Haideți împreună șă dăruim speranță, împreună să confirmăm “Puterea Omeniei”!

Anual în jur de 100 copii din Moldova sunt diagnosticați cu cancer. Pentru unele tipuri de cancer la copii rata de vindecare poate ajunge la 80% și NOI împreună îi putem ajuta!

Farmacia Familiei apelează la mărinimie și compasiune. Oamenii cu suflet mare nu rămân străini la durerea altora, ci se mobilizează şi întind o mână de ajutor. Mai ales când în joc e viața unor copii nevinovați. Să trăiești cu inima nu e greu, dacă privești durerea străină ca și cum ar fi a ta încerci să ajuți cu ce poți. Nimeni nu e imun în fața sorții, iar faptele bune se răsplătesc înzecit.

Fii alături de Farmacia Familiei în campania «Puterea Omeniei», campanie de colectare a fondurilor pentru ajutorarea copiilor cu maladii oncologice din Republica Moldova.

La achiziția produselor marcate cu stickerul campaniei «Puterea Omeniei», în Farmacia Familiei sau Dita Hyper Farmacie, 10 lei din prețul acestora vor fi redirecționați pentru susținerea și tratamentul acestor copilași.

Campania va dura pe perioada 20 mai — 30 septembrie, iar suma acumulată va fi donată Asociației de Părinți «Viața Fără Leucemie», toată activitatea careia este îndreptată spre susținerea copiilor cu maladii oncologice internați în secțiile Hematologie pentru copii și Onco-pediatrie a Institutului Oncologic din Republica Moldova și familiile care îngrijesc de acești copii.

Nu există sentiment mai frumos și mai cald decât să știi că ai contribuit la salvarea unei vieți. Ajută și tu copilașii mai puțini fericiți să iasă învingători dintr-o luptă crâncenă cu boala, cumpără produsele marcate special în Farmacia Familei și Dita Hyper Farmacie iar Farmacia Familiei va dona 10 lei pentru fiecare astfel de produs achiziționat!

Regulamentul campaniei

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

agora.md

O nouă zi, o nouă demisie: Primarul de Taraclia, afiliat lui Șor, renunță la funcție. CEC explică ce urmează

Veaceslav Lupov, primarul orașului Taraclia, și-a anunțat demisia. Anunțul vine la o zi după ce și primara de Orhei a făcut același anunț. Lupov a motivat că „echipa lui Șor a început să înfrumusețeze Taraclia”, însă „autoritățile nu doresc ca orașul să se dezvolte”. Menționăm că anunțul primarilor vine după ce politicianul fugar Ilan Șor a spus că își închide proiectele sociale din Moldova și își retrage sprijinul politic pentru aleșii locali. Pentru NM, vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că „trebuie să facem o diferență foarte exactă între un anunț public și cererea de demisie formală” și a venit cu mai multe precizări în acest sens.

Anunțul făcut de Lupov

„Demisionez! Este o decizie dificilă”, a anunțat Veaceslav Lupov pe canalul său de Telegram.

El a mai spus că „autoritățile nu doresc ca orașul să se dezvolte”.

„Nu au nevoie de o Taraclie prosperă și fac totul pentru ca echipa noastră să nu poată lucra eficient. Anume noi, echipa lui Ilan Șor, am început să înfrumusețăm Taraclia. (…) Ne sunt blocate cele mai importante inițiative — asistența socială și sprijinul pentru oamenii care au nevoie de ea”, se mai arată în mesajul lui Veaceslav Lupov.

Precizările Comisiei Electorale Centrale

Întrebat de NewsMaker ce urmează la Orhei și Taraclia, ca urmare a anunțurilor făcute de Cociu și Lupov, vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat: „În primul rând noi trebuie să facem o diferență foarte exactă între un anunț public și cererea de demisie formală, înregistrată la administrația publică locală respectivă. Ulterior, după depunerea cererii corespunzătoare înregistrată la administrația publică locală, secretarul consiliului local în termen de 15 zile dacă nu greșesc are obligația să notifice Comisia Electorală Centrală despre acest fapt. Ulterior, Comisia Electorală Centrală, în baza notificării primite de la secretar, va examina eventualitatea stabilirii alegerilor locale noi în aceste localități”.

Întrebat când ar putea avea loc alegerile dacă aceste proceduri vor fi respectate, Postica a menționat: „În dependență de data la care sunt depuse cererile. (…) Alegerile locale noi se organizează de două ori pe an: în luna mai și în luna noiembrie”.

***

Anunțul făcut de Veaceslav Lupov vine la o zi după ce și primara orașului Orhei, Tatiana Cociu, și-a anunțat demisia. Cociu ajunsese în fruntea primăriei în urma alegerilor din 2023, candidând din partea Partidului Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei, formațiune inclusă în Blocul „Victorie”, condus de Ilan Șor. Menționăm că Veaceslav Lupov a câștigat alegerile locale din 2019 și a preluat funcția de primar al orașului Taraclia din partea Partidului „Șor”. În vara anului 2023, formațiunea politicianului fugar Ilan Șor a fost declarată neconstituțională și lichidată. În 2023, Lupov a candidat pentru încă un mandat de primar de Taraclia, însă în calitate de candidat independent.

Amintim că pe 1 decembrie 2025, Ilan Șor, care este condamnat în Republica Moldova și se ascunde de justiția moldovenească în Rusia, a anunțat că își închide proiectele sale sociale din Moldova și a propus crearea unui front național comun împotriva partidului de guvernare. Într-un mesaj video, el a afirmat că banii pe care îi transfera în țară ar fi fost blocați, iar mai mulți angajați ai săi ar fi fost arestați. Acesta a mai spus că nu mai poate continua activitățile de „sprijin pentru populație”, dar a promis să le reia după ce se schimbă guvernarea.

Purtătorul de cuvânt al Președinției, Igor Zaharov, a declarat că instituția „nu are ce comenta minciunile unui criminal condamnat, care se ascunde de justiție într-un regim autoritar și încearcă să destabilizeze Moldova cu bani murdari”. Deputata PAS, Doina Gherman, a declarat că „Șor poate o fi decis să întrerupă interferența sa în Moldova, dar instituțiile noastre nu vor întrerupe procesele penale împotriva acestui fugar până nu va fi făcută dreptate”.

Pe 2 decembrie, președinta Maia Sandu a fost întrebată dacă gestul lui Șor ar putea semnala o schimbare de direcție la Moscova. „Nu cred că Moscova își schimbă atitudinea în raport cu Republica Moldova, din păcate. Am vrea să avem o relație normală, am vrea să știm că Kremlinul nu se amestecă în treburile noastre interne, dar așa cum am văzut în ultimii ani și, inclusiv, din ce am văzut după alegeri – atitudinea Kremlinului nu s-a schimbat”, a răspuns șefa statului.

Tudor Mardei | NewsMaker

24 de acțiuni – altele secrete – în doi ani: ce prevede „Planul de consolidare a rezilienței democratice”, propus de Maia Sandu (DOC)

Președinția a publicat „Planul de consolidare a rezilienței democratice în fața interferențelor electorale”. Documentul făcut public, aprobat de Consiliul Național de Securitate, prevede 24 de acțiuni, printre care „promovarea unui cadru care să asigure independența editorială a furnizorilor media regionali”, „creșterea transparenței în domeniul media prin instituirea unui registru clar al proprietății și controlului asupra furnizorilor de conținut”, „stabilirea obligației de evidențiere clară a conținuturilor politice sponsorizate în perioadele electorale”, „elaborarea cadrului normativ privind comunicarea online în campaniile electorale”, precum și „revizuirea procedurilor privind activitatea formațiunilor politice”.

Documentul publicat prevede 24 de acțiuni și perioadele de executare:

  1. Promovarea unui cadru care să asigure independența editorială și profesionalismul furnizorilor media regionali: 2026;
  2. Instituirea unui cadru normativ modern privind serviciile digitale și definirea responsabilităților pentru coordonarea acestora la nivel național: 2026-2027;
  3. Ajustarea legislației mass-media la standardele europene, pentru garantarea independenței editoriale și a protecției jurnaliștilor, în special adoptarea Legii anti-SLAPP privind protejarea jurnaliștilor și activiștilor de acțiuni judiciare abuzive: 2026-2027;
  4. Dezvoltarea unui program național pentru consolidarea spațiului informațional și a culturii civice, cu accent pe producția locală, comunicarea publică și educația democratică: 2026-2027;
  5. Dezvoltarea unor servicii media regionale incluzive, care să reflecte diversitatea lingvistică și culturală: 2026-2027;
  6. Creșterea transparenței în domeniul media prin instituirea unui registru clar al proprietății și controlului asupra furnizorilor de conținut: 2026;
  7. Crearea unei capacități analitice dedicate integrității proceselor electorale, cu rol în evaluarea riscurilor financiare, digitale și informaționale: 2026-2027;
  8. Implementarea unui program național de alfabetizare media și civică, destinat tuturor categoriilor relevante de public: 2026-2027;
  9. Stabilirea obligației de evidențiere clară a conținuturilor politice sponsorizate în perioadele electorale: 2026-2027;
  10. Dezvoltarea unui mecanism de avertizare timpurie privind campaniile de dezinformare și manipulare informațională: 2026-2027;
  11. Consolidarea arhitecturii de securitate cibernetică și guvernanței instituționale în domeniu: 2026;
  12. Organizarea de instruiri periodice pentru personalul public privind bune practici de securitate cibernetică și recunoașterea incidentelor cibernetice: 2026;
  13. Realizarea unui audit anual independent privind securitatea cibernetică a proceselor electorale: 2026-2027;
  14. Actualizarea cadrului legal privind activele digitale, în conformitate cu standardele europene și internaționale în domeniu: 2026-2027;
  15. Consolidarea cooperării interinstituționale pentru validarea și analiza datelor financiare relevante: 2026;
  16. Îmbunătățirea schimbului de informații între instituțiile relevante pentru identificarea și gestionarea fluxurilor financiare cu risc sporit: 2026;
  17. Optimizarea măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor în cadrul instituțiilor financiare și prestatorilor de servicii de plată: 2026;
  18. Actualizarea cadrului penal pentru a sancționa utilizarea neautorizată sau tranzacționarea datelor bancare în scopuri ilicite: 2026;
  19. Dezvoltarea capacităților instituționale în analiza și investigarea tranzacțiilor asociate activelor digitale: 2026;
  20. Implementarea unor programe continue de formare și certificare în analiza tehnologică și financiară avansată: 2026-2027;
  21. Intensificarea cooperării între instituții pentru desfășurarea eficientă a investigațiilor: 2026;
  22. Elaborarea cadrului normativ privind comunicarea online în campaniile electorale, cu scopul prevenirii finanțărilor din surse terțe și contracarării dezinformării, în conformitate cu pachetul de reglementări digitale al Uniunii Europene: 2026;
  23. Revizuirea procedurilor privind activitatea formațiunilor politice, prin stabilirea unor criterii clare de menținere a statutului acestora: 2026;
  24. Ajustarea procedurilor instituționale pentru asigurarea unui proces eficient și previzibil de acreditare a reprezentanților mass-media și a observatorilor electorali: 2026.

NewsMaker a întrebat reprezentanții Președinției cine va fi responsabil de implementarea planului. Deocamdată nu am primit un răspuns.

NM by mihaelaconovali25

Planul a fost aprobat pe 2 decembrie de Consiliul Național de Securitate, convocat și condus de șefa statului Maia Sandu. Potrivit instituției prezidențiale, documentul stabilește „direcțiile principale prin care statul va preveni ingerințele externe și va proteja procesele democratice” și a fost elaborat „pe baza experienței ultimelor trei scrutine, perioadă în care Moldova a fost ținta unor interferențe străine fără precedent: finanțări ilegale ale activităților politice, campanii de dezinformare, atacuri cibernetice și tentative de destabilizare a ordinii publice”. 

Maia Sandu a declarat că acestea sunt doar „o parte dintre măsuri”. „Nu tot planul poate fi făcut public. (…) Sunt anumite acțiuni cu caracter secret despre care nu vrem să afle și cei care au intenții proaste în raport cu cetățenii și cu statul Republica Moldova”, a declarat șefa statului în timpul conferinței de presă pe 2 decembrie.

***

Consiliul Național de Securitate este un organ consultativ pe lângă șeful statului, responsabil de coordonarea și monitorizarea politicilor de securitate națională. Acesta este condus de șefa statului și a fost constituit pe 7 noiembrie 2025, printr-un decret prezidențial. Din componența Consiliului fac parte președintele Parlamentului Igor Grosu, prim-ministrul Alexandru Munteanu, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică Lilian Carp, ministrul apărării Anatolie Nosatîi, ministra afacerilor interne Daniella Misail-Nichitin, șeful SIS Alexandru Musteața, inclusiv procurorul general interimar Alexandru Machidon. Prin același act semnat de Maia Sandu, a fost abrogat decretul din 2023 privind constituirea Consiliului Suprem de Securitate.

NewsMaker

NM Espresso: Ce a discutat Maia Sandu la Consiliul de Securitate, cum se menține «Șerif» în Transnistria și de ce Plahotniuc are nevoie de 168 de martori

Ședința Consiliului Național de Securitate

La ședința Consiliului Național de Securitate, desfășurată ieri și convocată de Președinta Maia Sandu, s-au discutat riscurile de securitate informațională și cibernetică, finanțarea ilegală, precum și consolidarea rezilienței statului în fața amenințărilor hibride și a dezinformării.

Vorbind la conferința de presă de la finalul Consiliului, Maia Sandu a abordat subiectul dronelor rusești, care, potrivit ei, reprezintă un pericol real pentru Moldova. În această situație, autoritățile investesc în radare și discută cu partenerii despre livrări de sisteme de apărare antiaeriană, nu doar pentru a vedea amenințarea, ci și a «se proteja», a declarat Președinta.

Potrivit Poliției de Frontieră, în noaptea de 2 decembrie, punctul de trecere a frontierei Giurgiulești—Reni a fost nevoit să-și suspende activitatea din cauza unui atac rusesc asupra regiunii Odesa. Iar cu câteva zile înainte, autoritățile au anunțat că deasupra Moldovei au zburat șase drone, dintre care una «a aterizat» pe acoperișul unei case dintr-un sat din nordul țării.


Stoianoglo nu a apreciat «flashmobul»

Ulterior, autoritățile au adus această dronă în fața clădirii Ministerului de Externe, unde a fost chemat ambasadorul Rusiei. Fostul procuror general, actualmente deputat din Blocul «Alternativa», Alexandr Stoianoglo, a criticat acest «flashmob» și a expediat o solicitare Procuraturii Generale, cerând să i se explice «cine a permis transportarea dronei și prezentarea ei publică, având în vedere că drona este potențial o probă materială». El s-a interesat, de asemenea, dacă organele de drept au întocmit procesul-verbal de ridicare, inventariere și sigilare a dronei, conform Codului de procedură penală.


Transnistria

Trebuie oare să ne așteptăm la vreo schimbare politică în Transnistria după alegerile pentru Sovietul Suprem (parlamentul local)? Despre cum s-au desfășurat alegerile și cum ar putea influența rezultatele lor asupra reintegrării Moldovei, aderării la UE și securității regionale, citiți în materialul «Alegerile au trecut, „Șerif“ a rămas».

Între timp, activistul transnistrean de opoziție Ghenadie Ciorbă a declarat că Serviciul Federal de Securitate al Rusiei i-a retras cetățenia rusă pentru criticarea războiului din Ucraina: «Consider asta o apreciere a modestei mele contribuții».


Plahotniuc a vorbit în instanță

Fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, a apărut pentru prima dată în instanță în dosarul jafului miliardului, fiind adus din penitenciar. El a vrut să prezinte personal lista martorilor apărării — 168 de persoane — și probele nevinovăției sale. Plahotniuc consideră învinuirea nesustenabilă fără audierea unor înalți funcționari de stat, pe care i-a inclus, de asemenea, în listă.

Mai multe detalii găsiți în reportajul NM «Nu am venit în politică flămând».


Pleacă sau nu pleacă Șor?

Ilan Șor a anunțat stoparea «proiectelor sociale» în Moldova și retragerea sprijinului politic pentru primarii afiliați. Dar este oare el credibil? Despre noua strategie a lui Șor și despre ce legătură au Kremlinul, un nou partid și Kârgâzstan, aflați din materialul «Teatrul unui singur Șor? Unde a dispărut principalul troublemaker al Moldovei».

După închiderea «proiectelor sociale» de către Șor, primara Orheiului, Tatiana Cociu, și-a prezentat demisia, explicând acest lucru prin amenințări și persecuții din partea autorităților moldovene.


Tarifele pentru gazele naturale: cu cât vor fi reduse?

Compania Energocom a depus la ANRE actele pentru stabilirea costurilor de bază incluse în structura tarifului pentru consumul de gaze naturale. Însă, după cum au menționat reprezentanții Energocom, deocamdată este prematur să se spună cu cât va fi redus tariful — «cu 10%, 15%, 20% sau 7%».

Anterior, membrul Consiliului de administrație al Energocom, Alexandru Slusari, vorbise despre o posibilă reducere de peste 10%.


Veniturile miniștrilor noștri

Noul ministru al Justiției, Vladislav Cojuhari, a declarat pentru anul trecut aproape un milion de lei salariu și 900 de mii de lei datorii.

Iar ministrul Dezvoltării Economice, Eugen Osmochescu, a câștigat anul trecut 143 mii de euro (peste 2,8 milioane lei) la IFC, din cadrul Grupului Băncii Mondiale. În plus, el a primit aproximativ 769 mii de lei indemnizație pentru studiile copilului și 5,5 mii de lei dobânzi la depozit.


Osmochescu despre cota de produse locale și taxele pentru Temu

Vorbind într-un program radio, ministrul Osmochescu a declarat că «o cota de 50% pentru produsele locale nu corespunde regulilor economiei de piață și normelor internaționale». El a comunicat că Guvernul examinează posibilitatea impozitării cumpărăturilor de pe marketplace-urile Temu și Joom.


«Avem întrebări» pentru Iurie Fală

Pomicultorii moldoveni se confruntă anual cu secetă, înghețuri, embargo-uri. Iar mult timp această ramură a depins de exporturile către Rusia. Despre cum își caută fermierii piețe de desfacere și cu ce dificultăți se confruntă — în noul episod «Avem întrebări», cu Nicolae Paholnițchi, «Ce facem cu merele moldovenești?».

Invitatul emisiunii — directorul executiv al Asociației Moldova Fruct, Iurie Fală.


Școlile Moldovei: transformări din partea Ministerului Educației

În Moldova, gimnaziile în care în clasele V–IX învață mai puțin de 35 de copii pot fi transformate în școli primare. Iar școlile primare, unde învață mai puțin de 30 de copii, pot fi comasate cu grădinițele. Despre aceasta a declarat ministrul Educației, Dan Perciun, care a menționat că schimbările vor afecta 73 de școli și peste o mie de elevi.


La ce curți visează locuitorii Chișinăului

În Chișinău, începând cu 2026, 380 de curți vor fi reamenajate conform standardelor europene. Pentru acest scop, autoritățile au alocat 1,7 miliarde de lei prin programul «Curtea Europeană», care va acoperi reparația scărilor blocurilor, parcărilor și terenurilor de joacă. NM a decis să întrebe locuitorii capitalei cum ar trebui să arate curtea lor. Care au fost răspunsurile lor, vedeți în reportajul video «Cum ar trebui să arate «Curtea Europeană».


Agenda zilei, 3 decembrie:

  • 09:00 — Conferință de presă a ministrului Infrastructurii, Vladimir Bolea;
  • 09:45 — Conferință de presă a fracțiunii PSRM în Consiliul municipal;
  • 10:00 — Ședința Guvernului;
  • 10:00 — Ședința Consiliului municipal.
mediu.gov.md

Încep lucrările de reparație la barajul Costești-Stânca. Anunțul ministrului Mediului

Lucrările de reparație și modernizare a barajului Costești-Stânca încep. Anunțul a fost făcut de ministrul Mediului Gheorghe Hajder pe 2 decembrie, în timpul unei vizite la Nodul hidrotehnic Costești-Stânca.

Potrivit unui comunicat emis de Ministerul Mediului, lucrările sunt realizate de Administrația Națională „Apele Moldovei” și reprezintă primele intervenții majore din ultimele două decenii. „Acestea vor asigura funcționarea sigură și eficientă a construcției hidrotehnice, care joacă un rol strategic în reglarea debitului râului Prut și în protecția hidrologică a zonei”, a menționat instituția.

Intervențiile includ lucrări de consolidare, modernizarea echipamentelor hidromecanice și reabilitarea mai multor elemente structurale ale barajului. Scopul principal este creșterea siguranței operaționale și menținerea funcționalității optime a nodului hidrotehnic pe termen lung.

D. Umbraso / LRT nuotr/imagine simbol

Unii părinți trebuie să restituie cei 1 000 de lei pentru pregătirea elevilor de școală? Explicațiile Ministerului Educației

Deputatul Blocul „Alternativa” Ion Chicu a anunțat pe 2 decembrie, într-o conferință de presă, că Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) a sesizat unii beneficiari ai indemnizației unice de 1 000 de lei destinate pentru elevii din clasele I-IX că trebuie să restituie banii. Contactat de NM, Ministerul Educației și Cercetării a declarat că plata a fost acordată eronat în cazul a 263 de persoane, iar acum acestea trebuie să o întoarcă. Potrivit instituției, în majoritatea acestor situații, este vorba despre părinți cu elevi în clasele liceale, pentru care plata nu a fost prevăzută.

În ultima perioadă, mai mulți cetățeni ne sesizează în privința somațiilor pe care le primesc de la Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care cetățenii sunt impuși să restituie acele indemnizații, bani care i-au primit în primele două săptămâni ale lunii septembrie pentru copii. (…) De exemplu, avem câteva pe care le-am primit de la cetățenii Republicii Moldova. Scrisori semnate de oficiali de la CNAS. De exemplu, o scrisoare semnată de doamna Tatiana Casapu, șefa Direcției generale gestionarea conturilor, îndemnizațiilor de prestații sociale… Și iată în această scrisoare adresată unui beneficiar este scris clar „Dvs. ați beneficiat de 1 000 de lei, trebuie să-i întoarceți”. Culmea este că i se solicită să întoarcă nu 1 000, dar 2 000 de lei. Eu sper foarte mult că este doar o eroare”, a declarat Ion Chicu.

Deputatul a mai spus că a făcut interpelări la Ministerul Educației și Cercetării și CNAS, cerând informații despre motivul solicitării de restituire a banilor.

NM a solicitat un comentariu cu privire la afirmațiile deputatului de la MEC.

Conform datelor oferite de Casa Națională de Asigurări Sociale, dintre cei peste 300 000 de beneficiari ai indemnizației unice de 1 000 de lei, în cazul a 263 de persoane eligibilitatea a fost stabilită eronat. În majoritatea situațiilor, este vorba despre elevi care studiază în clase liceale, nu în clase gimnaziale, așa cum prevedea hotărârea Guvernulu. În baza prevederilor actuale ale hotărârii, aceste sume trebuie restituite”, a menționat instituția.

Totodată, ministerul a dezmințit afirmația că vreun beneficiar ar trebui să restituie suma dublă.

Amintim că, în septembrie, au fost acordate plăți unice de 1 000 de lei pentru elevii din clasele I-IX-a pentru pregătirea de noul an școlar. Guvernul a alocat, în total, 300 milioane de lei pentru aceste indemnizații.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: