anticoruptie.md

Guvernul este, din nou, în căutarea unui sediu nou pentru Procuratura Anticorupție: „Vom găsi”

Ex-clădirea Procuraturii Generale (PG) din centrul Chișinăului nu va putea fi folosită pentru noul sediul al Procuraturii Anticorupție (PA). Anunțul a fost făcut pe 1 agust de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, care a precizat că Autoritatea Națională de Integritate (ANI) și Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB), care ocupă în prezent fosta clădire a PG, nu pot fi mutate. Astfel, Guvernul caută o nouă locație pentru sediul PA. 

Este adevărat că suntem în căutarea unei noi locații pentru sediul Procuraturii Anticorupție. După o evaluare atentă, am constatat că alte două instituții nu pot fi mutate din sediul vechi al Procuraturii, având în vedere echipamentul specializat pe care îl folosesc. Vom găsi împreună un sediu optim și adecvat pentru noii angajați ai Procuraturii Anticorupție”, a scris Daniel Vodă pe canalul său de Telegram.

Precizăm că, după ce în februarie 2024 Parlamentul a adoptat un proiect de lege care prevede majorarea efectivului-limită al PA cu 54 de unități de personal, au început să apară primele mesaje despre necesitatea unui nou sediu pentru instituție. Șefa PA, Veronica Dragalin, declarase că din cauza lispei de spațiu Procururatura Anticorupție nu poate angaja numărul necesar de persoane pentru a continua investigarea cazurilor de corupție.

Ulterior, în spațiul public s-a aflat că autoritățile examinează posibilitatea ca angajații PA să se mute în clădirea Academiei de Științe, iar mai apoi a ieșit la iveală că se analizează și varianta în care sediul PA să se regăsească în două blocuri care actualmente aparțin Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”. Totuși, după ce cele două instituții s-au revoltat, aceste posibilitățile nu s-au mai discutat.

Pe 4 iulie, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a anunțat că Executivul examinează opțiunea ca ex-sediul Procuraturii Generale să găzduiască noul sediu al Procuraturii Anticorupție. În prezent, această clădire este folosită de angajații ANI și de cei ai SPCSB.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

facebook.com/ipismoldova

„Dependența energetică de Rusia a fost redusă practic la zero”. Kulminski explică de ce sancțiunile asupra Lukoil nu ne vor afecta

Ultimul pachet de sancțiuni al Statelor Unite, care vizează companiile ruse Rosneft și Lukoil, inclusiv filialele acestora, reprezintă un pas semnificativ pentru susținerea păcii și securității regionale. În același timp, impactul asupra Moldovei va fi neglijabil, datorită succesului politicii țării de reducere aproape totală a dependenței energetice de Rusia. Declarația a fost făcută de ambasadorul Republicii Moldova în SUA, Vlad Kulminski, în emisiunea „realpolitik” de la NewsMaker.

„Politica pe care o desfășoară astăzi Statele Unite, „pace prin putere”, corespunde pe deplin intereselor noastre, iar noi încercăm să ne aliniem cât mai mult posibil la aceasta, pentru că, repet, pacea reprezintă astăzi pentru noi prioritatea principală”, a declarat ambasadorul.

Kulminski consideră că sancțiunile își propun să demonstreze Rusiei că așteptările ei de expansiune geopolitică și de destrămare a Ucrainei sunt „iluzorii”. Cât despre impactul sacțiunilor asupra Moldovei, diplomatul a dat asigurări că măsurile nu vor afecta semnificativ țara, datorită eforturilor de diversificare energetică desfășurate în ultimii ani.

„Până la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, dependența energetică a Moldovei de Rusia era aproape totală. Astăzi, această dependență a fost redusă practic la zero, atât în ceea ce privește gazul, energia electrică, cât și întreaga piață energetică”, a explicat ambasadorul.

El a recunoscut că dacă dependența ar fi rămas la nivelul din 2020, Moldova ar fi avut mari dificultăți. Cu toate acestea, strategia bine gândită de reducere a dependenței face ca sancțiunile să fie, în schimb, un factor pozitiv.

„Rusia încă nu percepe semnalul că Moldova și Ucraina nu mai vor să o vadă drept hegemon în spațiul geopolitic al țărilor lor. Sancțiunile nu vor avea un impact major asupra Moldovei, dar vor influența pozitiv eforturile de stabilizare a păcii în regiune, ceea ce este esențial pentru noi. Acest fapt reprezintă, în general, un aspect pozitiv pentru Moldova”, a adăugat Vlad Kulminski.

Autoritățile responsabile din Republica Moldova, inclusiv Ministerul Energiei, monitorizează constant piața produselor petroliere, a declarat ministrul energiei în exercițiu, Dorin Junghietu. Oficialul a subliniat că majoritatea carburanților sunt importați din România, ceea ce asigură stabilitatea aprovizionării.

„Prin urmare, nu există premise ca Republica Moldova să rămână fără carburanți — motorină, benzină etc. Prețul este influențat de cotațiile globale, iar acest aspect nu depinde de factorii interni. ANRE se va pronunța în acest sens, însă instituția actualizează prețurile practic zilnic”, a menționat Junghietu.

Amintim că, pe 22 octombrie, pe lista neagră a Statelor Unite ale Americii au fost incluse cele mai mari companii petroliere ruse – „Rosneft” și „Lukoil” – precum și aproximativ 50 de filiale ale acestora. Anunțul a fost făcut de ministrul de finanțe al SUA, Scott Bessent, care a declarat că cele două companii „finanțează mașinăria de război a Kremlinului”. Sancțiuni similare împotriva celor două companii petroliere ruse au fost introduse cu o săptămână mai devreme de către Marea Britanie.

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova și ex-director al Rompetrol Moldova, Ion Sturza, a declarat că „Lukoil are în România 300 de stații peco, în Moldova 100”. „În ambele state, Lukoil are aproximativ 20% din piață de retail. Specificul Moldovei — la motorină deține aproape 50% din import și 100% la jetul de aviație”, a adăugat Sturza.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: