Andrei Mardari / NewsMaker

„În Moldova sunt ruși din Ucraina. Ei au venit din cauza războiului”. Cum s-au dovedit cetățenii ruși a fi refugiați în Moldova

Printre refugiații din Ucraina care au ajuns în Moldova din cauza războiului se numără cetățeni din Rusia și Belarus. Oleg Palii, directorul „Centrului de Drept al Avocaţilor”, care oferă asistență juridică refugiaților, a spus acest lucru într-un interviu pentru NM. Potrivit lui, unii dintre ruși și bieloruși sunt „blocați” în Moldova pentru că nu pot nici să se întoarcă în țările lor, nici să intre pe teritoriul Uniunii Europene din lipsa vizelor. El susține că este vorba despre zeci de oameni. 

Potrivit lui Palii, după începerea războiului, din Ucraina în Moldova au intrat nu numai cetățeni ucraineni, ci și cetățeni ai țărilor terțe. Cei mai mulți dintre ei au venit în primele zile de război.

„Un număr foarte mare de cetățeni străini din țări terțe sosiți din Ucraina au fost evacuați chiar în primele săptămâni de ambasadele lor. Marocani, chinezi, azeri, vietnamezi, cine vrei. Unii au rămas în Moldova, dar aici vorbim de zeci de oameni”, a spus Palii.

El a precizat că aceștia au o problemă la accesul în Uniunea Europeană, deoarece cea din urmă a deschis granițele doar pentru cetățenii Ucrainei.

„Este bine dacă au un regim fără viză sau au avut o viză europeană. Și dacă nu, atunci încep deja dificultățile”, a precizat el.

O situație specială apare în cazul cetățenilor din Belarus și Rusia care locuiau sau se aflau în Ucraina la momentul începerii invaziei ruse și au fost forțați să plece de acolo.

Lucruri interesante se întâmplă cu cetățenii ruși care au locuit permanent pe teritoriul Ucrainei sau au proprietăți imobiliare acolo. Acum unii încearcă să se întoarcă acolo, dar nu au voie să intre pentru că sunt cetățeni ruși. Am auzit despre un caz similar cu cetățeni din Belarus cărora, de asemenea, nu li se permite să intre în Ucraina. Și nu pot merge nici în Uniunea Europeană. Aceiași bieloruși spuneau: „De-ar fi să ne întoarcem în Belarus, dar nu ne lasă să trecem prin Ucraina. Dar printr-o ocolire este nevoie de viză europeană și nu putem”. Iar avioanele din Moldova zboară acum doar spre Uniunea Europeană, nici către Moscova, nici către Minsk. Așa se dovedește că oamenii aceștia sunt închiși aici. Dar este vorba despre zeci de oameni, nu mai mult„, a menționat Palii, în cadrul unui interviu pentru NM.

El a precizat că în Moldova mai sunt cetățeni ruși care solicită asistență juridică. Unii dintre ei, din motive diverse, fie că nu sunt pregătiți sau le este frică să se întoarcă în Rusia. În astfel de cazuri, „Centrul de Drept al Avocaţilor” recomandă ca aceștia să solicite azil pe teritoriul Republicii Moldova.

„Înainte de aceasta, ei locuiau în Ucraina. Unii cu permis de ședere, alții au solicitat azil în Ucraina, care încă nu a fost luat în considerare. Dar din cauza războiului, ei s-au mutat aici. Există astfel de oameni”, a concluzionat avocatul.

De remarcat că în total, potrivit autorităților, în Moldova sunt peste 80 de mii de refugiați din Ucraina. Peste 8 mii dintre ei au solicitat azil politic. Toți ceilalți sunt considerați refugiați și pot rămâne legal pe teritoriul Republicii Moldova datorită declarării stării de urgență. Pe 23 iunie, starea a fost prelungită cu încă 45 de zile.

Citiți mai multe despre ce se întâmplă acum cu refugiații din Ucraina, cu ce dificultăți se confruntă ucrainenii care au copii născuți în Moldova, și de ce nu trebuie de „speriat” de istoriile despre „30 de mii de sirieni” în versiunea integrală a interviului care este în varianta rusă: 

„Dacă ne va fi frică de „10 studenți indieni” nu vom ajunge nicăieri”. Interviu NM cu activistul pentru drepturile omului Oleg Palii («Если мы будем пугаться „10 индийских студентов“, то никуда не продвинемся». Интервью NM с правозащитником Олегом Палием)


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Adunarea Populară a Găgăuziei insistă să își organizeze singură alegerile și să numească șefii structurilor de forță. Deputații cer CC să respingă sesizarea Ministerului Justiției

Adunarea Populară a Găgăuziei a respins, în cadrul unei ședințe extraordinare din 29 aprilie, sesizarea ministrului Justiției, Vladislav Cojuhari, adresată Curții Constituționale în privința unor prevederi din legea privind statutul Găgăuziei, inclusiv norma care permite Adunării Populare să aprobe componența organului electoral regional. Autoritățile susțin că aceasta creează un „dualism instituțional”. Deputații consideră că ministrul încearcă să folosească instanța pentru a lipsi autonomia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, și cer CC să respingă cererea fără a o examina pe fond. 20 din 21 de deputați prezenți au votat pentru această poziție, potrivit Nokta.md.

În aviz, deputații cer Curții Constituționale să respingă sesizarea fără examinare pe fond, susținând că normele contestate corespund Constituției și modelului de autonomie stabilit în 1994. Aceștia afirmă că sesizarea „nu conține exemple concrete de încălcări și substituie evaluarea juridică cu argumente politice”.

Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leici, a declarat că la elaborarea avizului au fost atrași constituționaliști cunoscuți, iar toți au ajuns la aceeași concluzie.

„Toate propunerile pe care le înaintează în fața CC nu doar că golesc de conținut esența autonomiei, ci neagă însăși teza posibilității existenței autonomiei în țara noastră cu acele competențe care au fost stabilite în 1994″, a declarat Leici.

Deputații susțin, totodată, că ministrul Justiției încearcă să folosească instanța judecătorească pentru a lipsi Găgăuzia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, unde ar fi necesară o majoritate calificată de două treimi din voturi.

„Cererea ministrului justiției este absolut inconsistentă și inacceptabilă”, a adăugat Leici.

În aceeași ședință, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, aflată în Penitenciarul nr. 13, a transmis un apel membrilor Comitetului Executiv al autonomiei. Documentul a fost citit de un deputat. În adresare, ea a declarat că există presiuni din partea autorităților centrale și tentative de a influența procesele electorale din Găgăuzia.

Astăzi sunt din nou nevoită să vorbesc despre principalul lucru — despre presiunea fără precedent asupra autonomiei noastre și încercările autorităților centrale de a prelua controlul total asupra proceselor electorale din Găgăuzia”, se arată în apel.

Guțul a declarat că Chișinăul încearcă „să limiteze autonomia politică a regiunii”.

Astăzi ne confruntăm cu o situație în care Chișinăul deja atentează deschis la ceea ce este cel mai important — la subiectivitatea politică a Găgăuziei. (…) Ni se încearcă a ni se demonstra că găgăuzii nu mai trebuie să-și aleagă în mod independent bașcanul și Adunarea Populară. Se încearcă să fim convinși că acest drept poate fi transferat autorităților centrale”, a scris ea.

Apelul a fost transmis din Penitenciarul nr. 13 prin intermediul avocaților. Nu este primul apel al Evgheniei Guțul din detenție.

***

Criza electorală din Găgăuzia durează de peste un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost reprogramate de mai multe ori din cauza disputei juridice privind denumirea organului electoral regional — legea autonomiei folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, în timp ce Codul electoral național operează cu termenul „Consiliu Electoral Central”.

Pe 9 martie, ministrul Vladislav Cojuhari a sesizat Curtea Constituțională, solicitând verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul special al Găgăuziei, din Legea privind activitatea poliției și din Codul electoral. Pe 3 și 7 aprilie, Curtea de Apel Cahul a suspendat deciziile Adunării Populare privind organizarea alegerilor pe 21 iunie. Pe 9 aprilie, Adunarea Populară a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție. Adunarea Populară are termen până pe 4 mai să transmită Curții Constituționale poziția sa oficială.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: