Andrei Mardari / NewsMaker

„În Moldova sunt ruși din Ucraina. Ei au venit din cauza războiului”. Cum s-au dovedit cetățenii ruși a fi refugiați în Moldova

Printre refugiații din Ucraina care au ajuns în Moldova din cauza războiului se numără cetățeni din Rusia și Belarus. Oleg Palii, directorul „Centrului de Drept al Avocaţilor”, care oferă asistență juridică refugiaților, a spus acest lucru într-un interviu pentru NM. Potrivit lui, unii dintre ruși și bieloruși sunt „blocați” în Moldova pentru că nu pot nici să se întoarcă în țările lor, nici să intre pe teritoriul Uniunii Europene din lipsa vizelor. El susține că este vorba despre zeci de oameni. 

Potrivit lui Palii, după începerea războiului, din Ucraina în Moldova au intrat nu numai cetățeni ucraineni, ci și cetățeni ai țărilor terțe. Cei mai mulți dintre ei au venit în primele zile de război.

„Un număr foarte mare de cetățeni străini din țări terțe sosiți din Ucraina au fost evacuați chiar în primele săptămâni de ambasadele lor. Marocani, chinezi, azeri, vietnamezi, cine vrei. Unii au rămas în Moldova, dar aici vorbim de zeci de oameni”, a spus Palii.

El a precizat că aceștia au o problemă la accesul în Uniunea Europeană, deoarece cea din urmă a deschis granițele doar pentru cetățenii Ucrainei.

„Este bine dacă au un regim fără viză sau au avut o viză europeană. Și dacă nu, atunci încep deja dificultățile”, a precizat el.

O situație specială apare în cazul cetățenilor din Belarus și Rusia care locuiau sau se aflau în Ucraina la momentul începerii invaziei ruse și au fost forțați să plece de acolo.

Lucruri interesante se întâmplă cu cetățenii ruși care au locuit permanent pe teritoriul Ucrainei sau au proprietăți imobiliare acolo. Acum unii încearcă să se întoarcă acolo, dar nu au voie să intre pentru că sunt cetățeni ruși. Am auzit despre un caz similar cu cetățeni din Belarus cărora, de asemenea, nu li se permite să intre în Ucraina. Și nu pot merge nici în Uniunea Europeană. Aceiași bieloruși spuneau: „De-ar fi să ne întoarcem în Belarus, dar nu ne lasă să trecem prin Ucraina. Dar printr-o ocolire este nevoie de viză europeană și nu putem”. Iar avioanele din Moldova zboară acum doar spre Uniunea Europeană, nici către Moscova, nici către Minsk. Așa se dovedește că oamenii aceștia sunt închiși aici. Dar este vorba despre zeci de oameni, nu mai mult„, a menționat Palii, în cadrul unui interviu pentru NM.

El a precizat că în Moldova mai sunt cetățeni ruși care solicită asistență juridică. Unii dintre ei, din motive diverse, fie că nu sunt pregătiți sau le este frică să se întoarcă în Rusia. În astfel de cazuri, „Centrul de Drept al Avocaţilor” recomandă ca aceștia să solicite azil pe teritoriul Republicii Moldova.

„Înainte de aceasta, ei locuiau în Ucraina. Unii cu permis de ședere, alții au solicitat azil în Ucraina, care încă nu a fost luat în considerare. Dar din cauza războiului, ei s-au mutat aici. Există astfel de oameni”, a concluzionat avocatul.

De remarcat că în total, potrivit autorităților, în Moldova sunt peste 80 de mii de refugiați din Ucraina. Peste 8 mii dintre ei au solicitat azil politic. Toți ceilalți sunt considerați refugiați și pot rămâne legal pe teritoriul Republicii Moldova datorită declarării stării de urgență. Pe 23 iunie, starea a fost prelungită cu încă 45 de zile.

Citiți mai multe despre ce se întâmplă acum cu refugiații din Ucraina, cu ce dificultăți se confruntă ucrainenii care au copii născuți în Moldova, și de ce nu trebuie de „speriat” de istoriile despre „30 de mii de sirieni” în versiunea integrală a interviului care este în varianta rusă: 

„Dacă ne va fi frică de „10 studenți indieni” nu vom ajunge nicăieri”. Interviu NM cu activistul pentru drepturile omului Oleg Palii («Если мы будем пугаться „10 индийских студентов“, то никуда не продвинемся». Интервью NM с правозащитником Олегом Палием)


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: