NM a intrat în posesia sentinței pe care Judecătoria Buiucani a pronunțat-o în luna iunie 2017 pe numele lui Ilan Șor. În sentință se explică de ce judecătorul Andrei Niculcea a recalificat acuzația lui Șor și l-a condamnat la șapte ani și jumătate privațiune de libertate. Menționăm că sentința lui Șor așa și nu a fost publicată, din cauza că dosarul încă este examinat la Curtea de Apel Cahul, iar până nu demult, procesul se desfășura cu ușile închise.
Poziția acuzației
Andrei Băieșu, procuror al Procuraturii Anticorupție (a demisionat de la procuratură, iar în luna ianuarie 2020, pe numele său a fost deschis un dosar penal pentru intervenția în investigația furtului miliardului), a cerut în instanță ca Ilan Șor să fie condamnat la 19 ani privațiune de libertate pentru escrocherie în proporții deosebit de mari (art. 190, p. 5 CP RM) și spălare de bani în proporții deosebit de mari (art. 243, p. 3 b CP RM), cu privarea dreptului de a ocupa funcții în sectorul bancar pe o perioadă de 5 ani.
Potrivit anchetei, pe când era membru al Consiliului de administrație al Băncii de Economii, Ilan Șor a sustras bani din bancă prin intermediul companiilor fictive „Caritas Grup”, „Provolirom”, „Dracard” și „Voximar”, pe care tot el le-a înființat.
Ancheta menționează că Șor a abuzat de încrederea persoanelor responsabile de verificarea documentelor de creditare la Banca de Economii și, fiind în complicitate cu alți colaboratori ai băncii, a sustras de aici mijloace financiare, prejudiciind instituția bancară cu 5 291 708 829, 71 lei. Banii obținuți de companiile lui Șor au fost transferați pe conturile companiilor nerezidente, prin numeroase tranzacții.
În acuzație este vizată, printre altele, și compania nerezidentă „Hezburg LLP”, pe contul căreia Șor a transferat banii sustrași din băncile moldovenești. Țineți minte această denumire.
Procuratura a mai cerut recuperarea sumei de 5 291 708 829, 71 lei de la Șor în favoarea Băncii de Economii și oblingarea acestuia să plătească 42 483 de lei cheltuieli de judecată.
Poziția lui Șor
Avocații lui Ilan Șor, Iulian Balan și Denis Ulanov (în prezent, deputat al fracțiunii Partidului „Șor”), au cerut în instanță recalificarea acuzației înaintate împotriva lui Șor și înlocuirea „escrocheriei în proporții deosebit de mari” în „cauzare de daune materiale în proporții deosebit de mari prin înșelăciune sau abuz de încredere, dacă fapta nu constituie o însușire” (Art. 196 p. 4 CP RM).
Menționăm că pentru escrocherie în proporții deosebit de mari se prevede pedeapsă sub formă de privațiune de libertate pe un termen de la 8 până la 15 ani, iar pentru „cauzare de daune materiale” se prevede amendă de la 1000 până la 2000 de unități convenționale sau privațiune de libertate pe un termen de până la 3 ani.
Avocații au mai cerut ca Șor să fie achitat în cazul despre spălarea de bani, considerând că acțiunile sale nu întrunesc componența de infracțiune și să fie scutit de responsabilitatea pentru „provocarea de daune materiale”, aplicând prevederea legii cu privire la amnistie cu ocazia a 25 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova.
La fel, avocații lui Șor au solicitat să fie anulate toate măsurile asigurătorii care au fost aplicate în raport cu proprietatea clientului lor.
Avocații lui Șor au atras atenția instanței asupra faptului că acuzația are un „caracter formal și abstract”. „Acuzația neglijează faptul că beneficiari ai mijloacelor financiare din Banca de Economii au fost Vladimir Filat și Veaceslav Platon”, susține apărarea citată în sentință.
La fel, avocații lui Șor au menționat că în autodenunțul din 2015 și în timpul audierilor ca martor în cazul lui Filat, precum și la două audieri din 2016, în care a avut statut de învinuit, Șor a declarat că „i-a acordat credite lui Filat” fiind presat și intimidat.
„Ilan Șor nu știa cum poate să satisfacă cererea lui Filat și să-i transmită 180 de mii de dolari. Atunci Filat s-a adresat către Veaceslav Platon, care a elaborat schema de sustragere a banilor din Banca de Economii”, se spune în poziția apărării.
Șor afirma în instanță că nu este vinovat de escrocherie și spălare de bani, iar unicul său scop a fost obținerea unor „bunuri patrimoniale” pentru Banca de Economii.
La fel, el a declarat că dacă în cazul cu Filat a luat credite aflându-se sub presiune, în cazul cu Platon, acesta din urmă l-a indus în eroare.
Administratorul special al Băncii de Economii a venit cu declarații în instanță, în cazul lui Șor. Acesta a vorbit despre încălcările care s-au admis în procesul de acordare a creditelor pentru companiile lui Șor. Astfel, potrivit martorului, gajurile cu care au fost garantate creditele acordate companiilor lui Șor erau fictive. Băncile din Federația Rusă (denumirile acestora sunt menționate în dosar) nu au confirmat depozitele de garanție eliberate băncilor din Moldova. Iar tranzacțiile de acordare a creditelor de la Banca Socială erau fictive. El a povestit și despre cesiunea datoriei companiilor lui Șor de către compania „Fortuna United LP” (țineți minte și această denumire).
Martorul a mai declarat că angajații de la Banca Socială au recunoscut că au manipulat sistemul informațional al băncii pentru a înregistra aceste credite.
În instanță, Ilan Șor a numit alogice și neîntemeiate declarațiile martorului și a menționat că mărturiile sale au fost respinse de alți martori, care au confirmat că firmele lui Șor au returnat creditele luate de la Banca de Economii.
Șor a făcut referire și la mărturiile unui colaborator al Băncii Naționale care a declarat că suma prejudiciului constituie 2,6 miliarde de lei.
Ce a decis judecătorul
Judecătorul Andrei Niculcea a acceptat să recalifice acuzația înaintată lui Ilan Șor. El a motivat acest lucru prin faptul că acuzația nu a demonstrat că Șor intenționa să sustragă banii din Banca de Economii, iar în timpul procesului s-a constatat că acuzatul intenționa să folosească temporar aceste resurse pentru a obține „beneficii patrimoniale”.
„Șor intenționa să ramburseze creditele de la Banca de Economii, acest lucru îl confirmă declarațiile martorilor”, se menționează în motivarea hotărârii judecătorești.
Niculcea a mai hotărât că „acuzația nu a oferit instanței dovezi convingătoare ale fraudelor comise de Șor, în timp ce partea apărării a oferit suficiente dovezi contrare”.
Instanța a mai stabilit că firmele lui Șor au rambursat creditele în valoare de 2 575 769 144 de lei, iar în dosar nu sunt dovezi că banii din bancă au ajuns la dispoziția lui Șor.
Niculcea a găsit totuși în acțiunile lui Șor „cauzarea prejudiciilor materiale” în proporții deosbeit de mari. Magistratul a mai considerat că dovezile vinovăției lui Șor în spălarea de bani în proporții deosebit de mari sunt suficiente și a respins cererea avocaților de a-l achita pe Șor prin aplicarea prevederilor legii cu privire la amnistie.
Instanța a mai stabilit că, deși Banca de Economii a cerut inițierea procedurii civile și recuperarea prejudiciului de 5 291 708 829, 71 lei de la Șor, suma reală a prejudiciului este mai mică.
În legătură cu aceasta, Niculcea a acceptat acțiunea civilă a Băncii de Economii, dar pentru a nu tărăgăna procesul lui Șor, a decis că demersul băncii ar trebui să fie examinat separat, într-un proces civil.
Niculcea a considerat că acesta este un caz excepțional. La fel, în sentință se mai spune că instanța nu poate anula măsurile asigurătorii aplicate în raport cu proprietatea lui Șor, pentru că acestea nu au fost aplicate. Niculcea a atribuit statului cheltuielile pentru judecată, iar sentința lui Ilan Șor trebuie să fie executată după ce va intra în vigoare, adică după ce Curtea de Apel se va expune în acest caz.
Ce nu e în regulă?
NM a scris anterior în articolul «Яхты, самолеты, отели. Как сотни тысяч евро из банков Шора утекли на Мальдивы и в Ниццу» („Iahturi, avioane, hoteluri. Cum au ajuns sute de mii de euro din băncile lui Șor în Maldive și în Nice”, că banii din compania „Hezburg LLP” erau cheltuiți pentru necesitățile personale ale lui Ilan Șor. Acest lucru îl confirmă extrasele de cont, care sunt la dispoziția Procuraturii Anticorupție și a NM.
Menționăm că răspunzând la întrebarea procurorului în cadrul audierilor cu ușile închise organizate în dosarul ex-deputatului Chiril Lucinschi, primarul de Orhei Ilan Șor a confirmat faptul că firma „Hezburg LLP” „îi aparținea lui și era administrată de el” și că el este beneficiarul acestei companii.
În anul 2014, compania „Hezburg LLP” a transferat sute de mii de dolari și euro pentru închirierea avioanelor private, iahturilor, automobilelor și hotelurilor din Nice și din Maldive. Geografia plăților coincide cu destinațiile de vacanță ale membrilor familiei lui Șor. Astfel, în lunile iulie-august 2014, „Hezburg LLP” a plătit 330 000 de euro agenției imobiliare „Nicolas Pisani”. Această agenție oferă în chirie imobile în Nice și în Beaulieu-sur-Mer, unde, în luna august 2014, Ilan Șor a avut o vacanță cu soția sa Jasmin. Fotografiile ei de pe rețelele sociale demonstrează acest lucru.
Pentru rezervarea unei vacanțe în Maldive, la pensiunea Four Seasons Resort Maldives at Landaa Giraavaru, în luna noiembrie 2014, firma lui Ilan Șor a plătit 150 000 de dolari, iar pentru vacanța din Dubai, în noiembrie-decembrie 2014, a transferat 119 447 de dolari. Jasmin și Ilan Șor au avut o vacanță în Maldive în luna mai 2014.
În textul sentinței lui Șor nu este menționat niciodată numele lui Vladimir Plahotniuc. În același timp, conform înscrisurilor, la 22 iulie și la 17 octombrie 2014, „Hezburg LLP” a transferat 61 667 de dolari lui Valentin Gurvits, avocat din SUA. În anunțul publicitar al lui Gurvits este indicat faptul că acesta oferă asistență în înregistrarea corporațiilor și a societăților cu răspundere limitată ș.a.
Gurvits este cunoscut ca avocat american al lui Vladimir Plahotniuc. Așa l-a prezentat Plahotniuc în anul 2012, când Gurvits a venit la Chișinău, la o conferință de presă. Atunci, împreună cu alți doi avocați – Vitalie Nagacevschi și Giorgos Trillidis din Cipru – Gurvits a declarat că, investigațiile efectuate au demonstrat că Plahotniuc, care pe atunci era prim-vicepreședinte al parlamentului, nu este sub urmărirea Interpol și pe numele său nu sunt deschise niciun fel de dosare nici în Anglia, nici în Cipru.
La fel, la 13 noiembrie 2014, „Hezburg LLP” a plătit 20 000 de euro companiei italiene „JS BACH STUDIO RECORDING” pentru „alegerea evenimentului”. Acesta este un studio de înregistrări care lucrează cu interpretul italian Toto Cutugno.
Toto Cutugno a susținut un concert la Palatul Național din Chișinău, la 18 octombrie 2014. Partenerul principal al concertului a fost Canal 3, care face parte din holdingul media al lui Vladimir Plahotniuc. Cutugno a mai avut un concert la 26 noiembrie, organizat de Partidul Democrat în centrul Chișinăului. Acesta a fost mediatizat de Publika TV care, la fel, intră în componența holdingului media al lui Plahotniuc.
Administratorul special al Băncii de Economii a vorbit în instanță despre cesiunea datoriei firmei lui Șor de către compania nerezidentă „Fortuna LLP”. NM a scris mai devreme, în articolul «Колесо Fortuna. Платон рассказал, как миллиард из трех молдавских банков попал к Плахотнюку» („Roata Fortuna. Platon a povestit, cum miliardul din cele trei bănci moldovenești a ajuns la Plahotniuc”), că Platon și avocații săi susțin că banii din băncile din Moldova au ajuns pe conturile lui Vladimir Plahotniuc. Potrivit afirmațiilor lor, în pofida documentelor care confirmă această informație, nici procurorii, nici Centrul Național Anticorupție (CNA) nu observă respectiva informație.
Reamintim că în primul raport al agenției americane Kroll, căreia autoritățile Moldovei i-au încredințat investigația furtului miliardului de dolari (aproximativ 14 miliarde de lei, la acel moment) din cele trei bănci moldovenești, este indicat faptul că în luna noiembrie 2014, toată datoria pentru creditele la Banca de Economii (BEM) a fost rambursată înainte de termen. Cea mai mare parte a acestor mijloace a fost transferată la Banca Socială. Din acești bani, Banca Socială a acordat împrumuturi în sumă totală de 13,7 miliarde de lei către cinci companii din „grupul Șor”. La 26 noiembrie 2014, „Fortuna United LP” a achiziționat datoriile acestor companii la valoarea contabilă.
Firma „Fortuna United LP” a fost fondată de compania „Brixton Ventures Limited” (în persoana lui Remigijus Mikalauskas) și compania „Trafford United Limited” (în persoana Viktorija Zirnelyte). Fondatorii [Fortuna United] a fost reprezentată de compania „Royston Business Consultancy LTD”. Reprezentantul acesteia a fost Remigijus Mikalauskas. Directorul companiei era Viktorija Zirnelyte.
În anul 2015, Zirnelyte a comunicat reporterului NM că este directorul companiei „Trafford United Limited” și a confirmat că lucrează cu un client din Moldova. La fel, potrivit unor informații din surse deschise, Zirnelyte este directorul companiei „Maxpower Invest Limited”.
În luna octombrie 2011, Viktorija Zirnelyte a semnat un document în care este indicat faptul că beneficiarul companiei „Maxpower Invest Limited” este Vladimir Plahotniuc, cetățean al României.
Remigijus Mikalauskas, colegul lui Viktorija Zirnelyte, este și directorul companiei „Novland LTD”, care este înregistrată pe aceeași adresă juridică, ca și compania „Fortuna United LP”. Aceste informații sunt accesibile în surse deschise.
Iar firma „Maxpower Invest Limited” este înregistrată pe aceeași adresă juridică ca și compania „Manitoba Management LTD”, al cărei director a fost, până în anul 2016, Marios Papantoniou.
Din luna mai 2016, director al „Manitoba Management LTD” este businessmanul Ivan Shiman din Ucraina.
Papantoniou este și directorul companiei „Westburn Enterprises Ltd”. Un grup de jurnaliști de investigație de la OCCRP (Proiectul de relatări despre criminalitatea organizată și corupție) a scris că „Westburn Enterprises Ltd.”, condusă de Papantoniou, a fost vizată nu doar în furtul miliardului din băncile moldovenești, dar și în schema de spălare de bani, cunoscută că „Laundromat”. Această companie a fost fondată în luna martie 2004, în Scoția, de către autoritatea locală de înregistrări „Axiano Company Secretaries Ltd”,.
Din documentele obținute de la OCCRP reiese că Papantoniou a mai reprezentat, la Moldindconbank, un proprietar fictiv al contului de la „Westburn Enterprises Ltd.”: numele său este Maurice Walters. Acesta este unul dintre conducătorii „Axiano Company Secretaries Ltd.” și directorul a încă 116 firme deschise de autoritatea britanică.
Menționăm că, potrivit procuraturii din Moldova, în spatele companiei „Westburn Enterprises Ltd” era Veaceslav Platon.
Între timp, unul dintre acționarii „Westburn Enterprises Limited” era compania „Axiano Company Secretaries Limited” (conform raportului de activitate „Axiano” pentru anul 2014).
Compania „Axiano” și Marios Papantoniou reprezentau și interesele companiei „Wester Alliance” care, în anul 2014, a cumpărat 100% din acțiunile companiei „Air Classica”.
„Axiano” este și reprezentantul companiei „Skywings Alliance LLP”. Jurnaliștii de la RISE Moldova au scris în articolul de investigație „Călătoriile secrete ale lui Dodon cu avionul lui Plahotniuc” că în anul 2004, „Skywings Alliance” a devenit proprietara companiei „Nobil Air SRL”, care era reprezentată în Moldova de Vladimir Plahotniuc. În anul 2010, noul proprietar al „Nobil Art” a devenit firma „OTIV Prime Services BV” din Țările de Jos. Atunci, aceasta era reprezentată prin procură de fostul președinte al parlamentului Moldovei, Andrian Candu. „Peste trei ani, firma olandeză, deja cu noul reprezentant, Cezara Salinschi (partenerul de afaceri al lui Plahotniuc), a vândut acțiunile „Nobil Air” firmei „Air Classica SRL”. În anul 2015, „Nobil Air SRL” a fost redenumită oficial în „Classica Air SRL”, a scris RISE în articolul de investigație.
Companiei „ Axiano Company Secretaries Limited” îi mai aparținea firma „Financial Investments Corporation Limited”. În luna noiembrie 2004, „ Axiano Company Secretaries Limited” a semnat o declarație de încredere în care se confirmă că beneficiarul companiei „Financial Investments Corporation Limited” este Vladimir Plahotniuc (compania „Financial Investments Corporation Limited” a fost lichidată în anul 2012).
Reamintim că procurorul general Alexandru Stoianoglo a declarat, în cadrul unei conferințe de presă din luna februarie 2020, că încă în anul 2016, Procuratura Anticorupție deținea o informație despre faptul că liderul de atunci al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc este implicat în furtul miliardului. Cu toate acestea, Plahotniuc nu a fost audiat niciodată.
Procurorul general a menționat atunci că investigația cazului despre furtul miliardului a fost foarte dificilă din cauza că Plahotniuc „a fost apărat”, iar în vara anului 2019 „i-au permis să părăsească nestingherit țara”.
