Максим Андреев, NewsMaker

Ignatiev s-a plâns jurnaliștilor ruși: Chișinăul ar putea strica sărbătoarea dedicată celor 30 de ani a „misiunii de pacificare” în Transnistria

Reprezentantul Tiraspolului pentru „relații externe” Vitalii Ignatiev și-a manifestat îngrijorarea față de eventuale acțiuni „distructive” din partea Chișinăului, în contextul împlinirii a 30 de ani de la debutul „misiunii de pacificare” în Transnistria. Într-un interviu pentru RIA Novosti, acesta a mai declarat că autoritățile de la Chișinău ar împiedica rotația militarilor ruși, implicați în „procesul de pacificare” și ar crea „dificultăți nejustificate” în activitatea Comisiei Unificate de Control (CUC). Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a acuzat Tiraspolul că încearcă să discrediteze funcționarea mecanismului de menținere a păcii pe râul Nistru.

În luna iulie se împlinesc 30 de ani de la începutul „operațiunii de pacificare” din regiunea transnistreană. Acordul cu privire la reglementarea pașnică a conflictului armat a fost semnat în data de 21 iulie 1992. Din 29 iulie, în regiune au fost dislocate trupe de menținere a păcii.

„Ne amintim cum, la cea de-a 25-a aniversare, conducerea Moldovei a declarat că este „un jubileu cu lacrimi în ochi”. Tare nu ne-am dori demersuri distructive din partea Moldovei în timpul celebrării a 30 de ani de la începutul operațiunii de pacificare”, a declarat Ignatiev.

Așa-numitul „ministru de externe” de la Tiraspol consideră că numărul „tendințelor negative” s-ar putea amplifica cu această ocazie. Mai mult, acesta a acuzat Chișinăul că ar împiedica rotația militarilor ruși implicați în procesul de pacificare, ar refuza exercițiile comune și ar provoca „dificultăți nejustificate” în activitatea CUC (structură tri-laterală de menținere a păcii).

Reacția Biroului politici de reintegrare

UPDATE (10:50) Într-un răspuns pentru NM, Biroul politici de reintegrare a acuzat Tiraspolul că, intenționat, ar pune în aceeași oală două componente distincte ale prezenței militare ruse în Republica Moldova:

1) contingentul forțelor de menținere a păcii din partea Federației Ruse, aproximativ 400 de militari, prezenți în temeiul Acordului moldo-rus din 21 iulie 1992;

2) trupele Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR), care se află pe teritoriul nostru fără acceptul statului, cu încălcarea prevederilor constituționale cu privire la neutralitate și a angajamentelor internaționale existente.

Cu referire la GOTR, poziția autorităților de la Chișinău este clară, univocă și neschimbată: aceste forțe trebuie retrase necondiționat, de aceea nu poate fi vorba de „rotația” militarilor care fac parte din GOTR. În ceea ce privește funcționarea mecanismului de menținere a păcii pe râul Nistru, instituit prin Acordul din 21 iulie 1992, anume Tiraspolul încearcă să îl discrediteze, prin poziția sa distructivă și acțiunile provocatoare pe care le întreprind structurile neconstituționale pe parcursul ultimilor 30 de ani. Posturi instalate abuziv, blocuri de beton pe drumurile publice, prezența ilegală așa-zișilor „grăniceri” și altor oameni înarmați, supunerea cetățenilor unor controale ilegale la intrarea/ieșirea din regiunea transnistreană – toate aceste acțiuni creează impedimente reale în calea liberei circulații a persoanelor și mărfurilor în Zona de Securitate și contravin actului care stă la baza mecanismului de menținere a păcii pe râul Nistru –  Acordul din 21 iulie 1992”.

Biroul politici de reintegrare

 

***

Amintim că, potrivit Moscovei, în stânga Nistrului se află 402 militari ruși pentru menținerea păcii în regiune. Acestora li se adaugă 492 de militari regionali și 355 dislocați la inițiativa Chișinăului și 10 observatori militari ai Ucrainei. În total, în Transnistria sunt 15 puncte de control.

Anterior, președintele Republicii Moldova Maia Sandu a amintit că există un acord din 1992 cu privire la misiunea forțelor de menținere a păcii dintre Rusia și Moldova. Cu toate acestea, șefa statului consideră că este timpul să schimbe formatul misiunii.

„Deoarece nu există pericolul unei acțiuni militare pentru o lungă perioadă de timp, această misiune ar trebui să fie civilizată sub auspiciile OSCE. Aceasta este poziția Moldovei, pe care o subliniez ”, a precizat Sandu.

Totodată, președintele Republicii Moldova Maia Sandu a făcut apeluri publice în repetate rânduri către Federația Rusă, cu scopul de a-și retrage trupele și munițiile din stânga Nistrului.

În data de 16 martie 2022, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a adoptat amendamentul nr. 6 privind recunoașterea Transnistriei drept „zonă ocupată de Federația Rusă”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Dobândirea cetățeniei R. Moldova: solicitanții vor fi obligați să cunoască româna și prevederile Constituției

Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul noii legi cu privire la cetățenia Republicii Moldova. Printre prevederile proiectului se numără obligativitatea cunoașterii limbii române și Constituției țării pentru a putea dobândi cetățenia moldovenească. Inițiativa legislativă a fost susținută de 54 de deputați.

Potrivit inițiativei legislative, cetățenia Republicii Moldova va putea fi dobândită prin naștere, recunoaștere, adopție, tutelă și curatelă, redobândire, naturalizare. Proiectul unifică procedurile de dobândire a cetățeniei, care are drept scop asigurarea egalității pentru toți solicitanții, eliminând discriminările sau favorizările pe baza categoriei de persoane. O altă prevedere ține de delimitarea clară a categoriilor de aplicanți pentru cetățenie în funcție de vârsta acestora.

Printre noutățile proiectului se numără introducerea condiției de a cunoaște limba română și prevederile Constituției pentru persoanele care intenționează să dobândească cetățenia țării noastre. De asemenea, proiectul prevede aplicarea unor măsuri împotriva fraudelor și corupției, prin adoptarea unor norme stricte de acceptare a documentelor și verificare riguroasă a acestora, pentru a preveni fraudarea procesului de acordare a cetățeniei și pentru a proteja securitatea națională. Potrivit autorilor inițiativei, în ultimii ani, au fost identificate și contracarate circa 100 de tentative de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin fraudă, în baza documentelor de proveniență necunoscută sau falsificate. Prin urmare, instituțiile guvernamentale vor avea responsabilitatea de a verifica mai riguros documentele prezentate de solicitant, precum și alte informații necesare pentru a determina eligibilitatea acestuia pentru cetățenie. Se va verifica istoricul de călătorii internaționale, pentru a se asigura că nu a avut interdicția de a intra sau rămâne în alte țări, antecedentele financiare, starea de sănătate, istoricul familial, integritatea solicitantului.

Documentul delimitează cazurile de respingere a cererilor de dobândire și a celor de refuz în acordare. Respingerea este orientată către aspectele tehnice, iar refuzul se face în cazul în care persoana nu întrunește criteriile legale pentru obținerea cetățeniei. Autorii proiectului propun introducerea unor noi prevederi ce se referă la refuzul acordării cetățeniei persoanelor împotriva cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale. Depunerea cererii pentru obținerea cetățeniei se va face personal de către solicitant, iar posibilitatea depunerii cererilor de cetățenie prin intermediari, prin procură, va fi exclusă pentru a reduce riscul de corupție și influențe externe.

Proiectul conține și prevederi privind excluderea incertitudinii cu referire la categoriile de străini care sunt în drept să depună cerere pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin naturalizare, precum și la calcularea perioadei de ședere legală și/sau domiciliere pe teritoriul țării de către solicitanții de cetățenie.

Autorii proiectului menționează că revizuirea legii este necesară ca urmare a unor procese precum migrația masivă a populației, fenomenul cetățeniei multiple, nevoilor de a proteja drepturile diasporei, problemelor de securitate legate de acordarea frauduloasă a cetățeniei, integrarea europeană și racordarea legislației naționale la standardele UE.

Documentul, elaborat de un grup de deputați PAS, urmează a fi examinat de Parlament în lectura a doua.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: