Andrei Mardari / NewsMaker

„În Moldova sunt ruși din Ucraina. Ei au venit din cauza războiului”. Cum s-au dovedit cetățenii ruși a fi refugiați în Moldova

Printre refugiații din Ucraina care au ajuns în Moldova din cauza războiului se numără cetățeni din Rusia și Belarus. Oleg Palii, directorul „Centrului de Drept al Avocaţilor”, care oferă asistență juridică refugiaților, a spus acest lucru într-un interviu pentru NM. Potrivit lui, unii dintre ruși și bieloruși sunt „blocați” în Moldova pentru că nu pot nici să se întoarcă în țările lor, nici să intre pe teritoriul Uniunii Europene din lipsa vizelor. El susține că este vorba despre zeci de oameni. 

Potrivit lui Palii, după începerea războiului, din Ucraina în Moldova au intrat nu numai cetățeni ucraineni, ci și cetățeni ai țărilor terțe. Cei mai mulți dintre ei au venit în primele zile de război.

„Un număr foarte mare de cetățeni străini din țări terțe sosiți din Ucraina au fost evacuați chiar în primele săptămâni de ambasadele lor. Marocani, chinezi, azeri, vietnamezi, cine vrei. Unii au rămas în Moldova, dar aici vorbim de zeci de oameni”, a spus Palii.

El a precizat că aceștia au o problemă la accesul în Uniunea Europeană, deoarece cea din urmă a deschis granițele doar pentru cetățenii Ucrainei.

„Este bine dacă au un regim fără viză sau au avut o viză europeană. Și dacă nu, atunci încep deja dificultățile”, a precizat el.

O situație specială apare în cazul cetățenilor din Belarus și Rusia care locuiau sau se aflau în Ucraina la momentul începerii invaziei ruse și au fost forțați să plece de acolo.

Lucruri interesante se întâmplă cu cetățenii ruși care au locuit permanent pe teritoriul Ucrainei sau au proprietăți imobiliare acolo. Acum unii încearcă să se întoarcă acolo, dar nu au voie să intre pentru că sunt cetățeni ruși. Am auzit despre un caz similar cu cetățeni din Belarus cărora, de asemenea, nu li se permite să intre în Ucraina. Și nu pot merge nici în Uniunea Europeană. Aceiași bieloruși spuneau: „De-ar fi să ne întoarcem în Belarus, dar nu ne lasă să trecem prin Ucraina. Dar printr-o ocolire este nevoie de viză europeană și nu putem”. Iar avioanele din Moldova zboară acum doar spre Uniunea Europeană, nici către Moscova, nici către Minsk. Așa se dovedește că oamenii aceștia sunt închiși aici. Dar este vorba despre zeci de oameni, nu mai mult„, a menționat Palii, în cadrul unui interviu pentru NM.

El a precizat că în Moldova mai sunt cetățeni ruși care solicită asistență juridică. Unii dintre ei, din motive diverse, fie că nu sunt pregătiți sau le este frică să se întoarcă în Rusia. În astfel de cazuri, „Centrul de Drept al Avocaţilor” recomandă ca aceștia să solicite azil pe teritoriul Republicii Moldova.

„Înainte de aceasta, ei locuiau în Ucraina. Unii cu permis de ședere, alții au solicitat azil în Ucraina, care încă nu a fost luat în considerare. Dar din cauza războiului, ei s-au mutat aici. Există astfel de oameni”, a concluzionat avocatul.

De remarcat că în total, potrivit autorităților, în Moldova sunt peste 80 de mii de refugiați din Ucraina. Peste 8 mii dintre ei au solicitat azil politic. Toți ceilalți sunt considerați refugiați și pot rămâne legal pe teritoriul Republicii Moldova datorită declarării stării de urgență. Pe 23 iunie, starea a fost prelungită cu încă 45 de zile.

Citiți mai multe despre ce se întâmplă acum cu refugiații din Ucraina, cu ce dificultăți se confruntă ucrainenii care au copii născuți în Moldova, și de ce nu trebuie de „speriat” de istoriile despre „30 de mii de sirieni” în versiunea integrală a interviului care este în varianta rusă: 

„Dacă ne va fi frică de „10 studenți indieni” nu vom ajunge nicăieri”. Interviu NM cu activistul pentru drepturile omului Oleg Palii («Если мы будем пугаться „10 индийских студентов“, то никуда не продвинемся». Интервью NM с правозащитником Олегом Палием)


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Summitul celor Trei Mări: liderii susțin aderarea Moldovei la UE și condamnă războiul Rusiei. Declarație

Liderii celor 13 state membre ale UE participante la Inițiativa celor Trei Mări au adoptat la Dubrovnik o declarație comună care reafirmă sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova, Ucrainei, Albaniei și Muntenegrului la Uniunea Europeană, prezentând extinderea drept „o investiție strategică în securitatea și prosperitatea continentului”, potrivit caleaeuropeana.ro. Documentul cere continuarea reformelor și alinierea la politicile europene, insistând asupra unui proces de aderare bazat pe merit, transparent și predictibil. Declarația include și o condamnare fermă a războiului Rusiei împotriva Ucrainei și cere un armistițiu imediat și necondiționat. Premierul Alexandru Muntenau, prezent la summit, a menționat că  Moldova este pregătită să contribuie activ la stabilitatea și reziliența regiunii.

În discursul său, premierul a subliniat că, în actualul context geopolitic, infrastructura și investițiile nu mai reprezintă doar priorități economice, ci piloni esențiali ai securității regionale. El a vorbit despre consecințele resimțite de Moldova în urma războiului Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv criza energetică fără precedent și presiunile hibride.

„Pentru Republica Moldova, Inițiativa celor Trei Mări nu este doar o platformă de dialog. Este o platformă orientată spre rezultate, în care conectivitatea devine securitate, iar investițiile devin reziliență. Acestea nu sunt amenințări abstracte. Sunt realități zilnice pentru oamenii noștri”, a declarat Munteanu.

Premierul a subliniat că Moldova poate contribui la conectivitatea regională prin proiecte concrete în domeniul energetic, inclusiv interconexiuni electrice cu România și Ucraina, stocarea energiei la scară largă și capacități de echilibrare a sistemului energetic.

„Sunt investiții care întăresc nu doar țara noastră, ci întreaga regiune a Mării Negre. Republica Moldova este pregătită să facă mai mult și să contribuie la stabilitate acolo unde este cel mai mult nevoie”, a declarat premierul.

La Dubrovnik, Munteanu a avut și o discuție cu președintele României, Nicușor Dan, pe care a descris-o drept „caldă și deschisă”. Premierul a apreciat ajutorul acordat de România în gestionarea crizelor energetice și în realizarea agendei de integrare europeană a Moldovei.

„Ne leagă nu doar proiecte comune, ci și valori, încredere și obiectivul de a construi un viitor european mai bun pentru cetățenii noștri. Sprijinul României contează enorm pentru Republica Moldova”, a declarat Munteanu.

Oficialii au discutat despre accelerarea interconectărilor energetice și de transport, inclusiv a proiectelor de infrastructură peste Prut. Totodată, au fost evidențiate oportunitățile de aprofundare a cooperării economice și creșterea investițiilor românești în Moldova. România este principalul partener comercial al Moldovei, iar în țară activează peste 1.700 de întreprinderi cu capital românesc, cu investiții de aproximativ 7 miliarde de lei.

Ce s-a adoptat la summit

Liderii celor 13 state membre ale UE participante la Inițiativă au adoptat la finalul summitului o declarație comună care subliniază rolul strategic tot mai important al regiunii în arhitectura de securitate și energie a Europei, potrivit caleaeuropeana.ro.

Documentul include o condamnare fermă a războiului Rusiei împotriva Ucrainei și reafirmă sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, cerând un armistițiu imediat și necondiționat. Extinderea UE este prezentată ca o investiție strategică, iar liderii reafirmă sprijinul pentru Ucraina, Republica Moldova, Albania și Muntenegru în procesul de aderare, insistând asupra unui proces bazat pe merit, transparent și predictibil.

Un capitol important este dedicat infrastructurii și conectivității, statele angajându-se să accelereze proiectele comune în transport, energie și digitalizare, inclusiv Rail Baltica, Via Carpatia și Via Baltica. Declarația consemnează și o abținere constructivă din partea Ungariei. Următoarea reuniune va avea loc în Slovacia, în 2027.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: