Maib sprijină agricultorii și în sezonul agricol 2026

An de an, maib este un partener de încredere pentru agricultorii din Republica Moldova, susținându-i încă de la începutul sezonului agricol cu soluții de finanțare adaptate realităților din teren. Prin produsele sale de creditare agro și parteneriatele dezvoltate, maib sprijină investițiile care contribuie la creșterea și modernizarea sectorului agricol.

În 2025, fiecare al doilea agricultor a ales finanțarea maib, confirmând faptul că pentru echipa maib contează experiența clientului: procese clare, termene rapide de aprobare a creditelor, soluții personalizate și suport dedicat pe tot parcursul sezonului agricol.

În sezonul 2026, agricultorii pot beneficia de condiții avantajoase de finanțare atât pentru lucrările agricole de primăvară, cât și pentru investiții, cu accent pe stabilitate, predictibilitate și eficiență financiară.

Ce beneficii oferă agricultorilor produsele de creditare agro de la maib:

  • dobândă 0% pentru o perioadă de până la 9 luni, pentru achiziționarea inputurilor agricole de la partenerii maib, (formular de aplicare disponibil aici);
  • credite pentru investiții cu dobândă fixă de 5,1% anual, disponibile prin Programul Facilitatea de Creditare în Agricultură (FCA), (formular de aplicare disponibil aici);
  • componentă de grant de până la 30% din valoarea creditului, pentru investițiile eligibile;
  • perioadă de grație de până la 8 luni, adaptată ciclului agricol.

Ce puteți finanța:

  • achiziția inputurilor agricole, inclusiv semințe, fertilizanți și alte materiale necesare activității agricole;
  • echipamente pentru agricultura convențională – finanțare de până la 2 milioane lei, cu grant de 5%;
  • echipamente pentru agricultura conservativă – finanțare de până la 3 milioane lei pentru grupuri de producători și până la 2 milioane lei pentru beneficiari individuali, cu grant de 15%;
  • echipamente de procesare post-recoltare – finanțare de până la 5 milioane lei, cu grant de până la 30%.

Parteneri maib cu dobândă 0% pentru inputuri Agricole

partener maibproduse disponibilenumăr de rate
AGROSTOC C.I.îngrășăminte minerale, semințe, pesticide, fertilizanțipână la 9 rate
OBEREGAGRO S.R.L.semințe, pesticide, fertilizanțipână la 9 rate
ORGANIC PROTECT S.R.L.îngrășăminte minerale, semințe, pesticide, fertilizanțipână la 9 rate
FENIX AGRO S.R.L. îngrășăminte minerale, semințe, pesticide, fertilizanțipână la 9 rate
FERTILITATEA-CHISINAU S.A.produse de uz fitosanitar, fertilizanți, semințepână la 9 rate
IM EXPERT AGROTEH S.R.L.semințe de legume, fertilizanți foliaripână la 6 rate
I.C.S. AGRIMATCO-SERVICE S.R.L.semințe, produse de uz fitosanitar, fertilizanțipână la 9 rate
AO-SEMINTE S.R.L.semințe, fertilizanți, produse de uz fitosanitarpână la 9 rate
WETRADE S.R.L.semințe, produse de uz fitosanitarpână la 9 rate
DIOLSEM S.R.L.semințe, îngrășăminte minerale, fertilizanți, bandă de picurare, folie pentru serepână la 6 rate
ALLGREENS S.R.L.semințe, produse de uz fitosanitar, fertilizanți foliari și stimulatori de creșterepână la 6 rate
GRIVAL GREEN S.R.L.semințe, fertilizanți, produse de uz fitosanitarpână la 6 rate
SLATAVA GRUP S.R.L.îngrășăminte minerale, pesticide, fertilizanțipână la 6 rate
Î.M. IRRIGATA-CROP SERVICE S.R.L.semințe de legume, substrat, îngrășăminte minerale, sisteme de picurarepână la 6 rate
AGROCHIM-SALES S.R.L.fertilizanți foliari și stimulatori, îngrășăminte mineralepână la 6 rate
UNIVERSAL TERMINAL S.R.L.îngrășăminte mineralepână la 6 rate
AGRO DOMAIN GROUP S.R.L.semințe, produse de uz fitosanitarpână la 6 rate
PRODCOM FIT S.R.L.semințe, îngrășăminte minerale, insecticide, fertilizanțipână la 6 rate
IMEXAGRO S.R.L.semințe, produse de protecție a plantelor, fertilizanțipână la 6 rate

Dobânda 0% este valabilă pentru achiziționarea inputurilor agricole de la partenerii maib, conform condițiilor stabilite cu fiecare partener.

Andrii Glevatskyi, Vicepreședinte maib, Divizia Business Banking: 

„În agricultură, fiecare sezon începe cu decizii importante. De aceea, este esențial ca agricultorii să aibă acces la finanțare stabilă, condiții clare și sprijin care le permite să investească cu încredere. Maib rămâne un partener de lungă durată pentru agricultori, oferindu-le soluții financiare adaptate nevoilor reale ale acestui sector.”
Prin aceste soluții, maib reconfirmă angajamentul său de a susține agricultorii din Republica Moldova și dezvoltarea durabilă a agriculturii locale. Menționăm că liderul sectorului bancar a fost declarat „Cea mai bună bancă pentru IMM-uri”, fiind apreciate standardele implementate în relația cu clienții business.

Tu conduci. maib

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Trebuie sau nu chișinăuienii să-și facă rezerve de apă? Ministrul Mediului a avut o discuție cu Ion Ceban

La etapa actuală, nu există niciun risc pentru consumatorii din Chișinău. În cazul în care situația se va schimba, autoritățile le vor recomanda să-și facă rezerve de apă. Precizările au fost făcute de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, în seara zilei de 15 martie. Oficialul a anunțat că, în acest sens, a avut o discuție cu primarul Ion Ceban, pentru ca autoritățile centrale și cele locale să-și coordoneze activitățile și să se asigure că apa livrată la robinet nu prezintă niciun pericol. Primarul capitalei a spus că, în Chișinău, apa de la robinet este bună pentru a fi băută și utilizată în alimentație, iar la această etapă nu există riscuri ca aceasta să fie deconectată. Totodată, edilul a confirmat că există o cooperare inclusiv cu autoritățile centrale.

„Trebuie sau nu chișinăuienii să-și facă rezerve de apă? Sunt la stația de captare a municipiului Chișinău, aici, unde cu suportul colegilor din România au fost instalate baraje de protecție suplimentare. Astăzi nu există niciun pericol, pentru că rezultatele analizelor sunt bune, iar în cazul în care situația se va schimba, vom veni cu recomandări suplimentare pentru a ne face rezerve, dacă va fi cazul. Echipele de intervenții continuă să lucreze în nordul Republicii Moldova, astfel încât această substanță să nu ajungă la Chișinău”, a declarat Hajder într-o intervenție video, postată pe rețelele de socializare.

Într-un nou video, ministrul a spus că se întoarce de la lacul de acumulare Dubăsari, acolo unde, împreună cu experții din România, dar și din Republica Moldova, au fost analizate și alte locații pentru a instala filtre suplimentare. „Este foarte important să ne asigurăm că substanța petrolieră nu ajunge în municipiul Chișinău. Chiar dacă la această etapă nu există niciun risc pentru consumatorii din Chișinău, totuși, am instalat un baraj de protecție absorbant în jurul stației de captare. Având în vedere că mâine (nota red. pe 16 martie) sunt necesare noi intervenții, am avut o discuție cu primarul general Ion Ceban pentru a ne coordona activitățile și a ne asigura că apa care este livrată la robinet nu prezintă niciun pericol”, a spus Hajder.

În dimineața zilei de 16 martie, primarul capitalei, Ion Ceban, a spus că, în Chișinău, apa de la robinet este bună pentru a fi băută și utilizată în alimentație, iar la această etapă nu există riscuri ca aceasta să fie deconectată. „Comisia pentru Situații Excepționale a municipiului Chișinău se întrunește zilnic, prelevăm probe, iar barajele de protecție sunt deja instalate. Cooperăm cu autoritățile locale, centrale și internaționale. (…) Dacă vor apărea schimbări, vă vom comunica neapărat. Este, în primul rând, autoritatea locală care prelevează probe, este, de cealaltă parte, autoritatea centrală, sunt organizațiile internaționale și, dacă vor apărea probleme, dacă va fi necesar de făcut rezerve atunci când va exista vreo zona de risc, vă vom informa”, a declarat Ceban.

Pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat că au fost semnalate pete uleioase în amonte de localitatea Naslavcea. Instituția declara că au fost solicitate informații de la Ucraina pentru a clarifica originea scurgerilor. Pe 11 martie, Ministerul Mediului a declarat că pata uleioasă este o substanță petrolieră. Potrivit instituției, odată ce această substanță va fi eliminată, apa își va reveni la normal. În aceeași zi, ministrul Mediului declara că în Chișinău nu a ajuns această apă, „pentru că avem și barajul de la Dubăsari, ceea ce este un filtru care nu permite trecerea acestor substanțe petroliere”.

Pe 12 martie, Kievul declarat că poluarea Nistrului ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina. Potrivit Kievului, în apele râului s-ar fi scurs combustibil de rachetă

În contextul poluării râului Nistru, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026. Pe 14 martie, Ministerul Mediului preciza că sursa de poluare continuă să se reverse în fluviul Nistru. 

Pe 15 martie, Guvernul a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă. Autoritățile au precizat că starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că se instituie din timp un mecanism juridic care permite prevenirea agravării acesteia.

Citește AICI cele mai importante evoluții, decizii ale autorităților și informații despre situația ecologică de pe Nistru.

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, prima reacție după declararea stării de alertă  de mediu în Republica Moldova, din cauza poluării râului Nistru

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a venit cu o primă reacție după poluarea masivă a râului Nistru, fapt care a provocat sistări de apă și declararea stării de alertă  de mediu pentru o perioadă de 15 zile. În seara de 15 martie, pe contul de X al șefei statului a fost publicat un mesaj în limba engleză.

Maia Sandu a publicat un mesaj în limba engleză pe rețaua X: 

Atacul Rusiei asupra centralei hidroelectrice de la Novodnistrovsk, din Ucraina, a provocat scurgeri de petrol în râul Nistru, punând în pericol aprovizionarea cu apă a Moldovei.

Am declarat alertă de mediu și acționăm pentru a ne proteja cetățenii. Rusia poartă întreaga responsabilitate”, a scris șefa statului.

Pe 15 martie, Guvernul a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele: Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă.

Activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026.

Ministerul Apărării al Republicii Moldova

Substanța petrolieră din Nistru: Ucraina a blocat scurgerea? Ce spun reprezentanții Chișinăului

Autoritățile din Republica Moldova au o comunicare cu cele ucrainene. Ucraina, ca și Republica Moldova, a instalat baraje de protecție. În același timp, substanța petrolieră continuă să fie prezentă, iar țara noastră trebuie să fie pregătită pentru orice eventualitate. Declarațiile au fost făcute de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, după ședința Guvernului din 15 martie, după ce a fost întrebat dacă Republica Moldova colaborează cu autoritățile din Ucraina și dacă partea ucraineană a sigilat sau blocat scurgerea care a ajuns până în țara noastră.

„Avem o comunicare cu partea ucraineană. Respectiv, și ei au instalat anumite baraje de protecție, dar în acest moment tot ce putem să vă spunem este că această substanță continuă să fie prezentă în așa fel încât noi trebuie să fim pregătiți pentru orice eventualitate”, a răspuns Hajder.

Întrebat dacă filtrele de protecție instalate în țara noastră au un termen de valabilitate și dacă periodic acestea trebuie schimbate, oficialul a răspuns: „Cu siguranță. Asta este una dintre metodele aplicate. De aceea, în următoarele ore va sosi un nou ajutor suplimentar din partea României, pentru a ne asigura că există resurse necesare și echipament necesar de a schimba aceste filtre”.

***

Pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat că au fost semnalate pete uleioase în amonte de localitatea Naslavcea. Instituția declara că au fost solicitate informații de la Ucraina pentru a clarifica originea scurgerilor. Pe 11 martie, Ministerul Mediului a declarat că pata uleioasă este o substanță petrolieră. Potrivit instituției, odată ce această substanță va fi eliminată, apa își va reveni la normal. În aceeași zi, ministrul Mediului declara că în Chișinău nu a ajuns această apă, „pentru că avem și barajul de la Dubăsari, ceea ce este un filtru care nu permite trecerea acestor substanțe petroliere”.

Pe 12 martie, Kievul declarat că poluarea Nistrului ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina. Potrivit Kievului, în apele râului s-ar fi scurs combustibil de rachetă

În contextul poluării râului Nistru, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026. Pe 14 martie, Ministerul Mediului preciza că sursa de poluare continuă să se reverse în fluviul Nistru. 

Pe 15 martie, Guvernul a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă. Autoritățile au precizat că starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că se instituie din timp un mecanism juridic care permite prevenirea agravării acesteia.

Citește AICI cele mai importante evoluții, decizii ale autorităților și informații despre situația ecologică de pe Nistru.

Tudor Mardei | NewsMaker

Nistrul poluat: cum se va acționa în cel mai rău scenariu pentru Chișinău? Răspunsul ministrului Mediului

Stare de alertă instituită inclusiv în municipiul Chișinău va permite autorităților centrale să aibă o conclucrare juridică cu operatorii de Apă Canal, astfel încât cei din urmă să se asigure că în caz de necesitate vor fi pregătiți să utilizeze apa din surse alternative. În acest sens, există sonde care sunt strategice pentru apa de rezervă. Declarațiile au fost făcute de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, după ședința Guvernului din 15 martie, după ce a fost întrebat care este probabilitatea că pata de ulei nu va ajunge la Chișinău și ce vor întreprinde autoritățile în cel mai rău scenariu.

În timpul declarațiilor de presă, ministrul a spus că „datele de laborator se schimbă de la oră la oră”. Potrivit oficialului, până la această etapă, au fost instalate cinci filtre de protecție. „La fel a fost și securizată stația care aprovizionează Soroca. Mai mult de atât, în aceste momente, specialiștii sunt la stația de captare, la Chișinău, pentru a instala alte filtre, suplimentare, absorbante la măsurile care au fost aplicate de către echipa de la Apă Canal”, a adăugat Hajder.

Întrebat care este probabilitatea că pata de ulei nu va ajunge la Chișinău și ce vor întreprinde autoritățile în cel mai rău scenariu, ministrul a răspuns: „În acest moment, nu există niciun risc pentru locuitorii din municipiul Chișinău, dar decizia de astăzi ne va permite să avem o conclucrare juridică cu operatorii de Apă Canal, astfel încât ei să se asigure că în caz de necesitate vor fi pregătiți să utilizeze apa din surse alternative, cum ar fi din sonde care sunt de rezervă”.

La întrebarea care este cantitatea de rezervă, oficialul a declarat: „Noi cunoaștem că există sonde care sunt strategice pentru apa de rezervă, astfel încât urmare a acestei decizii noi trebuie să solicităm operatorilor de Apă Canal să ne comunice acest fapt”.

Întrebat dacă a discutat cu primarii din țară despre faptul dacă ei pot asigura sau au mecanismele necesare pentru a asigura oamenii cu apă, oficialul a răspuns: „Suntem într-o comunicare permanentă cu reprezentanții autorităților locale. Mai mult de atât, înțelegem că în Soroca deja sunt curățite sondele care pompează apa din sursele subterane și în alte localități deja s-a început acest proces. În următoarele ore vom veni cu recomandări clare către autoritățile locale pentru a inventaria toate alternativele de apă pentru a fi pregătiți în caz de necesitate de a închide total apa”.

***

Pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat că au fost semnalate pete uleioase în amonte de localitatea Naslavcea. Instituția declara că au fost solicitate informații de la Ucraina pentru a clarifica originea scurgerilor. Pe 11 martie, Ministerul Mediului a declarat că pata uleioasă este o substanță petrolieră. Potrivit instituției, odată ce această substanță va fi eliminată, apa își va reveni la normal. În aceeași zi, ministrul Mediului declara că în Chișinău nu a ajuns această apă, „pentru că avem și barajul de la Dubăsari, ceea ce este un filtru care nu permite trecerea acestor substanțe petroliere”.

Pe 12 martie, Kievul declarat că poluarea Nistrului ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina. Potrivit Kievului, în apele râului s-ar fi scurs combustibil de rachetă

În contextul poluării râului Nistru, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026. Pe 14 martie, Ministerul Mediului preciza că sursa de poluare continuă să se reverse în fluviul Nistru. 

Pe 15 martie, Guvernul a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă. Autoritățile au precizat că starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că se instituie din timp un mecanism juridic care permite prevenirea agravării acesteia.

Citește AICI cele mai importante evoluții, decizii ale autorităților și informații despre situația ecologică de pe Nistru.

screenshot

„Vinovatul exclusiv pentru poluare este Federația Rusă”. Ministrul Mediului, după instituirea stării de alertă

Ceea ce vedem astăzi nu este un accident natural, ci consecința directă a războiului la granița noastră. Vinovatul exclusiv pentru poluare este Federația Rusă. Declarațiile au fost făcute de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, după ședința Guvernului din 15 martie, în care a fost instituită alertă de mediu pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile. Potrivit oficialului, poluantul continuă să se reverse în Nistru, iar volumul de petrol este mult mai mare decât cel anunțat inițial de 1,5 tone.

„În noaptea de 7 martie, atacul brutal al Rusiei asupra complexului hidroenergetic Novodnestrovsk a provocat scurgere masivă a produselor petroliere în Nistru. Ceea ce vedem astăzi nu este un accident natural, ci consecința directă a războiului la granița noastră. (…) Chiar și în acest moment, poluantul continuă să se reverse în Nistru, și observăm că volumul de petrol este mult mai mare decât cel anunțat inițial de 1,5 tone. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: vinovatul exclusiv pentru poluare este Federația Rusă”, a declarat ministrul Mediului.

***

Pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat că au fost semnalate pete uleioase în amonte de localitatea Naslavcea. Instituția declara că au fost solicitate informații de la Ucraina pentru a clarifica originea scurgerilor. Pe 11 martie, Ministerul Mediului a declarat că pata uleioasă este o substanță petrolieră. Potrivit instituției, odată ce această substanță va fi eliminată, apa își va reveni la normal. În aceeași zi, ministrul Mediului declara că în Chișinău nu a ajuns această apă, „pentru că avem și barajul de la Dubăsari, ceea ce este un filtru care nu permite trecerea acestor substanțe petroliere”.

Pe 12 martie, Kievul declarat că poluarea Nistrului ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina. Potrivit Kievului, în apele râului s-ar fi scurs combustibil de rachetă

În contextul poluării râului Nistru, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026. Pe 14 martie, Ministerul Mediului preciza că sursa de poluare continuă să se reverse în fluviul Nistru. 

Pe 15 martie, Guvernul a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă. Autoritățile au precizat că starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că se instituie din timp un mecanism juridic care permite prevenirea agravării acesteia.

Citește AICI cele mai importante evoluții, decizii ale autorităților și informații despre situația ecologică de pe Nistru.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: