Public hearings at the ECHR

Încă o cauză pierdută la CtEDO. Moldova va achita prejudicii morale unei femei din regiunea transnistreană

Guvernul Republicii Moldova va achita prejudicii morale unei femei din regiunea transnistreană, pentru un tratament discriminatoriu admis de instanțele judecătorești. Cauza se referă la refuzul autorităților de a acorda indemnizație unică la nașterea copilului, indemnizație pentru creșterea și îngrijirea copiilor pentru că reclamanta ar beneficia de astfel de indemnizații din partea administrației de facto a regiunii transnistrene. Anunțul a fost făcut de Asociația PromoLex, pe 15 octombrie.

„La data de 14 octombrie 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a pronunțat o decizie pe cauza Șutac vs. Republica Moldova, prin care a luat act de acordul de reglementare amiabilă la care au ajuns Guvernul Republicii Moldova și reclamanta Oxana Șutac”, explică PromoLex.

Potrivit PromoLex, în anul 2010, Oxana Șutac s-a adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale (CTAS) Dubăsari, cu scopul de a primi indemnizații și prestații sociale pentru întreținerea celor 4 copii minori ai săi. CTAS Dubăsari i-a refuzat în stabilirea prestațiilor sociale, motivând că reclamanta beneficiază de astfel indemnizații din partea administrației de facto a regiunii transnistrene.

Ulterior, reclamanta a contestat acest refuz în instanța de judecată, însă cererea a fost respinsă ca neîntemeiată.

În anul 2012, reclamanta a depus o cerere la CtEDO, iar în 2019, CtEDO a comunicat cauza Guvernului Republicii Moldova. Ulterior, Agentul Guvernamental a inițiat procedura de reglementare amiabilă a cauzei și a solicitat Curții Supreme de Justiție (CSJ) revizuirea cauzei.

CSJ a constatat încălcarea drepturilor Oxanei Șutac garantate de legislație, iar printr-o decizie a fost admis recursul depus de Șutac Oxana, a fost casată hotărârea Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2010, iar cauza a fost remisă la rejudecare la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 27 ianuarie 2021 acțiunea reclamantei a fost admisă, au fost anulate actele administrative ilegale, iar CNAS a fost obligată să stabilească retroactiv indemnizațiile sociale solicitate în anul 2010.

La 25 mai 2021, Curtea de Apel Chișinău a respins cererea de apel depusă de CNAS și a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 27 ianuarie 2021.

Decizia CtEDO poate fi accesată aici

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Vicepremier: Republica Moldova ar putea să se unească cu România, dacă procesul de aderare la UE va stagna

Autoritățile de la Chișinău va lua în considerare scenariul reunificării Republicii Moldova cu România, dacă procesul de aderare la Uniunea Europeană va stagna. Afirmația a fost făcută de Eugeniu Osmochescu, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării și vicepremier, într-un interviu pentru Euractiv.

Eugeniu Osmochescu a declarat că obiectivul Republicii Moldova rămâne semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2028. Totodată, oficialul a spus că, în cazul în care procesul ar stagna, Chișinăul va lua în considerare alte posibilități.

El a descris o eventuală unire cu România drept una dintre opțiuni. „Acesta este planul B”, a declarat Osmochescu.

Întrebat dacă un astfel de scenariu ar schimba fundamental identitatea Republicii Moldova, ministrul Economiei a argumentat că majoritatea moldovenilor au deja legături culturale și familiale strânse cu România, iar mulți dintre ei dețin cetățenia română.

Există un cost. Acesta va trebui să fie suportat de România și de Uniunea Europeană. Dar costul nu ar fi atât de mare precum cel al reunificării fostelor Germanii (de Est și de Vest – n. r.)”, a spus el.

Amintim că, de la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o potențială unire dintre Republica Moldova și România, afirmând că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în mai, șefa statului a semnalat că Chișinăul ar putea analiza posibilitatea reunificării drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.

Conform unui sondaj iData, în prezent, 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România. Peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt: circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.

***

Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024, iar în prezent poartă discuții tehnice cu Comisia Europeană pe toate cele șase clustere de negociere.

Deschiderea formală a clusterelor de negociere, care necesită aprobare unanimă din partea tuturor statelor membre UE, a fost blocată de opoziția Ungariei față de candidatura Ucrainei. În urma alegerilor parlamentare ungare din aprilie, Fidesz – formațiunea care a guvernat țara timp de 16 ani – și prim-ministrul Vikto Orban au pierdut puterea. Guvernarea a fost preluată de Tisza, iar liderul său, Peter Magyar, a devenit premier. Noul lider de la Budapesta a sugerat că nu se va opune avansării procesului de negocieri.

Recent, Euractiv a scris că Comisia Europeană se așteaptă ca primul cluster de negociere să fie deschis pe 16 iunie.

Actuala conducere a Republicii Moldova și-a setat drept obiectiv semnarea tratatului de aderare la UE până în 2028.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: