NM

Ilan Șor revine pe micile ecrane înaintea alegerilor locale. „Pervîi Canal”, înlocuit cu o nouă platformă TV

Contentul postului TV rusesc „Pervîi Canal”, care a fost retransmis anterior de Primul în Moldova, post TV controlat de Ilan Șor, a apărut acum la ITV. Acest post s-a ales cu un nou proprietar, după ce autoritățile au suspendat temporar difuzarea postului Primul în Moldova.

Din 24 august, pe pagina de Facebook a postului ITV au început să fie publicate știrile postului Primul în Moldova, care, după ce i-a fost  suspendată licența, emite doar online. Iar din 4 septembrie, ITV a început să difuzeze emisiuni de divertisment, inclusiv cele ale postului rusesc „Pervîi Canal”, care anterior erau difuzate de Primul în Moldova.

De asemenea, la ITV au apărut și emisiuni de autor, difuzate anterior la Primul în Moldova: a producătorului postului Ludmila Belcencova și a lui Corneliu Ciurea.

Potrivit unor surse ale NM, care cunosc situația, produsele ITV și buletinele de știri sunt înregistrate într-un studio situat în clădirea General Media Group (GMG), deținută de fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc. Anterior, în această clădire s-au mutat redacțiile posturilor TV controlate de omul de afaceri anunțat în căutare Ilan Șor (inclusiv Primul în Moldova).

Directorul general al postului ITV, Natalia Poleacova, a menționat într-un interviu acordat NM că postul de televiziune Primul în Moldova nu mai există. „Știrile sunt produsul nostru, adică ale postului  ITV”, a spus Poleacova.

Totodată, aceasta nu a confirmat, dar nici nu a infirmat informația precum că produsul este creat în clădirea GMG. „Avem o mulțime de proiecte care sunt filmate în locații diferite. Proiectul poate fi filmat în orice locație, dar asta nu înseamnă că aceasta este adresa oficială a ITV. Avem studiouri pe care le luăm cu chirie”, a spus Poleacova, adăugând că știrile sunt realizate inclusiv în clădirea oficială a ITV, situată pe strada Alba Iulia.

La întrebarea NM dacă ITV deține drepturi asupra emisiunilor de la „Pervîi Canal”, Poleacova a răspuns că conținutul este produs nu de „Pervîi Canal”, ci de studiouri de producție și poate fi achiziționat de orice post de televiziune rusesc sau moldovenesc.

Întrebată de NM despre apariția în emisie a emisiunilor lui Corneliu Ciurea și a Ludmilei Belcencova, Natalia Poleacova a precizat că acestea sunt emisiuni de autor și realizatorii acestora au dreptul de a decide unde să-și plaseze conținutul.

Corneliu Ciurea a spus pentru NM că difuzarea emisiunii sale la ITV s-a decis pentru că Primul în Moldova nu avea acces la telespectatori. Ciurea a confirmat că emisiunea sa este filmată într-un studio situat în clădirea GMG.

La întrebarea NM dacă este adevărat că același investitor se află în spatele ITV și a postului Primul în Moldova, acesta a răspuns: „Nu știu. Cred că nu”.

Producătorul general al postului Primul în Moldova, Ludmila Belcencova, nu a răspuns la apelurile NM.

Anterior, Consiliul Audiovizualului (CA) a amendat postul ITV cu 7.000 de lei pentru faptul că pe 30 iunie a fost schimbat proprietarul postului. După cum reiese din registrul CA, postul era deținut de Natalia Poleacova – 49% și Ivan Vuicu (potrivit datelor din 15 iunie). Acum proprietarul postului TV este o anume Ecaterina Hromi-Julien.

În Moldova există un antrenor de fitness cu același nume și prenume. NM i-a scris un mesaj pe Facebook în care a cerut un comentariu în acest sens. Dar până la ora publicării materialului, ea nu ne-a oferit niciun răspuns.

Natalia Poleacova a explicat pentru NM că orice companie are dreptul să-și schimbe fondatorii.

Președinta CA, Liliana Vițu, a precizat pentru NM, comentând situația, că după schimbarea proprietarului, CA monitorizează, de obicei, posturile TV. „În baza experienței anterioare, pot spune că atunci când există o schimbare a conceptului postului TV sau schimbarea proprietarului, după un timp efectuăm un control. Dacă va exista un astfel de control în legătură cu ITV va deveni clar la una dintre următoarele ședințe ale CA”, a spus Vițu.

Primul în Moldova a difuzat conținutul postului rusesc „Pervîi Canal”. La finele anului trecut, Comisia pentru Situații Excepționale a suspendat activitatea postului TV Primul în Moldova și a altor cinci posturi TV (TV6, Orhei TV, Accent TV, NTV Moldova și RTR Moldova.) până la anularea stării de urgență din țară. Autoritățile și-au argumentat decizia prin faptul că posturile TV „ au relatat tendențios și manipulativ evenimentele din țară și războiul din Ucraina” și prin dorința de a „proteja cetățenii și țara” în situația unui războiului informațional.

Acum Primul în Moldova emite doar online. Conținutul a încă două posturi TV suspendate temporar – TV6 și Orhei TV – a început să fie difuzat în acest an de Orizont TV.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: