar vota pentru. În același timp, oficialul moldovean a spus că acest lucru nu înseamnă că nu-și iubește țara. Declarațiile au fost făcute pentru Primul în Moldova.

Ministrul a fost întrebat dacă susține declarațiile președintei Maia Sandu, care a spus că ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România, și cum ar vota el dacă s-ar organiza un asemenea referendum.

„Dacă ar fi, dacă s-a întâmpla… deci sunt lucruri care sunt foarte ipotetice, foarte generale. Eu trebuie să fiu sincer, dacă ar fi eu cred că aș vota pentru. Fără îndoială. Asta nu înseamnă nici într-un caz că nu-mi iubesc țara, că nu iubesc Republica Moldova și nu-mi doresc ca Republica Moldova să devină un stat integru, un stat bogat și un stat dezvoltat”, a răspuns ministrul Culturii.

***

Amintim că, într-un interviu pentru presa britanică, publicat pe 11 ianuarie, șefa statului, Maia Sandu, a declarat că, dacă ar avea loc un referendum, ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România. Ea a mai spus că, în prezent, nu există o majoritate de cetățeni moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău urmăresc mai degrabă aderarea Republicii Moldova la UE, sprijinită de majoritatea populației.

Precizăm că nu este pentru prima dată când Maia Sandu se pronunță în favoarea unirii cu România. În 2016, anul în care a participat pentru prima dată la alegerile prezidențiale, ea a declarat că ar vota pentru unirea cu România în eventualitatea unui referendum.

Ultima declarație a Maiei Sandu a generat un val de reacții în spațiul public. Unii au lansat apeluri la demisie și acuzații de trădare, în timp ce alții au transmis mesaje de susținere.

NewsMaker a analizat ce impact ar putea avea această declarație asupra reputației politice a Maiei Sandu și asupra mișcării unioniste.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: