Încă un pas spre retragerea din CSI. Ce se va întâmpla cu regimul fără vize și comerțul cu Rusia?

Retragerea Moldovei din Adunarea Interparlamentară a Comunității Statelor Independente (CSI), despre care a anunțat Chișinăul, nu va pune capăt relațiilor comerciale și migraționale cu țările membre ale CSI, în schimb, va afecta relațiile cu Federația Rusă. Decizia va provoca, cu siguranță, un nou val de critici și amenințări din partea Moscovei. NM a analizat cum se pot derula evenimentele.

Moldova se îndreaptă cu pași siguri spre retragerea din CSI

Moldova nu renunță la ideea de a se retrage din CSI, care a fost enunțată pentru prima dată în martie 2022, când Chișinăul a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. Președinta Maia Sandu a menționat atunci că Moldova are suficient timp pentru a lua o decizie privind statutul de membru al CSI. Șefa statului a precizat că autoritățile vor alege un moment potrivit pentru acest pas și a dat de înțeles că retragerea se va produce când “țara va înregistra un progres semnificativ pe drumul spre integrarea europeană”.

Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, menționa ulterior că Moldova este incompatibilă cu această structură și că statutul de membru al CSI nu-i aduce niciun fel de avantaje. În februarie 2023, ministrul Afacerilor Externe a punctat detaliat cum se va detașa țara noastră de CSI. Potrivit lui Nicu Popescu, MAEIE a analizat, împreună cu instituțiile de stat competente, unele Acorduri semnate cu CSI și a ajuns la concluzia că Moldova se va retrage din zeci de Acorduri care sunt incompatibile cu angajamentele asumate pentru aderarea la UE. Conform datelor oferite de ministrul Afacerilor Externe, în total, Moldova este parte a 330 de Acorduri cu CSI.

Săptămâna trecută, Guvernul a denunțat acordul CSI privind activitatea televiziunii interstatale MIR pe teritoriul Republicii Moldova, care a fost creată drept un post TV al CSI.

Iar în data de 15 mai, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat în cadrul unui briefing, că Moldova s-ar putea retrage din Adunarea Interparlamentară a CSI. Grosu a precizat că a inițiat această procedură, care este “un prim pas pentru retragerea Moldovei din Comunitate”. 

Menționăm că până la invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022, Moldova nu analiza posibilitatea de a se retrage din CSI. Într-un interviu oferit în data de 25 octombrie 2021 de către premierul de atunci Natalia Gavrilița, oficialul declara că Republica Moldova nu planifică să renunțe la această comunitate și că țara noastră este cointeresată de piețele din CSI. 

Iar președintele Parlamentului, Igor Grosu, care optează acum pentru retragerea din Comunitate, a participat la sfârșitul lui 2021 la ședința Adunării Interparlamentare a țărilor din CSI. În debutul ședinței, Grosu a declarat că “CSI este o platformă bună pentru consolidarea cooperării comerciale, economice și sectoriale, pentru creșterea volumului comerțului reciproc, pentru utilizarea potențialului de transport și tranzit, industrial și investițional”.

Retorica din ultima perioadă a spicherului denotă cât de mult s-au schimbat prioritățile privind politica externă. 

Anunțul de retragere din Adunarea Interparlamentară a CSI a fost criticat imediat de Partidul Socialiștilor. Într-o declarație, PSRM susține că “actuala conducere, care a venit la putere în 2020-2021, nu are mandat să distrugă legăturile istorice ale țării noastre, acumulate de-a lungul secolelor, inclusiv pe parcursul celor 30 de ani de Independență a Republicii Moldova ”. Socialișii au promis chiar o ”Campanie națională de păstrare a calității de membru al Republicii moldova în CSI “.

Reacții dure au urmat și la Moscova. “Dacă ei vor lua acum această decizie, își vor dăuna tot lor, inclusiv economic. Sunt foarte multe Acorduri care pot ajuta Moldova, iar această decizie va prejudicia țara și cetățenii ei”, a declarat pentru RIA Novosti Leonid Kalașnikov, președintele Comisiei pentru Afaceri CSI, Integrare Euroasiatică și relații cu compatrioții din Duma de Stat a Rusiei.

Ce urmează după retragerea din Adunarea Interparlamentară a CSI? 

Retragerea din Adunarea Interparlamentară nu înseamnă și retragerea din CSI.

CSI a fost creată în data de 8 decembrie 1991, prin declarația de la Belovejskaia Pușcea, semnată de liderii Rusiei, Ucrainei și Belarusului. Iar pe 21 decembrie 1991, s-a adoptat Protocolul de la Alma-Ata prin care se făceau publice scopurile și principiile CSI. Documentul a fost semnat de toate republicile ex-sovietice, în afară de cele trei Țări Baltice și Georgia.  

Ulterior, toate aceste țări, cu excepția Turkmenistanului și a Ucrainei, au semnat și ratificat Regulamentul CSI, care prevede, printre altele, și procedura de retragere din Comunitate, de care a făcut uz Georgia în 2008.

Ce reprezintă Adunarea Interparlamentară a CSI?

Adunarea Interparlamentară este unul dintre organele statutare de cooperare CSI, care în mod prioritar este responsabil de elaborarea standardelor unice pentru statele membre CSI în ceea ce privește legislația. De facto, statele membre implementau doar acele norme care le conveneau. “Deputații Adunării Interparlamentare elaborau niște abordări generale privind legislația, iar țările membre le implementau fie integral, fie cu unele ajustări. Toate aceste norme generale erau respectate, de obicei,  doar în contextul în care se pliau pe interesele țării ”, a precizat pentru NM fostul viceministru al Afacerilor Externe și fostul vicepremier pentru Reintegrare, Vasile Șova.

Evenimentele din ultima perioadă, statutul de țară candidat pentru aderarea la UE și necesitatea de a ajusta legislația națională la cea europeană pun sub semnul întrebării necesitatea de a continua activitatea în Adunarea Interparlamentară. 

“Ne îndreptăm spre decizia de a ne retrage. Acum câteva luni, a fost creat un grup de lucru care a examinat  necesitatea Acordurilor semnate cu CSI. Rezultatele, însă nu au fost făcute publice, ceea ce denotă faptul că este mai degrabă o decizie politică, dar nu un pas bine gândit. Ar fi binevenite niște consultări într-un format mai larg înainte de a lua astfel de decizii”, consideră Șova.

În același timp, fostul vicepremier este sceptic că Moldova va putea păstra statutul de membru în unele Acorduri. “Dacă vrei să obții doar profit fără a respecta angajamentele asumate, atunci riști să eșuezi”, crede Șova.

Efectele retragerii din CSI

Pe de altă parte, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, a declarat încă în decembrie 2022 că Moldova nu are niciun fel de beneficii din calitatea de membru al CSI. Potrivit ministrului, piața din Rusia, iar odată cu declanșarea războiului din Ucraina practic și toate celelalte piețe din CSI sunt închise pentru majoritatea exportatorilor, iar 70 la sută din comerțul exterior revine țărilor din UE.

“În ceea ce privește schimburile comerciale, ele încă mai există într-o măsură oarecare, doar că nu atât cu Rusia, cât cu alte state membre CSI”, susține expertul economic Victor Ciobanu. Acesta consideră că Acordurile CSI vor putea fi înlocuite cu Acorduri bilaterale cu țările din Comunitate. Un șir de documente au fost deja semnate. Moldova a semnat cu aproape toată țările membre CSI Acorduri bilaterale privind călătoria fără vize, ceea ce presupune că retragerea țării noastre din CSI nu va împiedica libera circulație în aceste țări.

Astfel de Acorduri au fost semnate cu Federația Rusă, Ucraina, Armenia, Belarus, Kazahstan, Georgia, Azerbaidjan, Uzbekistan. În 2019-2020, Moldova se pregătea să semneze un astfel de document cu Tadjikistan.

Cu toate aceste țări, dar și cu Kyrgyzstan, Moldova are acorduri bilaterale privind comerțul liber. În aceste circumstanțe, inițierea procedurii de retragere din Adunarea Interparlamentară este mai degrabă un gest simbolic, consideră Victor Ciobanu. “Este încă un pas de a ieși din sfera de influență a Rusiei. În linii generale tendința e clară. Urmează o cale lungă, dar previzibilă”, a menționat Ciobanu.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.