În Moldova este marcată Ziua portului popular. Maia Sandu: „Tot mai mulți poartă cu drag această bogăție”

Anual, în ultima zi de duminică a lunii iunie, în Republica Moldova este marcată Ziua Națională a Portului Popular. Cu această ocazie, la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chișinău are loc o expoziție cu piese din patrimoniul instituției. Între timp, președinta Maia Sandu a scris pe o rețea de socializare că aceste straie reprezintă unul dintre principalele elemente ale identității noastre ca neam. „Mă bucur să văd cum, în ultimii ani, tot mai mulți dintre noi poartă cu drag și promovează cu mândrie această bogăție”, a menționat șefa statului. 

Pe 30 iunie, cu ocazia Zilei Naționale a Portului Popular, președinta Maia Sandu a scris pe o rețea de socializare că „aceste straie transmit bunătatea și înțelepciunea înaintașilor noștri și reprezintă unul dintre principalele elemente ale identității noastre ca neam”.

„Mă bucur să văd cum, în ultimii ani, tot mai mulți dintre noi poartă cu drag și promovează cu mândrie această bogăție pe care am moștenit-o”, a adăugat Sandu.

Potrivit Ministerului Culturii, duminică, la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală are loc o expoziție cu subiectul „Perpetuarea portului tradițional în creațiile meșterilor populari”. Expoziția cuprinde piese din patrimoniul muzeului. Totodată, a adăugat Ministerul, muzeul va lansa un concurs pentru cea mai veche cămașă purtată de vizitatori în cadrul evenimentului și cel mai frumos cuplu îmbrăcat în port tradițional. Sărbătoarea va fi însoțită de un program artistic, cu evoluarea interpretelor de muzică populară Ioana Căpraru, Suzana Popescu, ansamblul folcloric „Cimbrișor”, ansamblul etnofolcloric „Romanița” și interpreții Mihaela Rastrașanu și Nicolae Ciobănică.

Amintim, în decembrie 2022, „cămașa cu altiță” a fost inclusă în patrimoniul cultural imaterial UNESCO. Decizia a fost luată la cea de-a 17-a sesiune a Comitetului Interguvernamental al UNESCO. Comitetul a decis înscrierea elementului „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova” pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Am plecat, adio”: regizorul și scenaristul Mircea Chistruga s-a stins din viață

Mircea Chistruga, regizor, scenarist, personalitate marcantă a cinematografiei naționale, s-a stins din viață. „Am plecat, adio” — sunt cuvintele care au apărut astăzi pe profilul maestrului, iar Uniunea Cineaștilor din Republica Moldova a confirmat trecerea lui la cele veșnice.

Născut la 6 februarie 1948, în comuna Sculeni, raionul Ungheni, Mircea Chistruga a absolvit Facultatea de Regie Film Documentar a celebrului VGIK din Moscova, clasa maestrului Roman Karmen (1971).

Potrivit Ministerului Culturii, timp de un sfert de veac, și-a dedicat viața creației cinematografice la studioul Moldova-Film, realizând filme documentare ce au abordat teme sportive, civice și sociale.

Membru al Uniunii Cineaștilor din 1986, vicepreședinte al Uniunii din 1997, Mircea Chistruga a contribuit esențial la dezvoltarea artei documentare din Republica Moldova, fiind autorul a zeci de filme ce reflectă frământările și idealurile societății.

Pentru meritele sale, i-au fost conferite Premiul Național (1996) și titlul de Cavaler al Ordinului Gloria Muncii (2000).

Printre lucrările sale se numără filme precum „Tinerii pășesc pe tatami”, „Călăuze viclene”, „Jocurile copilăriei noastre”, „Delirul blajinilor”, „Proba de libertate” și multe altele, care rămân mărturie a talentului său și a dedicației față de filmul documentar.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: