Poliția de Frontieră

În România, cu carantină. Republica Moldova, din nou, în lista ţărilor cu risc epidemiologic ridicat

România a reintrodus Republica Moldova în lista ţărilor cu risc epidemiologic ridicat, pentru care se instituie carantina la intrarea în țara vecină. Decizia a fost publicată de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă de la București, în seara de 11 februarie și va intra în vigoare de la 15 februarie.

Astfel, conform CNSU, la intrarea în România, persoanele care sosesc din ţările/zonele/teritoriile de risc epidemiologic ridicat sunt obligate să prezinte un document ce atestă rezultatul negativ al unui test RT-PCR, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării în avion sau autocar (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul naţional (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii), se instituie măsura carantinei la domiciliu sau la locaţia declarată pentru o perioadă de 10 zile.

„Pentru persoanele sosite din ţările/zonele/teritoriile prevăzute şi care nu prezintă la intrarea în tară un document care să ateste rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, se instituie măsura carantinei la domiciliu sau la locaţia declarată pentru o perioadă de 14 zile”, se arată în hotărâre, decizia fiind valabilă pentru cei care, de exemplu, intră în ţară cu maşinile personale.

Persoanele exceptate de la obligaţia prezentării unui test PCR

Testul PCR nu e obligatoriu pentru cei care au efectuat vaccinul, inclusiv rapelul, copiii sub trei ani sau persoanele care au avut COVID, scrie TVR Moldova.

Operatorii economici care efectuează transport internaţional, aerian şi rutier de persoane, prin curse regulate sau neregulate către România din zonele de risc epidemiologic, prevăzute în decizia CNSU au obligaţia să interzică îmbarcarea în mijlocul de transport a persoanelor care nu prezintă un document care să ateste:

a) rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării sau,
b) efectuarea vaccinului împotriva virusului SARS-CoV-2 inclusiv celei de a 2-a doze şi pentru care au trecut cel puţin 10 zile de la administrarea acesteia până la data îmbarcării sau,faptul că au fost confirmate pozitiv pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 90 de zile anterioare îmbarcării şi că au trecut cel puţin 14 zile de la data confirmării până la data îmbarcării.

Dovada confirmării se realizează cu documente medicale ca de exemplu: test RT-PCR pozitiv la data diagnosticului, bilet de externare din spital sau test care să dovedească prezenţa de anticorpi de tip IgG efectuat cu maxim 14 zile anterior intrării în ţară, precum şi alte documente justificative

stirioficiale.ro

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei/NewsMaker

„Un respiro de un an”: Deputații propun moratoriu pentru fermieri, dar nu toți. Inițiativă legislativă

La Parlament a fost înregistrată o inițiativă legislativă care prevede instituirea unui moratoriu de 12 luni asupra urmăririi silite a bunurilor unor categorii de fermieri. Este vorba de fermierii micro și mici afectați de calamități naturale. Potrivit documentului, pentru a beneficia de moratoriu, aceștia trebuie să întrunească cumulativ mai multe condiții. Totodată, pe durata moratoriului, fermierii au mai multe obligații, iar nerespectarea acestora atrage încetarea efectelor moratoriului, se mai arată în inițiativa legislativă.

Inițiativa legislativă a fost înregistrată, pe 17 decembrie, de deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Alexandr Trubca. Proiectul urmează să fie examinat de deputați pe 18 decembrie la ședința Parlamentului. Inițiatori ai proiectului sunt deputații PAS Alexandr Trubca, Iurie Levinschii, Valeriu Robu și deputatul Partidului „Partidul Nostru”, Serghei Ivanov.

„Proiectul de lege privind instituirea unui moratoriu asupra urmăririi silite a bunurilor unor categorii de fermieri” prevede un moratoriu, pe o perioadă de 12 luni, menit să asigure „continuitatea activităților agricole pentru stingerea creanțelor față de creditori și prevenirea falimentelor”. „Legea oferă fermierilor un „respiro” de un an”, se mai arată în document.

„Moratoriul se aplică fermierilor micro și mici, fidejusorilor și membrilor gospodăriilor țărănești, altor persoane care răspuns solidar pentru obligațiile fermierului debitor”, se menționează în proiect. Potrivit documentului, pentru a beneficia de moratoriu, fermierul debitor trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

  • este clasificat ca fermier micro sau mic;
  • nu se află în procedură de faliment/lichidare;
  • nu este inclus în Lista de interdicție a subiecților subvenționării, ținută de către Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură;
  • culturile agricole ale acestuia au fost afectate de situații excepționale cu caracter natural în perioada 2024-2025 cu un grad de afectare de cel puțin 40%, stabilit prin act de constatare a pagubelor cauzate culturilor agricole de situațiile excepționale;
  • obligația pecuniară scadentă și nestinsă s-a născut în baza contractelor de credit, împrumut, leasing, furnizare de inputuri, prestări de servicii destinate în exclusivitate pentru activități agricole, inclusiv investiții în exploatația agricolă deținută, încheiate până la data intrării în vigoare a prezenței legi;
  • are în gestiune terenuri cu destinație agricolă cu o suprafață totală de cel mult 1800 ha.

Fidejusorii și alte persoane care răspund solidar împreună cu fermierul debitor, beneficiază de protecția prevăzută de prezenta lege numai dacă garanția a fost constituită sau, după caz, răspunderea solidară a intervenit pentru obligațiile prevăzute la condiția cu privire la obligația pecuniară scadentă și nestinsă, se mai declară în inițiativa legislativă.

Conform inițiativei, pe durata moratoriului se suspendă:

  • orice modalitate de executare silită, cu excepția aplicării sechestrului pe bunuri sau altor măsuri de asigurare a executării documentului executoriu;
  • calcularea dobânzilor, penalităților aferente datoriei fermierului debitor, inclusiv la creanțele garantate, precum și altor sume rezultate din întârzierea executării.

Potrivit documentului, terenurile agricole și alte bunuri cu destinație agricolă, care fac obiectul sechestrului sau altor măsuri de asigurare, pot fi folosite în activitatea agricolă de către fermierul debitor.

Inițiativa mai prevede că pe durata moratoriului, fermierul debitor este obligat:

  • să păstreze bunurile agricole în stare funcțională bună;
  • să nu le deterioreze, să nu le tăinuiască și să nu le înstrăineze;
  • să nu constituie garanții sau să nu greveze bunurile cu sarcini suplimentare fără acordul creditorilor;
  • să permită executorului judecătoresc verificarea existenței și stării bunurilor.

În cazul constatării unor încălcări ale obligațiilor, efectele moratoriului încetează.

NM by mihaelaconovali25

Amintim că săptămâna trecută, pe 10 decembrie, mai mulți fermieri au protestat în fața Guvernului, solicitând, printre altele, instituirea unui moratoriu asupra executărilor silite aplicate agricultorilor aflați în faliment și crearea unui mecanism de finanțare adaptat situației din sector. Asociația „Forța Fermierilor” avertiza că, dacă revendicările nu vor fi luate în considerare, agricultorii ar putea ieși cu utilajele agricole pe drumuri, inclusiv la frontieră.

Ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, declara că se află în discuții cu fermierii pentru a îmbunătăți cadrul legal, inclusiv pe partea de microcreditare și acces la surse bancare.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: