Photo: TV8

Grosu: S-au observat mișcări din partea Armatei a 14-a, și-au securizat depozitul de arme

Președintele Parlamentului Igor Grosu a declarat în cadrul ediției din 17 martie a emisiunii „Cabinetul din umbră” că autoritățile de la Chișinău au sesizat „mișcări” din partea militarilor ruși dislocați în regiunea transnistreană. Mai precis, au fost securizate locațiile și depozitul de muniții. În același timp, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) a remarcat că Tiraspolul are o retorică rezervată față de războiul din Ucraina, pentru că ar conștientiza impactul economico-financiar pe care l-ar putea avea o eventuală implicare.

Moderatorul emisiunii, Vitalie Călugăreanu, l-a întrebat pe președintele Parlamentului dacă poate comenta imaginile apărute recent, în care se vede că pe sediul grupului operativ de trupe ruse din Transnistria (GOTR) a fost arborat steagul URSS, în locul steagului Rusiei.

Este o provocare. M-ați întrebat dacă s-au observat mișcări din partea Armatei a 14-a. Da, ele s-au observat. Au fost de natură să își securizeze depozitul de arme, locațiile. Și-au întărit pozițiile în eventualitatea în care ar fi fost atacate de cineva, în acest sens. Bravada cu drapele este o provocare, cred eu, dacă este adevărat. Va trebui să verific prin structurile noastre. Poate fi și un gest de încurajare. Pentru a le ridica moralul îi puneau să cânte imnul. Avem informații că și cetățenii noștri care au cetățenia rusă și au fost înrolați, la fel, nu sunt foarte încântați de perspectiva de a fi antrenați în operațiuni militare”, a menționat Grosu.

 

Speakerul Parlamentului este de părere de Tiraspolul conștientizează că ar putea avea de suferit din punct de vedere economic, de aceea are o retorică „nuanțată, atentă” în raport cu evenimentele din Ucraina.

Este corectă observația și noi avem aceleași constatări. Dincolo de fațada asta, propagandistică, și bravada lor, eu concluzionez că dânșii înțeleg cât e de delicată situația lor, care pot fi consecințele inclusiv pentru ei, care poartă un caracter inclusiv economic-financiar. Înțeleg că existența acestui teritoriu separatist, pe lângă componenta geopolitică, are una puternic economico-financiară. Eu sunt sigur că ei se tem și sunt îngrijorați de perspectiva de a pierde aceste surse de venit, fie că e vorba de energia electrică, fie că vorbim de monedele virtuale, etc”, a comentat Igor Grosu.

Președintele Parlamentului a mai menționat că a efectuat recent o vizită la Varnița, pentru a discuta cu localnicii și a aflat că în ultima perioadă a crescut numărul de adresări la centrele Agenției Servicii Publice din partea cetățenilor din stânga Nistrului care vor să își perfecteze acte de identitate. „Lumea înțelege”, a menționat deputatul PAS.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Mii de oameni au venit la Festivalul Pădurilor la Reședința Prezidențială de la Condrița

Cea de-a doua ediție a Festivalului Pădurilor revine în forță – un eveniment dedicat protejării naturii, promovării unui stil de viață sustenabil și implicării directe a cetățenilor în efortul de reîmpădurire a Moldovei.

Ministerul Mediului  își propune un obiectiv ambițios: împădurirea a peste 145 mii hectare în următorul deceniu, ca parte a Programului Național de Împădurire, acesta fiind și mesajul central al Festivalului. Intrarea este gratuită pentru toți participanții, iar doritorii pot dona la campania „Un bilet = un puiet”, prin care oricine poate contribui la plantarea unui copac.

Grigore Stratulat, secretar de Stat la Ministerul Mediului, a menționat importanța evenimentului și a participării tuturor cetățenilor la Programul Național de Împădurire.

Cu fiecare copac plantat, contribuim la un viitor mai verde și mai sănătos pentru toți. Cu mai multe păduri, avem o țară mai sănătoasă. Cu fiecare ediție, învățăm să fim mai prietenoși cu natura, să înțelegem cât de important e să plantăm atunci când tăiem și să protejăm ceea ce ne protejează. Mulțumim organizatorilor și tuturor celor care transformă grija pentru mediu într-o acțiune concretă”.

Lilia Curchi, directoare executivă AO Asociația Jurnaliștilor de Mediu: Toți copacii pe care îi cumpărați cu un bilet vor fi plantați în zona râulețului Molovațet, aproape de satele Suhuluceni, Coropceni și Ghermănești.”

Festivalul propune un program variat și interactiv, conceput pentru toate vârstele. Vizitatorii participă la expoziții interactive, ateliere ghidate, jocuri și activități educative, dar și la un iarmaroc cu produse ecologice. Totodată, specialiști din domeniul mediului susțin dezbateri și discuții, iar momentele muzicale deja completează atmosfera festivă.

Cătălina Molodoi, directoare dezvoltare AO Asociația Jurnaliștilor de Mediu: „Pădurile nu sunt doar o resursă naturală – ele sunt scutul nostru împotriva schimbărilor climatice și casa a mii de specii. De aceea, orice acțiune care implică folosirea resurselor naturii trebuie să fie însoțită de responsabilitate și grijă. Aceasta este cheia unei relații echilibrate cu mediul.”

Natalia Tesler, reprezentanta Ministerului Afacerilor Externe al Sloveniei: „Recunoaștem cu bucurie acțiunile pozitive întreprinse până acum, precum și eforturile de conștientizare publică privind protejarea naturii. Este esențial să înțelegem cât de important este un mediu sănătos — nu doar pentru prezent, ci și pentru generațiile care vin. Tot ceea ce avem este, în esență, luat din natură. De aceea, responsabilitatea de a o proteja și respecta ne aparține tuturor. Ne bucurăm să sprijinim acest eveniment dedicat pădurilor și mediului. ’’

*Festivalul Pădurilor este organizat de Ministerul Mediului, în parteneriat cu Asociația Jurnaliștilor de Mediu / Ecopresa și alte organizații de mediu din Republica Moldova, cu sprijinul aparatului Președintelui Republicii Moldova, al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și al Lafarge Moldova – cu suportul generos al Sloveniei.

**Evenimentul face parte din Programul Național de Împădurire, desfășurat sub egida Președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, lansat în 2023. Este cea mai amplă acțiune de acest fel din istoria țării, care își propune împădurirea a aproximativ 145.000 de hectare în 10 ani, cu efortul comun al întregii țări – instituții ale statului, organizații neguvernamentale și toți cetățenii cărora le pasă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: