Максим Андреев, NewsMaker

Ignatiev s-a plâns jurnaliștilor ruși: Chișinăul ar putea strica sărbătoarea dedicată celor 30 de ani a „misiunii de pacificare” în Transnistria

Reprezentantul Tiraspolului pentru „relații externe” Vitalii Ignatiev și-a manifestat îngrijorarea față de eventuale acțiuni „distructive” din partea Chișinăului, în contextul împlinirii a 30 de ani de la debutul „misiunii de pacificare” în Transnistria. Într-un interviu pentru RIA Novosti, acesta a mai declarat că autoritățile de la Chișinău ar împiedica rotația militarilor ruși, implicați în „procesul de pacificare” și ar crea „dificultăți nejustificate” în activitatea Comisiei Unificate de Control (CUC). Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a acuzat Tiraspolul că încearcă să discrediteze funcționarea mecanismului de menținere a păcii pe râul Nistru.

În luna iulie se împlinesc 30 de ani de la începutul „operațiunii de pacificare” din regiunea transnistreană. Acordul cu privire la reglementarea pașnică a conflictului armat a fost semnat în data de 21 iulie 1992. Din 29 iulie, în regiune au fost dislocate trupe de menținere a păcii.

„Ne amintim cum, la cea de-a 25-a aniversare, conducerea Moldovei a declarat că este „un jubileu cu lacrimi în ochi”. Tare nu ne-am dori demersuri distructive din partea Moldovei în timpul celebrării a 30 de ani de la începutul operațiunii de pacificare”, a declarat Ignatiev.

Așa-numitul „ministru de externe” de la Tiraspol consideră că numărul „tendințelor negative” s-ar putea amplifica cu această ocazie. Mai mult, acesta a acuzat Chișinăul că ar împiedica rotația militarilor ruși implicați în procesul de pacificare, ar refuza exercițiile comune și ar provoca „dificultăți nejustificate” în activitatea CUC (structură tri-laterală de menținere a păcii).

Reacția Biroului politici de reintegrare

UPDATE (10:50) Într-un răspuns pentru NM, Biroul politici de reintegrare a acuzat Tiraspolul că, intenționat, ar pune în aceeași oală două componente distincte ale prezenței militare ruse în Republica Moldova:

1) contingentul forțelor de menținere a păcii din partea Federației Ruse, aproximativ 400 de militari, prezenți în temeiul Acordului moldo-rus din 21 iulie 1992;

2) trupele Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR), care se află pe teritoriul nostru fără acceptul statului, cu încălcarea prevederilor constituționale cu privire la neutralitate și a angajamentelor internaționale existente.

Cu referire la GOTR, poziția autorităților de la Chișinău este clară, univocă și neschimbată: aceste forțe trebuie retrase necondiționat, de aceea nu poate fi vorba de „rotația” militarilor care fac parte din GOTR. În ceea ce privește funcționarea mecanismului de menținere a păcii pe râul Nistru, instituit prin Acordul din 21 iulie 1992, anume Tiraspolul încearcă să îl discrediteze, prin poziția sa distructivă și acțiunile provocatoare pe care le întreprind structurile neconstituționale pe parcursul ultimilor 30 de ani. Posturi instalate abuziv, blocuri de beton pe drumurile publice, prezența ilegală așa-zișilor „grăniceri” și altor oameni înarmați, supunerea cetățenilor unor controale ilegale la intrarea/ieșirea din regiunea transnistreană – toate aceste acțiuni creează impedimente reale în calea liberei circulații a persoanelor și mărfurilor în Zona de Securitate și contravin actului care stă la baza mecanismului de menținere a păcii pe râul Nistru –  Acordul din 21 iulie 1992”.

Biroul politici de reintegrare

 

***

Amintim că, potrivit Moscovei, în stânga Nistrului se află 402 militari ruși pentru menținerea păcii în regiune. Acestora li se adaugă 492 de militari regionali și 355 dislocați la inițiativa Chișinăului și 10 observatori militari ai Ucrainei. În total, în Transnistria sunt 15 puncte de control.

Anterior, președintele Republicii Moldova Maia Sandu a amintit că există un acord din 1992 cu privire la misiunea forțelor de menținere a păcii dintre Rusia și Moldova. Cu toate acestea, șefa statului consideră că este timpul să schimbe formatul misiunii.

„Deoarece nu există pericolul unei acțiuni militare pentru o lungă perioadă de timp, această misiune ar trebui să fie civilizată sub auspiciile OSCE. Aceasta este poziția Moldovei, pe care o subliniez ”, a precizat Sandu.

Totodată, președintele Republicii Moldova Maia Sandu a făcut apeluri publice în repetate rânduri către Federația Rusă, cu scopul de a-și retrage trupele și munițiile din stânga Nistrului.

În data de 16 martie 2022, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a adoptat amendamentul nr. 6 privind recunoașterea Transnistriei drept „zonă ocupată de Federația Rusă”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Sandu, despre planul economic pentru reintegrarea regiunii transnistrene: „Oamenii trebuie să înțeleagă că e în interesul lor”

Autoritățile au elaborat un plan economic pentru reintegrarea regiunii transnistrene. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu în cadrul unei emisiuni la postul public Moldova 1. Potrivit șefei statului, reintegrarea trebuie să se producă treptat, pe domenii precum cel bancar și social, iar cetățenii din stânga Nistrului trebuie să vadă că standardele de viață de pe malul drept sunt mai bune.

Trebuie să găsim o soluție prin care armata rusă să plece de pe teritoriul nostru în mod pașnic. Aceasta este cea mai complicată problemă. Acolo trebuie să facem în așa fel încât oamenii să înțeleagă că este în interesul lor să se întâmple reintegrarea, să vadă că standardele de viață pe malul drept sunt mai bune — și ele sunt deja mai bune — și că noi le putem oferi o viață mult mai bună decât cea de sub acest regim”, a subliniat președinta.

Șefa statului a precizat că reintegrarea trebuie să se producă treptat, pe diverse domenii – de la cel bancar și social până la alte sectoare cheie.

Totodată, președinta a atras atenția că reintegrarea va presupune costuri economice mari, pe care bugetul național nu le poate acoperi singur. „Avem nevoie și de sprijinul substanțial al partenerilor noștri pentru costurile economice ale reintegrării, pentru că acestea sunt mari. Bugetul Republicii Moldova, de unul singur, nu are cum să facă față. E nevoie de un sprijin consistent și noi am început deja aceste discuții. Nu am avansat prea mult pentru că, atât timp cât acolo stau trupele ruse, subiectul nu este unul urgent. Dar noi discutăm această temă încă din 2023, de când am elaborat planul de reintegrare. De atunci discutăm de unde vor veni banii pentru a acoperi aceste costuri”, a conchis Maia Sandu.

Totuși, Sandu a menționat că principala provocare în procesul de reintegrare este prezența trupelor ruse în regiune și trebuie să existe și o presiune asupra Rusiei în privința retragerii acestora.

În prezent, în regiunea transnistreană se află aproximativ 1.500 de soldați care poartă însemnele Federației Ruse. Majoritatea sunt însă localnici înrolați sub comanda administrației nerecunoscute, instaurată în urma conflictului înghețat de acum 33 de ani. Chișinăul a cerut în repetate rânduri retragerea contigentului militar rus – solicitare ignorată de Moscova de fiecare dată.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: