Vino la cea mai așteptată expoziție de frumusețe și bucură-te de REDUCERI IMBATABILE LA PESTE 10 000 DE PRODUSE și inovațiile celor mai notorii branduri internaționale în dermatocosmetică.
Am pregătit pentru tine o nouă ediție Beauty marca Farmacia Familiei și Optica Familiei cu surprize la stand, tombole, branduri de top, demonstrații, concursuri și pâna la 40% reduceri.
Te așteptăm să dăm startul primăverii și stării de bine împreună! Let’s BEAUTY, let’s FLOWER!
O nouă criptomonedă creată pentru a permite plăți transfrontaliere în ciuda sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, lansată de oligarhul fugar Ilan Șor și o bancă rusă din sectorul apărării, a procesat aproximativ 9,3 miliarde de dolari pe o platformă dedicată, în doar patru luni de la lansare, scrie Financial Times.
Promovat ca prima monedă digitală legată de rubla rusească, tokenul A7A5 a fost lansat oficial în Kârgâzstan în luna februarie și are ca scop facilitarea fluxurilor financiare de amploare către și dinspre Rusia, afectate sever de restricțiile impuse de statele occidentale.
O analiză a Financial Times a portofelelor digitale conectate la Grinex, o bursă cripto înființată recent tot în Kârgâzstan, unde se tranzacționează doar A7A5, ruble și un stablecoin legat de dolar, arată că prin aceste portofele au fost mutate tokenuri A7A5 în valoare de 9,3 miliarde de dolari.
Moneda digitală susține că este garantat prin depozite în ruble la Promsvyazbank, o bancă moscovită din sectorul apărării, aflată sub sancțiuni din partea SUA, Regatului Unit și UE pentru sprijinul acordat invaziei la scară largă a Ucrainei de către Vladimir Putin. Creșterea rapidă a monedei este evidentă: în prezent există 12 miliarde de tokenuri în circulație, echivalentul a 156 de milioane de dolari, și este utilizată intens de un grup restrâns de utilizatori, ale căror transferuri zilnice depășesc în mod regulat acest volum.
Totodată, tokenul A7A5 pare a fi legat de încercările Moscovei de a folosi criptomonedele pentru a finanța campanii de influență politică în străinătate, potrivit unui raport recent al Centrului pentru Reziliență Informațională (CIR), un grup de cercetare nonprofit cu sediul la Londra.
A7, compania care a lansat inițial tokenul și care în prezent este supusă sancțiunilor britanice, este deținută majoritar de omul de afaceri Ilan Șor, potrivit registrelor corporative rusești. Șor a fugit din arest la domiciliu în Moldova în 2019, după ce a fost condamnat pentru furtul a 1 miliard de dolari în cea mai mare fraudă bancară din istoria țării.
Ulterior, Șor s-a mutat la Moscova și a obținut cetățenia rusă. Anul trecut, oamenii legii l-au acuzat pe Șor că ar fi organizat o amplă operațiune de cumpărare a voturilor la alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea Moldovei la UE – acuzații pe care oligarhul fugar le-a numit „un spectacol absurd”.
În noul său raport, Centrul pentru Reziliență Informațională (CIR) a constatat că mai multe domenii web folosite în operațiuni de influență politică în Moldova aveau aceeași adresă IP cu site-urile A7 și A7A5. Șor nu a răspuns solicitărilor de comentarii. Într-o declarație, A7A5 a precizat că, deși „a colaborat cu echipa tehnică a A7 în faza inițială”, în luna precedentă a „decis să se despartă complet din cauza diferențelor de viziune privind strategia de dezvoltare”.
Crearea acestei monede electronice are loc în contextul intensificării controalelor asupra tranzacțiilor legate de Rusia, pentru respectarea sancțiunilor, dar și a excluderii unor bănci rusești din rețeaua internațională SWIFT.
Directorul A7A5, Leonid Șumakov, a declarat că Kârgâzstanul a fost ales deoarece este o „jurisdicție prietenoasă, mai puțin supusă sancțiunilor”: „Nu e un secret că această jurisdicție ajută mult în prezent Rusia să facă față presiunii”.
Financial Times amintește că compania A7 a lui Șor a fost adăugată pe lista de sancțiuni a Regatului Unit în luna mai. Vorbind la un forum săptămâna trecută, oligarhul fugar a declarat că A7 creează un sistem de plăți mai amplu, diferențiat și „suficient de invulnerabil”. Acesta ar urma să includă schimburi de titluri de valoare și instrumente „nepolitizate”, precum metalele prețioase, pentru a evita supravegherea autorităților de reglementare. Criptomonedele ar reprezenta doar o direcție a acestui sistem, a spus el.
CIR (Centrul pentru Reziliență Informațională) a descoperit anunțuri de angajare publicate de A7 pentru vorbitori de chineză, experți în energie și contabili în Emiratele Arabe Unite, Kârgâzstan și regiunile ucrainene ocupate de Rusia.
Anul trecut, Șor ar fi fost implicat în discuții cu Keremet Bank din Kârgâzstan, potrivit Biroului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al SUA, ca parte a unor planuri „de a crea un centru pentru evitarea sancțiunilor, care să permită Rusiei să plătească pentru importuri și să primească plăți pentru exporturi”. OFAC a sancționat această bancă în luna ianuarie.
Compania A7A5 nu a răspuns întrebărilor Financial Times privind Keremet Bank, Șor sau activitățile sale din Moldova.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
Rusia reprezintă „o amenințare pe termen lung„ la adresa securității în regiunea euroatlantică, iar cele 32 de state membre ale NATO rămân unite în fața acestei și altor provocări, potrivit declarației finale adoptate pe 25 iunie la summitul Alianței desfășurat la Haga.
Documentul reafirmă „angajamentul neclintit” față de principiul apărării colective prevăzut în articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic – potrivit căruia un atac asupra unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor. De asemenea, liderii Alianței și-au reconfirmat sprijinul „pe termen lung” pentru Ucraina, precizând că securitatea acesteia contribuie direct la securitatea țărilor NATO. Cheltuielile destinate sprijinirii Ucrainei vor fi incluse în calculul bugetelor naționale pentru apărare.
În același document, statele membre au convenit să își majoreze bugetele de apărare până la 5% din PIB până în 2035 – un obiectiv susținut intens de președintele SUA, Donald Trump. Potrivit surselor diplomatice citate de agențiile internaționale, liderul de la Washington i-a încurajat pe aliați, în cadrul summitului, să achiziționeze echipamente militare din Statele Unite în contextul acestor creșteri bugetare.
Chiar dacă tonul declarației față de Rusia este mai moderat decât în alte documente anterioare – nu se menționează explicit invazia rusă în Ucraina și nu se reiterează condamnarea Moscovei – NATO reiterează că amenințarea rusă rămâne principalul motiv pentru consolidarea capacităților defensive ale Alianței. De asemenea, documentul nu face referire nici la un calendar clar privind aderarea Ucrainei la NATO, în condițiile în care Statele Unite și alte țări ar fi exprimat rezerve față de includerea acestui subiect în textul final. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că absența acestei mențiuni nu înseamnă renunțarea la deciziile anterioare privind aderarea Ucrainei la Alianță în viitor.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
Parlamentul va revizui legislația privind cetățenia Republicii Moldova. Printre modificările-cheie se numără aplicarea acelorași proceduri de dobândire a cetățeniei pentru toate categoriile de solicitanți. Astfel, toți doritorii de cetățenie moldovenească vor trebui să susțină un test de cunoaștere a limbii române și a prevederilor Constituției.
În forma actuală a legii cetățeniei, cunoașterea limbii române și a Constituției este prevăzută doar pentru cei care dobândesc cetățenia prin naturalizare. Însă, potrivit noii propuneri, toți solicitanții vor trebui să susțină examene de cunoaștere a limbii române și a Constituției.
Potrivit proiectului, cetățenia Republicii Moldova va putea fi obținută prin naștere, recunoaștere, adopție, tutelă și curatelă, redobândire și naturalizare.
Documentul prevede și măsuri stricte de prevenire a fraudelor, prin verificarea riguroasă a documentelor, istoricului de călătorii, a eventualelor interdicții de intrare în alte țări, a integrității și a stării de sănătate a solicitantului.
În ultimii ani, autoritățile au identificat circa 100 de tentative de obținere frauduloasă a cetățeniei moldovenești, pe baza unor documente falsificate sau de proveniență necunoscută. Astfel, noul proiect prevede ca cererea de cetățenie să fie depusă personal, fiind exclusă depunerea prin procură sau prin intermediari.
Va fi interzisă acordarea cetățeniei persoanelor supuse sancțiunilor internaționale.
De asemenea, proiectul explică în mod clar cine poate cere cetăţenia prin naturalizare şi cum se calculează perioada de şedere sau de domiciliu în Moldova necesară pentru aceasta.
Proiectul urmează să fie dezbătut în plenul Parlamentului.
***
Amintim că în 2024, Parlamentul a adoptat amendamente la legea cetățeniei, potrivit cărora persoanele născute și domiciliate pe teritoriul R. Moldova, care execută pedepse penale, au un istoric de infracțiuni sau se află sub urmărire penală nu vor putea primi cetățenia moldoveană.
În acest context, a fost introdusă obligativitatea coordonării solicitărilor de obținere a cetățeniei cu Serviciul de Informații și Securitate.
Decizia se referă la cetățenia oferită persoanelor născute pe teritoriul R. Moldova până în 1991, chiar dacă au emigrat demult și nu au obținut acte de identitate moldovenești, precum și copiilor născuți din părinți cetățeni ai R. Moldova (ambii sau unul).
Autoritățile au numit, în doar câteva zile, cinci noi judecători ai Curții Constituționale (CC) din cei șase. Trei dintre cei cinci nou-numiți sunt actuali judecători ai CC, ale căror mandate expiră. Procedura de numire a fost criticată de opoziție și de societatea civilă. NM explică cine face parte din noua-veche componență a Curții, care sunt acuzațiile aduse autorităților de opoziție și societatea civilă, și ce spune legea despre numirea judecătorilor constituționali.
În doar câteva zile – între 20 și 24 iunie – Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au numit cinci noi judecători ai Curții Constituționale (CC), cu un mandat de șase ani. Parlamentul i-a numit pe actualii judecători ai Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca; Guvernul – pe actuala președintă a Curții, Domnica Manole, și pe fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco; CSM – pe judecătorul Ion Malanciuc.
Șova, înainte de prima numire în CC în 2019, activa în domeniul didactic și lucra într-un birou de avocatură. Roșca a fost membru al Uniunii Avocaților, avocat al președintei Maia Sandu, a condus Colegiul disciplinar al judecătorilor. Manole, înainte de primul mandat la CC, a activat la Curtea de Apel Chișinău, iar Litvinenco a fost ministru al Justiției în Guvernul condus de Natalia Gavrilița. În legătură cu numirea lui Litvinenco, Sandu a remarcat anterior că acesta a fost consultant în unul dintre proiectele de reformă a justiției.
Malanciuc, în calitate de judecător, a instrumentat mai multe dosare de rezonanță, inclusiv „dosarul Kuliok”, în care figurează fostul președinte și lider al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon.
Noii membri ai Curții Constituționale au fost numiți în legătură cu expirarea, în luna august, a mandatelor a cinci din cei șase judecători ai CC. Singura care își va continua activitatea este Viorica Puică, al cărei mandat expiră în 2029 (CSM a numit-o în această funcție în 2023).
Reamintim că, potrivit legii, doi dintre cei șase judecători constituționali sunt numiți de Parlament, doi — de Guvern, iar alți doi — de Consiliul Superior al Magistraturii.
Critici la adresa noilor candidați au venit din partea deputatei Olesea Stamate, recent exclusă din partidul de guvernământ PAS. Ea a declarat că „majoritatea parlamentară nu are suficientă voință pentru a alege judecători constituționali într-un mod transparent și imparțial, pe bază de merit”. De asemenea, a subliniat că modul de numire, precum și faptul că Guvernul a făcut aceste desemnări la final de mandat, „nu pot contribui la consolidarea încrederii cetățenilor în instituția Curții Constituționale”. (Actualul Guvern urmează să își încheie mandatul după alegerile parlamentare și formarea unui nou cabinet de miniștri).
Olesea Stamate a prezentat, pe 9 iunie, un proiect de modificare a Legii privind Curtea Constituțională, prin care se propune interzicerea numirii în funcția de judecător constituțional a persoanelor care au desfășurat activitate politică în ultimii trei ani. „Ce încredere poate avea populația în Curtea Constituțională, dacă în funcția de judecător este numit un vicepreședinte al PAS?”, și-a justificat inițiativa Stamate. Totuși, deputații PAS au refuzat să examineze proiectul, iar președintele Parlamentului, Igor Grosu, l-a calificat drept populist.
Potrivit legislației în vigoare, dacă un candidat la funcția de judecător constituțional deține o funcție incompatibilă cu acest rol sau este membru al unui partid politic, el este obligat să renunțe la funcție și să-și suspende calitatea de membru de partid.
Procedura de numire a judecătorilor constituționali a fost criticată și de Blocul „Alternativa”, precum și de reprezentanți ai societății civile. De altfel, Blocul „Alternativa” a contestat la Curtea Constituțională prevederile legii care permit numirea judecătorilor fără concurs.
Câteva organizații neguvernamentale de prestigiu, printre care Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Centrul de Politici și Reforme și Promo-LEX, au cerut ca Parlamentul și Guvernul să numească judecătorii Curții Constituționale în mod transparent, cu consultări publice și în baza meritelor candidaților. ONG-urile au declarat că actuala procedură, despre care spun că ar fi „netransparentă”, subminează încrederea publică în instituțiile democratice și pune în pericol angajamentele Republicii Moldova față de partenerii internaționali.
Cert este că aceștia sunt primii judecători CC numiți după adoptarea noii Legi privind Curtea Constituțională, care nu obligă Guvernul, Parlamentul sau CSM să organizeze concursuri publice pentru desemnarea judecătorilor. Totuși, nici versiunea anterioară a legii nu prevedea concursuri, ceea ce a atras critici similare. De altfel, încă din 2013, ONG-urile solicitau modificarea legislației astfel încât judecătorii constituționali să fie desemnați exclusiv în baza unor concursuri deschise.
În 2019, Guvernul a organizat un concurs pentru desemnarea judecătorilor CC, când Ministerul Justiției era condus de Olesea Stamate, iar prim-ministru era Maia Sandu. Însă, înaintea actualelor numiri din 2025, Guvernul a anulat prevederea care reglementa obligativitatea concursului.
Răspunzând criticilor, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat că Executivul a acționat transparent în procesul de numire și a subliniat că legea actuală a Curții Constituționale, adoptată după consultări cu experți din Moldova și UE, oferă Guvernului dreptul de a numi judecători fără concurs public. El a adăugat că o astfel de practică este întâlnită în multe democrații consolidate, precum Franța, Germania sau România.
Doctorul în drept Ion Cojocaru a reamintit opinia Comisiei de la Veneția privind numirea judecătorilor curților constituționale. „Nu există nicio îndoială că membrii Curții Constituționale trebuie să treacă printr-o procedură de vetting și trebuie propuși doar acei candidați care au parcurs acest proces cu o decizie finală”, a citat Cojocaru, pe Facebook, o poziție exprimată de Comisia de la Veneția în anul 2020.
Potrivit lui, o asemenea abordare „exclude standardele duble, consolidează încrederea publică în Curtea Constituțională și aliniază procedura națională la recomandările Comisiei de la Veneția”. Conform legislației actuale, judecătorii CC nu trec prin vetting (evaluarea integrității și a eticii profesionale).
Avocatul și expertul WatchDog, Alexandru Bot, consideră că numirea judecătorilor Curții Constituționale ar trebui să fie cât mai transparentă: „cu audieri publice, dezbateri cu experți și, posibil, un mecanism similar vettingului”. Totodată, el a remarcat că „noul proiect al Legii privind Curtea Constituțională a trecut toate etapele — consultări, votare, adoptare finală și promulgare într-un interval de un an — și în toată această perioadă nimeni nu a pus problema mecanismului de numire a judecătorilor”.
Prin urmare, în opinia lui Bot, reacția ONG-urilor seamănă mai degrabă cu „fluturarea pumnilor după luptă”, pentru că „trebuia să bată alarma atunci când legea era încă în cuptorul guvernului”.
„Procedura de concurs nu este prevăzută în lege. Iar critica acestor ONG-uri nu vizează încălcarea legii, ci faptul că autoritățile au refuzat să respecte o practică informală, care putea părea mai transparentă, dar nu avea forță juridică. Cu alte cuvinte, reproșul constă în faptul că am încetat să fim mai catolici decât Papa”, a concluzionat Bot.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
Subiectele ediției:
— MAE, despre reținerea „a doi moldoveni în Rusia”: „Sunt speculații”
— Chișinăul se pregătește de primul summit „Moldova – UE”
— Blocul „Alternativa”, înregistrat în cursa electorală pentru alegerile parlamentare
— Ceban, despre bătaia de la ședința CMC: Este o emoție naturală
— Femeie decedată la Ungheni, după ce a fost lovită de fulger
— O rudă a șefului Biroului Vamal Centru, reținută
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.
